Page 36 - 1960-11
P. 36
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI ir+aBssttsmzzrs) Nr. l&2s
KO
Lucrările Adunării Generale a O. N. U. uffiunpjeXs slim. * «u-liurtelß s liri * ix liL m s le ş lir i »u llim á e > şliri ¦
ŞEDINŢA PLENARA DIN 8
NOIEMBRIE
NEW YORK 9 (Agerpres). — In „echilibru politic intern", a mulţumit vernul sovietic a atras atenţia tutu
după-amiaza zilei de 8 noiembrie a O.N.U. pentru „ajutor“. ror statelor asupra faptului că de la
avut Ioc o a doua şedinţă a Adună După aceea la Adunarea Generală bun început comandamentul „trupelor Cu prilejul celei de-a 43-a
rii Generale a O.N.U. pentru discu au început discuţiile. Primul a luat O.N.U.“ în Congo şi secretarul gene C k u m m e a s p e a s@ siy ro iS
tarea problemei situaţiei din Republică cuvîntul delegatul Guineei, Ismael Ture, ral al O.N.U. nu numai că nu au a- S O T i e t a i e s i B a i p r e m a l U a $8nS « S . aniversări a Revoluţiei
Gongo. După cum se ştie această pro ministrul Lucrărilor Publice, Transpor jutat guvernul legal al lui Lumumba din Octombrie
blemă a fost prezentată din iniţiativa turilor şi Telecomunicaţiilor. în ce priveşte asigurarea independen MOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS transmite: Printr-un
guvernului sovietic. In ajun Adunarea ţei politice şi integrităţii teritoriale a decret al Prezidiului Sovietului Suprem ai U .R .S .S . pentru S. U. A. în cuvintarea rostită la aduna
Generală a amînat sub presiunea pu Cerînd ca reprezentanţii legali ai ţării, dar au făcut totul pentru a lipsi re Sultan Ahmed, fost ambasa--
terilor coloniale şedinţa sa pentru a Republicii Congo să-şi ocupe locul în acest guvern de posibilitatea funcţio ziua de 20 decembrie a fost convocată la Moscova cea de-a WASHINGTON 9 (Agerpres). dor al Afganistanului în U.R.S.S;
asculta pe preşedintele statului Congo, Adunarea Generală, Ture a adresat un nării normale. Guvernul sovietic este 6-a sesiune a Sovietului Suprem al U.R.S.S. al celei de-a 5-a TASS transmite : Ziarul „News“ care a tăcut parte din delegaţia
Kasavubu, oare după „consultări" în reproş serios Organizaţiei Naţiunilor ferm convins că „comandamentul tru legislaturi. din Washington a publicat un afgană primită de Lenin, po
delungate cu ambasadorul american la Unite. Este ciudat, a spus el, să ob pelor O.N.U." şi secretarul general au articol semnat de Shackiord, co porul Rusiei a creat sub condu
Leopoldville, a sosit în grabă cu a- servi că victima agresiunii străine nu devenit de fapt complici ai complotu :î ©e mentator diplomatic al trustu cerea lui Lenin un stat nou. Am
vionul în Statele Unite însoţit de con se află de faţă, iar agresorul este lui împotriva independenţei Republicii lui de presă „Scripps-Howard“, văzut in viaţă mulţi oameni
silieri belgieni şi francezi. prezent în această sală. Este de ne Congo. Declaraţia preşedintelui Consiliului consacrat celei de-a 43-a aniver mari dar Lenin este cel mai re
conceput, a spus în continuare dele General ai sindicatelor din Japonia sări a Marii Revoluţii Socialis marcabil dintre ei. Lenin a pri
In dimineaţa zilei de 8 noiembrie re gatul Guineei, că Organizaţia Naţiu In prezent, a declarat în continuare te din Octombrie. Autorul arti mit prima delegaţie afgană din
prezentantul permanent al Ghanei de nilor Unite a admis Republica Gongo reprezentantul sovietic, situaţia din TOKIO 9 (Agerpres). — După cum Partidul Liberal-Democrat din Japonia colului recunoaşte că în cei 43 care am făcut parte şi eu. El
pe lingă O.N.U. a adresat secretaru ca membru egal în drepturi şi în ace Congo complicîndu-se tot mai mult, de anunţă agenţia Kyodo Ţuşiri fă 9 no a cărui politică externă este sfrîns de ani care au trecut de cind a produs asupra noastră o im
