Page 38 - 1960-11
P. 38
Nr. 1829
mmaan/îaneff 1loe©r!iEtUoare Işi făuresc o viaţă nouă Ciat«l miniceaim «le uimi! sliigaaa0»ao
Antonie Nicula, Alexe Frenţiu şi Ber şi-o creaseră, mai ales că an de an şl aeum
niamin Moisiu, întovărăşiţi din satul în întovărăşirea lor păşeau noi fami
îmi amintesc de parcă n-ar fi trecut doar de unde. Şi dacă aş mai avea mai bine-i în colectivă, că bătrîneţea
'Cu mai bine de 8 ani în ur-. cut considerabil. Producţia a’- Gothatea. raionul Ilia, se întorceau lii din sat, iar munca devenea şi mai msi bine de 4 ani. Atunci, în toam nevoie de bani, chiar acum aş putea ei e lipsită de orice griji. S-o auziţi
jnă, câteva familii din Gîlnic, nuală pe cap de vacă furajată, împreună de la Gurasada. Drumul nu rodnică. Aşa de bine se organizaseră na lui ’56, cînd scriam cererea pentru vinde cel puţin 1.000 kg. grîu din cel acum ce spune:
raionul Sebeş, m îndemnul co bunăoară, este în prezent de e lung-. Doar cale de 1 km. desparte întovărăşiţi! îneît producţiile obţinute gospodăria colectivă, soacră-mea s-a care mi-a rămas de anul trecut. Să — Bine am tăcut, băiete, că ne-am
muniştilor din sat, au hotărît peste 3.100 litri. Aceasta a făcut cele două sate. Au mers un timp tă de ei depăşeau nu numai pe cele rea repezit la mine şi mi-a strigat răstită: nu gândiţi însă că ne prisoseşte pentru înscris în colectivă. De-am fi avut
să pornească pe o oale nouă, posibil oa numai in anul acesta, cuţi, fiecare cu gîndurile lui. Apoi, lizate înainte cînd lucrau pămîntul in că aş face economie la grîu. Dimpo nu 4 ci 40 de hectare şi tot ri-am fi
calea marii familii a colectiviş pînă la 1 noiembrie, să se rea Alexe Frenţiu a rupt tăcerea adresîn- dividual dar şi pe cele ale întovărăşi- — N-ai decît să te înscrii. Fă cum trivă. In fiecare săptămână nevastă- trăit ca acum.
lizeze venituri din sectorul zoo du-se celor doi tovarăşi de drum. ţilor din satele vecine. Mulţumirea lor vrei, dar de pămîntul meu să nu te mea coace un cuptor de pîine şi de
tilor. tehnic care se ridică la peste a durat cîţiva ani. Dar iată că în atingi. Nu-ţi aduci aminte cit am pă fiecare dată 2—3 pîini iau drumul Are dreptate bătrîna. Trăim cum nici
301.000 Iei, faţă de 241.060 lei — Sînt tare fericit că am făcut un multe sate din raion întovărăşiţii se timit pînă dnd am cumpărat 2—3 ju- Hunedoarei. Le trimit Măriei, cealaltă măcar nu visasem vreodată. O confir
Pentru început avuţia obş cit se prevede în planul de pro pas însemnat în viaţă. După ce am uneau în gospodării colective. In a- găre de pămînt? Acum să-l dau al fiică care locuieşte acolo, nu pentru mă de fapt şi tabelul de mai jos care
tească a colectiviştilor era des ducţie pentru întreg anul. depus cererea asta parcă şi văd viaţa ceste forme noi rezultatele erau şi mai tora ? că n-ar avea şi ea dar tare-i place
tul de modestă. Modest era de nouă pe care ne-o creăm. Voi ce ziceţi, bune. Producţiile mai mari, veniturile plinea coaptă de maică-sa. oglindeşte veniturile pe care le reali
fapt şi numărul celor cuprinşi In atenţia colectiviştilor din aşa-i că o să trăim bine în colectivă ? asemănătoare atrăgeau şi privirile îri- ...De atunci au trecut ani în şir.