lui general al O.N.U. o notă verbală laşi timp refuză să admită delegaţia fapt iese complet de sub controlul re iembrie preşedintele Gonsiliului Gene legată de cea a Partidului republican. bolşevicii au preluat puterea, presie de neuitat. Acum condu
in care a expus textul telegramelor pre guvernului oficial recunoscut al repu prezentanţilor O.N.U. Cadrul O.N.U. ral al Sindicatelor din Japonia, I<. Deşi nu există vreo deosebire impor Uniunea Sovietică a devenit una cătorii Uniunii Sovietice ur
şedinţilor Camerei Reprezentanţilor şi blicii. devine pentru colonialişti vădit îngust Oty, a declarat că înfrîngerea lui R- tantă între poiltica externă preconiza din cele două puteri — cele mai mează politica trasată de a-
Senatului din parlamentul congolez a- şi mulţi din ei se grăbesc să treacă Nixon în alegerile prezidenţiale se da- tă de partidele republican şi cea a mari din lume. cest mare om. Este politica pă
dresate preşedintelui Adunării Gene A luat apoi cuvîntul reprezentantul la o răfuială directă, de nimic îngră toreşte în primul rînd criticilor aduse cii şi prieteniei cu toate popoa
rale, preşedintelui Corlsiliului de Secu U.R.S.S., V. A. Zorln care a rostit o dită împotriva poporului congolez. de poporul american politicii „pe mar partidului democrat, Consiliul General „In 1917, declară Shackford, rele din lume. Afganistanul, a
ritate, secretarului general al O.N.U. amplă cuvlntare. Situaţia din Congo, ginea prăpastie!“ duse de fostul se preşedintele Statelor Unite con sprijinit întotdeauna această po
şi preşedintelui grupului ţărilor Asiei a declarat el, continuă să rămînă una Cu toate că din Congo a fost eva cretar de Stat John Poster Dulles, al Sindicatelor din Japonia speră că sidera evenimentele din Rusia litică.
şi Africii — membre ale O.N.U. In din sursele încordării - internaţionale şi cuată o parte a trupelor belgiene, a principalul creator al politicii externe noul preşedinte va înţelege arzătoarea de pe atunci drept o piedică in
telegrame este exprimat un protest ho- implică ca şi pînă acum o serioasă spus Zorin, agresiunea Belgiei împo a regimului republican“. In acelaşi dorinţă a poporului japonez de a-şi signifiantă în toiul primului In cuvintarea de răspuns S.F.
tărit împotriva acţiunilor lui Kasa primejdie la adresa păcii şi securităţii triva acestei ţări nu a încetat nici un
vubu, care a plecat din ţară fără şti popoarelor atît în Africa cit şi în în moment şi activitatea subversivă a timp, a spus Oty, înfrîngerea lui Nixon asigura pacea şi independenţa prin a-
rea parlamentului, şi se arată că de treaga lume. Deşi această problemă a Belgiei şi a aliaţilor ei din N.A.T.O. bolirea tratatului de securitate japono-
fost discutată în repetate rînduri în împotriva Republicii Congo s-a înfăp constituie o lovitură grea şi pentru american".
oarece vizita lui nu are un caracter • Consiliul de Securitate precum şi în tuit în tot acest timp în toate direc război- mondial. In prezent, In Antonov, ambasadorul U.R.S.S.
oficial, Kasavubu nu are dreptul să cadrul şedinţei extraordinare a Adună ţiile. Această activitate a dat naştere să, o mare parte din venituri, în Afganistan a subliniat că re
vorbească în numele poporului con rii Generale, ea nu numai că nu şi-a la mişcarea separatiştilor şi rebelilor, Ziarele franceze despre alegerea din timpul şi energia Statelor laţiile dintre U.R.S.S. şi Afga
Unite se cheltuiesc in încercarea nistan constituie un exemplu al
golez. găsit rezolvarea dar continuă să se a dus la apariţia bandelor fascizante.
Adunării Generale i-au fost prezen complice provocînd neliniştea legitimă Delegatul U-R-S.S. şi-a exprimat a- noului preşedinte al S.U.A. de a-i împiedica pe bolşevici relaţiilor prieteneşti dintre sta
să-şi realizeze ţelurile — înfăp te cu orinduiri sociale diferite.
tate spre examinare o serie de do a tuturor statelor iubitoare de pace. probarea faţă de proiectul de rezolu
cumente printre care cel de-al doilea Guvernul sovietic a arătat în repetate ţie al celor opt ţări din Asia şi Africa PARIS 9. Corespondentul A- tuirea comunismului în întrea
gerpres transmite: Ziarele fran
raport al reprezentantului special al rînduri existenţa unui complot al co şi şi-a exprimat în încheiere convin ceze de seară publică ample co demistificârea întregii t politici ga lume“. GUINEEA
O.N.U. la Leopoldville cu privire la gerea că Adunarea Generală va exa mentarii în legătură cu alege americane la toate eşaloanele,
situaţia din Republica Gongo în peri lonialiştilor împotriva independenţei şi mina în mod cuvenit situaţia din Con rile prezidenţiale din S.U.A. atît în ce priveşte ideile cît Ziaristul american recunoaşte CONAKRY 9 (Agerpres).
oada dintre 21 septembrie şi sfîrşitfil integrităţii Republicii Congo, împotriva go şi va putea lua o hotărîre care să şi oamenii“ scrie „Paris Presse creşterea uriaşă a autorităţii şi TASS transm ite: Cu prilejul ce
lunii octombrie şi proiectul de rezolu poporului şi guvernului său naţional. asigure lichidarea totală a dominaţiei Ziarul „La Croix“ comentînd L’Intransigeant“. Alegîndu-l pe influenţei Uniunii Sovietice in lei de-a 43-a aniversări a Ma
ţie al ţărilor Asiei şi Africii. coloniale în Congo, să preîntîmpihe alegerea lui Kennedy în func Kennedy, continuă ziarul, ame lumea întreagă, precum şi rii Revoluţii Socialiste din Oc
Demascînd acest complot, a spus în amestecul pe viitor al puterilor colo ţia de preşedinte al S. U. A. ricanii au arătat că în ciuda schimbarea raportului de forţe tombrie, postul de radio Cona-
înainte ca Adunarea Generală' să continuare Zorin, el a avertizat că niale în treburile interne ale poporului scrie : încrederii lor, cîteodată excesi în favoarea ţărilor socialismu kry a consacrat o emisiune
treacă Ia discutarea problemei situa dacă agresorilor belgieni şi aliaţilor ve, în supremaţia S.U.A., sînt to lui. „Această schimbare radi specială succeselor obţinute de
ţiei din Gongo, preşedintele adunării a lor din N.A.T.O., în primul rînd S.U.A., congolez şi va da posibilitatea guver Victoria lui Kennedy va fi ea tuşi conştienţi de incertitudinea cală a raportului de forţe din U.R.S.S. în anii Puterii Sovie
dat cuvîntul lui Kasavubu, preşedin nu Ii se va da o ripostă în Congo, a- oare numai un fenomen fără provocată' dé succesele rachete tre cele două sisteme — ameri tice.