în colectivă. Cele 22 familii de Clinic a stat permanent şi dez tovărăşlţilor din Gothatea. Gei care Şi fiecare an, fiecare zi ne aducea în ...Obişnuiesc ca la fiecare sfîrşit de zam anual cînd munceam singuri şi
ţineau doar 63 hă. pămînt, 2 voltarea altor ramuri de pro Beniamin Moisiu şi Antonie Nicula, erau ferm convinşi că mai bine decît casă tot mai mult belşug, tot mal mul an să fac o socoteală, să văd ce-am
vaci, 14 boi pentru muncă, 2 ducţie. Ei cultivă în fiecare an ambii gospodari de frunte din Got în întovărăşire nu se poate trăi, au tă fericire. Pentru munca pe care 6 acum cînd sîntem în gospodăria co
cai, cîteva Stilaje şi unelte de plante tehnice pe suprafeţe tot hatea, nu i-au răspuns imediat. Gîn început să privească cu interes gos depun împreună cu soţia în pospodă- lectivă.
muncă. Fondul de bază se ri mai mari. Anul acesta, spre e- durile lor se întorceau cu ami în ur podăriile colective. Şi-au vizitat prie rie, cîştig nu numai cît să ne ajungă
dica la numai 138.000 lei. xemplu, a-u cultivat sfeclă de mă cînd în satul lor ţăranii munci tenii şi neamurile din Dobra, Leşnic, dar ne şi prisoseşte. Anul trecut, bu Venituri medii anuale realizate:
zahăr pe 20 ha. Pentru recolta' tori trudeau pe pământurile moşierilor Ilia care erau colectivişti şi s-au con năoară, am primit pentru cele 331 zi-
Dar, cu convingerea în viito obţinută, colectiviştii au primit din zori şi pînă-n noapte, iar truda, vins cu ochii lor de superioritatea lc-muncă pe care le-am efectuat îri In gospodăria individuală . In gospodăria colectivă
rul luminos care-i aşteaptă, 198.000 lei, 4.783 ’kg. zahăr şi de cele mai multe ori, nu le era răs muncii în gospodăria colectivă. De a-
noii colectivişti au pornit hotă- 17 vagoane borhot. Creşterea plătită cu nimic. După atîta amar de gospodărie, t .986 kg. grîu, 1.986 kg. Grîu 800-1.000 kg. Griu 2.000 kg.
rîţi să facă din gospodăria lor continuă a veniturilor băneşti vreme au venit apoi ani mai luminoşi Porumb 800-1.000 kg. Porumb 2.000 kg.
o unitate tot mai puternică, tot a creat condiţii da fondul de porumb, tot atîtea kilograme cartofi, Gartofi 200-300 kg. Gartofi 2.000 kg.
mai înfloritoare. Muncind pă- bază al gospodăriei să ajungă Lână 10-15 kg. Lînă 10-20 kg.
mîntul după cele mai avansă- în prezent la aproape un mi 33 litri ţuică, 16 kg. brînză, 16 kg, Brînză 16-20 kg.
te reguli agrotehnice, ei au reu Ţuică 30-35 litri
şit să obţină an de an, de pe lină şi 3.31C Ici. Şi, să nu credeţi că
am ales anul. Nu. De cînd sînt în
fiecare hectar, recolte de grîu lion lei, valoarea zilei-muncă să şi pentru ţăranii muncitori din Got tunci, a început în sat frămîntarea colectivă am cîştigat întotdeauna cam Bani 3.000—3.500 lei
cu 400—500 kg., cartofi cu se ridice în fiecare an la 40-42 hatea. In 1952, la îndemnul comunişti pentru înfiinţarea unei gospodării co asemenea cantităţi. • câştigat în colectivă. Dar n-o fac sin GHEORGHE OPREA
3.000—3.500 kg. porumb ou lei şi să se construiască, numai lor, ţăranii muncitori din Gothatea s-au lective. Printre primele cereri depuse se gur. Soacră-mea îi nelipsită. Şi-mi colectivist-G.A.C. „Ogor
300—1.000 kg. mai mari de- din fonduri proprii, un grajd unit într-o întovărăşire agricolă. Mun află şi cele ale lui Beniamin Moisiu şi Din veniturile realizate în gospodă pare bine. Vede şi ea astfel că tot
cît cele' realizate de ţăranii pentru 70 vite mari, o magazie ria colectivă am construit un şopron, nou“ Simeria Veche
am cumpărat un aragaz cu patru o-
muncitori ou gospodării indivi pentru 30 vagoane cereale, un ca unită a început să dea roade mai Nicula Antonie. Alături de ei au por cliiuri, haine pentru toţi ai casei şi p ------
saivan pentru 700 oi, un pătul
duale, Acum gospodăria numă pentru 5 vagoane porumb' şi un bogate. De la toate culturile întovă- nit să-şi făurească o viaţă nouă încă cîte altele. De curînd aim trimis şi J C U FORTE UNITE
ră 160 de. familii. Cit despre siloz turn cu o capacitate de răşiţii obţineau cu 3—400 kg. mai mult 54 familii din sat care în curînd vor fiicei mele Eugenia, caree-i căsătorită h
avuţia obştească, aceasta a eres’- 20 vagoane1. Acum colectiviştii decît ţăranii cu gospodării individua inaugura o gospodărie colectivă. la Făgăraş, cîteva mii de lei pentru
cut atît de mult incit cei care
au văzut-o atunci, la înfiinţare, construiesc 'din cărămida un co le. Erau mulţumiţi de viaţa pe care I. COSTEA a termina construcţia casei. Am
cu sigurnaţă că nu o vor mal teţ pentru păsări. ('Săadele pmmulai aii La clubul gospodăriei agri rilă Opriş, Vasile Bivol, ioan
putea recunoaşte. cole colective „Tudor, Barta, Zaharie Tricu şi. alţi
Cum era şi firesc, odată 'cu Recolte mari, rar intîlniie prin 535 ha. teren agricol, foarte ro-' de muncă în comun. La grîu Vladimirescu“ din Pianul de comunişti înscrişi de la înce
Dezvoltînd an de an sectorul dezvoltarea gospodăriei a cres părţile raionului Alba se obţin ditor, iar pe deasupra voinţa de au obţinut 1.681 kg., la porumb Sus, aşezaţi in jurul unei put în gospodărie, împreună
zootehnic, colectiviştii au ajuns cut considerabil şi nivelul de la M ihalţ; la griu, porumb, sfe a-şi. făuri o viaţă nouă. E drept cîte 2.500 kg. boabe, la cartofi mese, patru oameni pregă cu baci Simion Nanu, secre
sa deţină acu m : 149 bovine, viaţă al colectiviştilor. Din ve clă şi la multe alte culturi. Pen că în primele luni de activitate 23.000 kg., la sfeclă 22.000 kg. tesc darea de seamă pentru
din care 80 vaci de lapte, 62 niturile realizate în gospodărie, tru aceasta; pe bună dreptate, lucrurile au cam şchiopătat. Co de pe fiecare hectar etc. Recol alegeri în organizaţia de par tând, au pornit „acţiunea“.
capete tineret bovin, .16 boi pen peste 20 colectivişti şi-au con hotarul comunei Mihalţ e denu tele mari obţinute au permis co tid din gospodărie. Trei din — Cu oamenii înscrişi pî
tru muncă, 531 oi — toate cu struit case noi, alţii şi-au cum mit grînarul raionului. Dar şi lectiviştii nu prea veneau la lectiviştilor să construiască un ei răsfoiesc prin dosare, scot
lină semifină — şi 32 porcine părat mobilă, aparate de radio, muncă crezînd că de la gospo date şi le aştern cu multă nă acum — veneau cu arcpi-
din care 12 scroafe fătătoare. biciclete etc. Traiul lor devine grijă pe cîte o foaie de hîr- mente agitatorii — nu putem
Asigurînd animalelor o îngrijire din ce în ce tot mai îmbelşugat, tie. Al patrulea — un om ils- merge departe. Unii din ei
viaţa lor tot mai fericită. căţiv, cu tîmplele albite de sînt bătrîni, alţii sînt gos
atentă şi o hrănire raţională, podari de mina a treia. Avem
productivitatea acestora a cres V. PÎTAN nevoie de braţe ds muncă, ăe
despre hărnicia oamenilor de dărie poţi primi ceva şi fără să grajd pentru 100 capete vite ani, nu apelează la datele păm înt mai mult, ăe vite bu
aici s-a dus vestea. Mai ales de munceşti. Pînă la urmă insă, mari şi un saivan pentru 800 cuprinse in hîrtit. Memoria ne. Voi, comuniştii din în to
cînd e colectivă In sat, privirile oamenii au înţeles că numai oi. In plus, şi-au cumpărat 30 îl ajută încă bine pe baci vărăşire, trebuie să înţelegeţi
tuturor s-înt aţintite spre cei munca cinstită şi perseverentă de vaci de rasă pentru lapte de Simion Nanu. Fără a se con înainte ăe toţi ceilalţi că nu
care au pornit pe această cale, le poate aduce in casă belşug la care au obţinut 30 de v iţe i; centra prea mult, bătrinul e mai unindu-ne, vom fi In
pe calea belşugului şi bunei- şi bunăstare. 15 scroafe şi 125 de oi cu lină in măsură a înşira, chiar cu măsură să urnim „căruţa".