tele Republicii Gongo. Kasavubu a vor tunci situaţia în această regiune a nului central legal al Republicii Gongo importanţă ? Răspunsul nu va lor sovietice şi de eşecurile prea can şi rus — a fost ceva neaş
bit pe larg despre evenimentele tra Africii se va complica şi mai mult, putea fi dat decît peste cîtva numeroase ale încercărilor ame teptat pentru noi. Nu am fost In ziua celei de-a 43-a ani
gice din Congo, despre independenţă, iar acest lucru, la rindul său, va atît să-şi îndeplineasă funcţiile în in timp. Experţii în economie, po ricane în acest domeniu. pregătiţi şi am primit toate a- versări a Revoluţiei din Octom-‘
despre solidaritatea statelor africane, duce la o încordare continuă a rela litică şi relaţii internaţionale, cestea cu toarnă şi neîncredere, brie poporul guineez a transmis
despre înaintarea statutul Gongo spre teriorul ţării cît şi să reprezinte acea care cunosc calea dezvoltării a- „Pentru a ne pronunţa asu dar oricum acestea s-au întîm- popoarelor Uniunii Sovietice
ţiilor internaţionale în ansamblu. Gu mericane, sînt de părere că1 pro pra intenţiilor lui Kennedy, plat“, declară Shackford. sincere felicitări şi cele mai bu
stă ţară în Organizaţia Naţiunilor gresul rapid al Uniunii Sovieti scrie „Le Monde“, trebuie să ne urări, şi şi-a exprimat de
Lucrările Comifeiblui ce duce la rămînerea în urmă aşteptăm ea acesta să-şi con AFGANISTAN asemenea recunoştinţă pentru
Unite. foarte pronunţată a S.U.A. şi a stituie echipa sa ministerială. simpatia pe care o nutresc faţă
NEW YORK 9 (Agerpres). Americii Latine au fost demas întregii lumi occidentale. Ei vor Alegerea oamenilor cărora le KABUL 9 (Agerpres)'. TASS
Comitetul nr. 4 (Comitetul de cate basmele colonialiste că de fufelă încerca, scrie ziarul, să împin va încredinţa principalele pos transmite ; Asociaţia de priete de popoarele africane care lup-*
tutelă — N.R.) a consacrat pri popoarele Africii „sint inapte“ gă pe tînărul preşedinte cel pu turi ale conducerii Statelor Uni nie afgano-sovietică a organi
ma lună a activităţii sale dis sau „nu sînt încă pregătite“ Reprezentantul sovietic a su te va furniza prima indicaţie zat in sala Teatrului „Kabul tă pentru eliberarea lor. Po-’
cutării problemelor referitoare pentru independenţă şi nu se bliniat că la actuala sesiune a ţin spre1 o acţiune îndrăzneaţă valabilă asupra orientării poli Nandare“ din Kabul, o adunare poarele din U.R.S.S., popoare
la aşa-numitele „teritorii care pot dispensa de puterea im Adunării Generale, N.S. Hruş- ticii sale“. festivă consacrată celei de-a
nu se autoguvernează“, adică perialiştilor. ciov, şeful guvernului sovietic, care să înlăture rămînerea in 43-a aniversări a Marelui Oc le ţărilor independente din A-
coloniilor directe ale statelor, a pus problema abolirii imedia •ESi- tombrie.
imperialiste, unde peste 100 mi Discursurile reprezentanţilor te şi totale a regimului colo urmă a puterii ameridane. Va frica, şi toate popoarele lumii
lioane de oameni continuă încă Republicii Arabe Unite, Indo nial sub toate formele şi mani Mişcarea împotriva In urmă cu 43 de ani, a spus
să trăiască sub dominaţia stră neziei, Ghanei, Mexicului, Ma festările lui şi a prezentat spre trebuie să se treacă la o poli vor înfăptui împreună visul
rocului şi altor delegaţi cu examinare Adunării Generale străvechi al omenirii — de a
Declaraţia cu privire la acorda tică de acţiune. Insă nu este
rea independenţei tuturor ţări trăi în înţelegere şi pace spre
deloc sigur că Kennedy va pu binele tuturor.-
tea acţiona în acest sens şi nici
ină. prindeau învinuiri serioase la lor şi popoarelor coloniale. măcar că el doreşte într-adevăr bazelor americane întrecerea economică dintre U.R.S.S. şi S.U.A.
adresa colonialiştilor şi funda
O influenţă determinantă a- mentarea necesităţii ca colonia In conformitate cu această acest lucru. în Scofia
supra lucrărilor Comitetului este lismul să fie abolit pretutin declaraţie, a spus M.I. Kuceava, „Din partea noului preşedin
exercitată în primul rînd de fap deni. delegaţia sovietică este de pă LONDRA 9 (Agerpres), —• C în d U.R.S.S. va a ju n g e şi
tul că pe ordinea de zi a şe rere că tuturor teritoriilor care te se cer acţiuni concrete şi ho- d e p ă şi S.U.A. la p ro d u c ţia deGonsiliul din Scoţia al Mişcării
dinţelor plenare ale Adunării Luînd cuvîntul în Comitetul nu se autoguvernează trebuie tărîte pentru dezintoxicarea şi
Generale figurează declaraţia nr. 4, reprezentantul U.R.S.S., să li se acorde fără alte amînări pentru dezarmare nucleară a a-
M.I. Kuceava, a arătat că dez independenţa şi libertatea depli doptat o rezoluţie în care chea
voltarea luptei anticolonialiste nă, mă guvernul englez să renunţe
prezentată de guvernul sovietic,
p ro d u se ag ric o le şl in d u s tria lecu privire la acordarea inde
Nfxon şi-a recunoscut
pendenţei ţărilor şi popoarelor şi antiimperialiste în colonii a In încheiere reprezentantul înfrîngerea la planul construirii la Holy /v v W W V i
coloniale, care prevede abolirea atins un asemenea nivel incit U.R.S.S. şi-a exprimat speranţa Loch a unei baze pentru subma
definitivă şi imediată a colonia astăzi una din principalele teme că toţi adevăraţii adepţi ai li NEW YORK 9 (Agerpres). — rine americane înzestrate cu ra După calculele unor econo S.U.A. Totuşi nici S.U.A. nu
lismului sub toate formele şi de discuţie in Organizaţia Na bertăţii şi independenţei vor După cum se anunţă din Los chete „Polaris“. mişti sovietici, în anul 1959 va sta pe loc. In ce ritm va
manifestările lui. ţiunilor Unite trebuie să fie pro sprijini propunerile guvernului Angeles, unde se află Nixon, producţia agriculturii U.R.S.S. creşte industria S.U.A. ?, In
blema eliberării neîntîrziate a sovietic în problemele coloniale, la ora 10,20 Nixon a dat pu In rezoluţie se protestează a reprezentat aproximativ medie aproximativ cu cel
încă din primele şedinţe ale tuturor popoarelor, fără excep blicităţii o declaraţie pentru împotriva acestui plan care lea 80 la sută, Sau 4/5 din pro puţin doi la sută pe an. Prin
comitetului, reprezentanţii u- ţie, de sub jugul colonialismu aducind implicit o contribuţia presă în care şi-a recunoscut în gă mai mult decit oricînd An ducţia americană, iar pe cap urmare, chiar şi în condiţiile
nor delegaţii au protestat cu ho lui. Reprezentantul U.R.S.S, a frîngerea în alegerile preziden glia „de politica sterilă şi pri de locuitor a reprezentat a- unei asemenea creşteri a in
tărîre împotriva acaparării di atras atenţia delegaţilor asupra la cauza nobilă a eliberării co ţiale. mejdioasă care mizează pe stra proximatiy 60 la sută. dustriei S.U.A., Uniunea So
feritelor teritorii din Africa, A- lipsei de drepturi a populaţiei tegia nucleară“. vietică se va apropia mult >
merica Latină şi Oceania de că băştinaşe din coloniile portu loniilor. Potrivit planului septenal, la sfîrşitul septenalului de '
tre colonialiştii englezi, fran gheze, engleze şi alte colonii, a- Copii după această rezoluţie« volumul producţiei agricole a S.U.A. în ce priveşte volumul
cezi, portughezi, spanioli. supra asupririi acestei populaţii Guvernul Lumumba se bucură care cheamă guvernul să nu U.R.S.S. va creşte cu 70 la producţiei celor mai impor
de către colonialişti, asupra mi permită construirea de baze nu sută faţă de nivelul anului tante feluri de produse indus
Străduinţele delegaţilor pute zeriei, ignoranţei şi înapoierii, de sprijinul opiniei publice cleare in nici o regiune din An 1958. Prin urmare, in anul triale, iar după încă doi-trei
rilor coloniale de a abate dis la care imperialiştii „civilizaţi“ glia, au fost adresate primului 1965 nivelul actual al pro* ani nivelul american va fi
cuţia din comitet de la propu au sortit pe locuitorii din Ango congoleze ministru Macmillan şi ministru dueţiei principalelor produ depăşit considerabil.
la, Mozambic, Uganda, Kenya, lui pentru Scoţia, John Maclay. se ale agriculturii america
nerile sovietice în problemele LEOPOLDVILLE 9 (Ager Sun and Times" publică un ar ne va fi mult depăşit atît în Dar care va fi situaţia la
Nyassaland, Rhodesia de Sud şi Consiliul din Scoţia al Miş ansamblu, cît şi pe cap de' producţia pe cap de locui
coloniale expuse in declaraţie pres). — După cum anunţă co ticol semnat de William Erye, cării pentru dezarmare nuclea locuitor. tor ?