stări. Şi, de multe ori e sufi Aşa se face că primele cam semifină. Iată deci că numai lux de amănunte, cum anu Si, întovărăşiţii, după fră-
cient să treacă o lună, o săp- după un an de activitate in co
tămînă sau chiar o singură zi panii agricole i-au găsit pe co mun avuţia gospodăriei a cres me a fost în 1950, cină a luat mîntări îndelungate, după ce
de muncă în comun pentru ca lectiviştii din Mihalţ şi mai u- cut considerabil.
această formă socialistă — gos niţi. Mai mult, atunci cînd vre fiinţă gospodăria colectivă au văzut cum merg treburile
podăria colectivă — să-şi dove un colectivist lipsea de la mun Paralel cu aceasta au crescut
dească superioritatea. Aşa s-a că se făcea mare caz. Numai co şi veniturile colectiviştilor. Nu din Pianul de Sus, cum s-a şi prin gospodăriile învecina
întîmplat şi la Mihalţ. muniştii Florea Nechifor, Nico- mai ca avans, fiecare colectivist
lae Dărămuş, Vaier Comşa şi a primit la zi-muncă cîte 4 lei, ajuns ăe la 34 familii şi 100 te, au înţeles şi s-au convins.
In curînd se va împlini anul alţii ştiu cîte nopţi albe au fă 3 kg. grîu, 12 kg. porumb, brîn
de cînd 196 de familii în frunte cut în acest an pentru ca trebu ză, zahăr, furaje şi multe alte ha. teren, la 191 familii şi S-au dumirit şi Aurel Ange-
cu' comuniştii de aici au pus rile să pornească pe un iăgaş produse. Bineînţeles că harnicii 604 ha. Nu uită baci simion lescu şi Ioan Abrudean, Cor
bazele unei gospodării agricole bun. Şi strădania lor, a între colectivişti din Mihalţ s-au gîn-
colective. Şi, pentru că ţin foar gului colectiv, nu a fost zadar dit încă din primul an şi la dez să amintească şi despre cele nel Drăgan, Iosif Ioan — toţi
te mult la faima comunei lor au nică. Muncind pămîntul cu trac voltarea avuţiei obşteşti. Astfel,
denumit-o „Mihălţeana“. Ca a- toarele şi după toate regulile a- prin contractarea de produse a- 9 vaci — numai piele şi oase, membri de partid, şi candi-
vuţie obştească aveau la Înce grotehnice, colectiviştii din Mi gricole cu statul şi cumpărarea
pui doar 8 vaci de lapte şi cîte halţ s-au bucurat din plin de vitelor amintite ei au mărit fon despre cei 2 boi şi. 3 cai — daţii Petru Nanu şi Iosif Ioan S
va atelaje. In schimb, aveau roadele bogate ale primului an dul de bază al gospodăriei la
151.530 lei. primele anima 77. Au depus ŞÎ \
Aceste rezultate i-au uimit şi le aduse in pa cererile. „Că- >
pe cei mai şovăielnici cetăţeni
din sat, determinîndu-i să vină trimoniul colec- Din carnetul de ruţa" a înec- s
alături de primii colectivişti. Nu <, tiv ei. Le ţine
Vaca „Mica“, proprietatea G.A.G- din Petreşti, deşi are numai 4 ani, mai în ultimele două luni şi-au minte pe toate, REPORTER put să se miş- >
cântăreşte 870 kg. şi dă zilnic o producţie de peste 30 litri lapte. înaintat cereri de înscriere în te. Au urnit-o L
gospodăria agricolă colectivă
In clişeu, colectivistul Lazăr Tir Iea, mulgând vaca „Mica“ — exem încă 94 de familii cu 187 ha. ăe parca nu din loc forţele
plar rar întâlnit în regiunea noastră. teren arabil. Şi, aşa după cum
spunea tovarăşul Ioan Stînea, mai ieri, împreună cu încă proaspete. Au venit apoi şi
contabilul gospodăriei, în viitor 12 comunişti din Pian au por alţii, aceia care la început au
această familie a colectiviştilor nit să schimbe din rădăcini şovăit mai m u lt: ţăranii mai
se _va mări mai mult întrucît viaţa satului.