de Nord, Papua şi din alte colo respondentul agenţiei Taniug, care scrie că „Patrice Lumumba ră organizează o campanie de
au fost zadarnice. apelul adresat Ia 7 noiembrie, de aşteaptă să revină la putere în protest împotriva construirii la Volumul global al produc In ultimii 7 ani producţia
nii. Congo", îndeosebi deoarece „în Holy Loch a unei baze pentru ţiei industriale a U. R'. S. S. industrială pe cap de locui
In cuvintările majorităţii de primul ministru Lumumba opi treaga Africă de stânga, de submarine americane. Campa este egal cu aproximativ 60 tor a crescut în U.R.S.S. cu
niei publice congoleze s-a bucu dreapta şi de centru" — îl con nia va începe la 19 noiembrie la sută din producţia S.U.A.; 71 la sută, iar în S.U.A. nu
legaţilor ţărilor Asiei, Africii şi rat de un puternic răsunet. Lu sideră de fapt drept prim-minis. cu o demonstraţie pe străzile o- pe cap de locuitor U.R.S.S. mai cu 0,3 la sută. La înce
mumba a cerut să se pună ca tru legal. Afară de aceasta, Lu rasului Glasgow. produce aproximativ de 2 ori putul anului 1960 populaţia
In C omifefui P o lit ie păt actualei crize din ţară- mumba se bucură de sprijinul m:ai puţin decit S.U.A. U.R.S.S. număra 212.000.000
Membrii parlamentului, arată unei grupări atît de importante ----- ® ----- de locuitori şi era mai mare
încheierea discuţiei generale corespondentul, relevă că acest Dar ritmul de creştere a cu 18 la sută decit în S.U.A.
din Congo, îneît fără el nu se Rezoluţia Adunării producţiei industriale sovieti Peste 10 ani populaţia U.R.S.S.
în problema dezarmării apel este dictat de dorinţa de a va reuşi niciodată să se asi ce depăşeşte de cîteva ori va fi aproximativ cu 15 la
se pune capăt cit mai grabnic gure vreo stabilitate. Naţionale a R. A. U. ritmul american. In ultimii sută mai mare decit în S.U.A.
NEW YORK 9 (Agerpres). — dirii pe scară mai largă a a- crizei parlamentare, războiului ani raportul dintre ritmul Potrivit calculelor unor eco
La 8 noiembrie, în Comitetul cestor arme şi cu privire la fo civil şi neînţelegerilor dintre Corespondentul arată că „Sta CAIRO 9 (Agerpres). TASS trans de creştere din U.R.S.S. şi nomişti sovietici, In viitorii 10
Politic s-au încheiat discuţiile losirea spaţiului cosmic în sco tele Unite se străduiesc în cu mite : Adunarea Naţională a R.A.U. S.U.A. a fost de 5:1. In con ani volumul producţiei in
generale în problema dezarmă puri paşnice sînt urgente şi pot triburile din Congo. lise" să împiedice revenirea la formitate cu planul septenal, dustriale sovietice va depăşi
rii. La discuţiile care au durat fi încheiate înainte de a fi ela După cum anunţă ziarul si putere a primului ministru Lu a adoptat la 8 noiembrie o rezoluţie volumul producţiei industria volumul producţiei industria
aproape trei săptămîni, au par borat tratatul cu privire la de le sovietice va creşte cu 80 le a S.U.A. cu 14-28 la sută.
ticipat delegaţi din 64 de ţări. zarmarea generală şi totală. rian „An Nasr" în ultimul timp mumba. în sprijinul luptei de eliberare naţio la sută cu un ritm anual me Aceasta înseamnă că pînă în
Ultimii care au luat cuvîntul au După părerea lui Frye, „Wa nală a poporului algerian. Mahmud diu de creştere de 8,6 la su anul 1970, la ritmul menţio
fost reprezentanţii Libanului şi Delegatul libanez a susţinut în Congo s-a intensificat miş Fawzi, ministrul Afacerilor Externe al tă. Dar ritmul în care sînt nat de creştere a populaţiei,
propunerea cu privire la crea carea pentru restabilirea puterii shingtonul a avut două atu-uri R.A.U. a declarat în legătură cu a- îndeplinite prevederile sep- U.R.S.S. va depăşi S.U.A. şi
Ciprului. rea în Africa, precum şi în guvernului legal al lui Lumum de rezervă" pentru a împiedica tenalului în primul an şi ju la producţia de produse pe
Delegatul Libanului a propus Cambodgia şi Laos, a unor zone ba. Reprezentanţii provinciei de ceasta că în războiul din Algeria, mătate arată că producţia cap de locuitor. Astfel va fi
denuclearizate. revenirea la putere a primului Franţa se bucură de sprijinul acelo industrială creşte în U.R.S.S. rezolvată sarcina economică
ca Comitetul Politic să întreru Est şi provinciei Kivu au orga ministru Lumumba în Congo. în medie cu 10 - 11 la sută pe fundamentală a U.R.S.S. —
pă provizoriu discutarea pro Reprezentantul Ciprului a nizat la Stanleyville o consfă Primul dintre ele — „încercarea raşi aliaţi care au ajutat-o în cursul an. Prin urmare, dacă se ţi-, de a ajunge din urmă şi a
blemei dezarmării pînă cînd vor chemat Ia o reluare cît mai tuire în vederea stabilirii de mă agresiunii din 1956 împotriva Egiptu ne seama de ritmul efectiv depăşi ţările capitaliste cele
deveni cunoscute rezultatele grabnică a tratativelor în pro suri comune pentru încetarea de a corupe parlamentul din de creştere, volumul produc mai dezvoltate nu numai la
contactelor dintre diferitele de blema dezarmării şi s-a pro Leopoldville", a fost deja pier lui. Arabii, a subliniat el, nu vor de ţiei industriale va spori de volumul global al producţiei,
legaţii, contacte care au loc în nunţat pentru crearea unor for anarhiei în ţară şi pentru res dut, deoarece parlamentul con pune armele pînă nu vor obţine vic peste două ori în anii septe
legătură cu pregătirea unor noi ţe internaţionale de poliţie, îna tabilirea puterii guvernului lui tinuă să-1 sprijine pe Lumum nalului. Aceasta înseamnă că ci şi la producţia pe cap de
proiecte de rezoluţii în această inte de înfăptuirea d e z a rm ă rii Lumumba. La tratativele de la ba, „celălalt atu american, scrie toria definitivă. oină la sfîrşitul septenalului locuitor.
generale şi totale. Stanleyville participă şi repre Rezoluţia Adunării Naţionale a
problemă. zentanţi ai Provinciei Ecuato corespondentul — refuzul de a U.R.S.S. va produce tot atî- (Agerpres).
Delegatul libanez a declarat In zilele următoare Comite finanţa restabilirea Congoului R.A.U. cheamă toate ţările arabe să tea produse industriale cît şi
tul va trece la discutarea pro riale. ale cărei autorităţi au re
de asemenea că acordurile cu fuzat să sprijine regimul lui în cazul revenirii lui Lumumba îndeplinească angajamentele asumate
privire la încetarea experienţe iectelor de rezoluţie în proble Mobutu şi consideră guvernul la putere, ar provoca atitudinea
lor cu arma nucleară, cu pri de a acorda ajutor multilateral Alge
vire la preîntâmpinarea răspîn- ma dezarmării lui Lumumba unica putere le ostilă tocmai a acelor oameni
riei luptătoare.
gală. de a căror prieienie vor să se Adunarea Naţională a R.A.U. arată
Ziarul american „Chicago asigure Statele Unite".
în rezoluţia sa că Liga ţărilor arabe
ar trebui „să ceară evacuarea forţelor
armate ale N.A.T.O. de la toate ba
zele militare aflate în ţările arabe“.
Redacţia !1 administraţia ziar„l„l: sir. 6 Martie or. 9. T.leiom 188, 189, Ă~ , ~ . i a i t i .0 m m .e m c o r.lo m ap.obM Direcţiunii t a » PXT.R. „r. 263.320 dm 6 noiembrie 1949, - Tiparul: Întreprinde,«. Poligrafică „1 M ai' - B e m