chiar din primul an „Mihălţea- de frunte din sat. printre ca
na“ a devenit un adevărat cen
în familia slugii de odinioară tru de atracţie pentru restul ce ? re Zaharia Romaniţan, Nico-
tăţenilor din sat. y| nul acesta, colectiviştii lae Mărghitan, Simion O-
•T& din Pianul ăe Sus au prişescu, Ioan Cosor, Simion 4
I. MANEA 'sărbătorit 10 ani de la în Teodorescu etc. Şirul noilor ?
fiinţarea gospodăriei colecti înscrişi, s-a oprit deocam- X
) fjf~j IU* prin anul 1937. In să- purtau în casa comu/ni.stului — Ce să mai vedem ? Şi fosta shigă a boierului Aurel ve. Au fost ani de frămîntărî, dată la 191.
tucul Boiu din raionul O- Ioan ştefan, ideea trecerii in aşa, cu 1,20 ha. păm înt ce-l a- Vlad din Bobilna. Anul acesta z
^ răştie. doi tineri căsătoriţi pă gospodăria colectivă începea vem nu putem face mare lu a totalizat împreună cu fam i
să prindă rădăcini tot mai a- cru. Dar dacă intrăm în colec lia 541 zile-muncă. Cele 1.4Î2 de luptă încordată dusă în ? «
şeau in viaţă împreună, un dînci. împreună cu fiică-sa tivă, noi doi şi cu Măriuca mijlocul întovărăşiţilor şi ţă
rină de haine, şi acela peticit, Măriuca, duceau muncă de lă vom ciştiga mult mai multe kg. cereale, 2.758 kg. legume şi Numai Sa avans ranilor muncitori cu gospo S crie, tovarăşe, acolo în ^
era averea lui Ioan ştefan. murire cu soţia care se cram bucate decît scoatem acum de zarzavaturi, 1.411 lei, 10 kg. dării individuale, pentru a-i darea de seamă — se L
Soţia, Maria, se legase ăc ioan pona fără rost. pe pămîntul nostru. Pentru munca depusă în gos convinge să păşească şi ei adresă baci Simion Nanu u- >
fără nici o zestre. Entuziasmul brînză şi 9 kg. lină, sînt numai podărie, colectiviştii duc acasă pe calea belşugului şi bună nuia din cei trei de la masă X
tineresc era singura lor avere. — Tu Mărioară, de ce să ră- ??(T' înd a luat fiinţă gospodă- o parte din avansul primit ca in fiecare an, mari cantităţi de stării. — scrie ca să ştie toată adu- c
mînem noi ultimii ? Ştii doar ria colectivă din Bobilna, rod al muncii depuse în a- produse şi însemnate sume de narea generală că marea >
Din zori şi pină în noapte bine că viaţa noastră a fost cest an. bani. Să luăm, de pildă, doi co Dar, la început, oamenii se noastră familie este azi mai ţ
lucrau pe pămîntul bogătanilor Ioan a putut privi cu fru.nt.ea lectivişti şi să vedem ce au pri lăsau greu convinşi. Pasămi puternică, iar gospodăria co- ?
din împrejurimi. Maria ca tot un chin. Am slugărit atiţia sus pe ceilalţi săteni. Se în — Slugărind ani de-a rîn- mit anul acesta, numai la avans. te, tînăra gospodărie, cu cele lectivă, tot mai înfloritoare. X
servitoare, umbla din casă în ani pe la alţii fără a agonisi scrisese şi el împreună cu toa ăul la boieri, n-am reuşit să 34 de familii, nu era în stare Cifrele le ai la îndemlnă. \
casă pentru a stringe laolal aproape nimic, iar acum, cînd tă familia. VASILE COCIŞ să ofere, la început de drum, Treci-le şi-n darea ds sea
tă bani, care puşi alături de avem posibilitatea înjghebării agonisesc tot timpul atîtea rezultate îndeajuns ăe pozi- m ă: 81 bovine, din care 31
ai lui Ioan, sluga boierului Din recolta obţinută în pri bucate cîte am prim it ăe cină G.A.C. Lăpuşnic ^ tive, în măsură să-i determ i vaci ăe lapte, 474 oi, 26 cai,
Aurel Vlad, aveau să le aducă unui trai mai îmbelşugat, să-i mul an şi-a cumpărat o văcu îngrijesc ăe cele 10 vaci şi 12 ne pe oameni să ia hotărîrea 50 familii de stupi, tractor,
mulţumirea cumpărării, prin dăm cu piciorul ? ţă, a terminat casa începută ăe a se înscrie. Dimpotrivă, selector, motor electric, două
1843, a unui jugăr de pămînt. cu 10 ani. în urmă şi a mai viţei din lotul zootehnic al co lipsa de experienţă în condu semănători, atelier de fieră
— Nici în ruptul capului! lectivei, ne-a spus cu mîndrie cerea treburilor, frecuşurile rie, ciutar-basculă, un grajd
Greu şi lipsit de bucurii a De bine de rău, puţinul pe ca- construit alături de ea, tot dintre colectivişti pentru a nou pentru 100 de vite, ma
fost traiul celor doi oameni re-l avem este al nostru. Mai din cărămidă, o bucătărie de în glas ioan ştefan. Iată pen ocupa o funcţie de răspunde gazie pentru 30 vagoane de <
ce se stabiliseră în satul Bo- cumpărăm pămînt şi ne-om vară destul de încăpătoare. re în consiliul ăe conducere, cereale, un siloz, club cu a- ?
bilna. Familia s-a mărit în tru ce muncesc pentru ca gos repulsia faţă de cei din afa parat ăe radio „Strassfurt". *
194.0 prin venirea pe lume a căpătui. Lasă-i pe alţii să in L-am. vizitat zilele trecute ra colectivei, au fost tot a- Ai scris ? A şa ! Mai scrie că $
Măriucăi, apoi în 1944 a tre şi... vom vedea. pe colectivistul Ioan Ştefan, podăria noastră să devină tot tîtea motive ce au făcut ca harnicii colectivişti din Pia-
lui Gheorghiţă. mulţi să rămînă pasivi, vre nul de Sus au amenajat un L
mai puternică. me îndelungată. Colectiviştii teren \sportiv, că ăe cină se >
se închiseseră în carapacea află în gospodăria colectivă, X
A. DAVID tăcerii, a aşteptării zilelor Raveca Barbu şi ioan Bar. )
mai bune. Numai că aceste ta şi-au construit case noi, >
nii s-au scurs. După 1944 { Grîu 2.824 kg zile întîrziau să se .arate, şi Ioan Mircea, Ioan Presăcan, <
^ in viaţa oamenilor din / Porumb 2.118 kg nu veneau de la sine. Ioan Cănăroi şi alţi colecti- /
Bobilna au început să survină } Orz vişti şi-au cumpărat aparate ş
schimbări. A fost izgonit bo- } Cartofi 706 kg —- In forma aceasta, nu de radio, că peste 50 la !sută
ierul. Fosta slugă, îndrumată } Brînză 353 kg putem continua — îşi spu dintre colectivişti au introdus
de cei cîţiva comunişti din Bo- ţ şi alte produse. 35 kg neau mai anii trecuţi, cei 13 în casele lor lumina electri
bîlna, a început, să-şi făureas- s Bani comunişti, în frunte cu secre că. Nu strică sa. 'mai amin
că un alt fel de trai. Rodul ) 7.060 le tân d organizaţiei de bază, tim că pînă la sfîrşitul aces
muncii agonisit de pe ogor a L tov. Simion Nanu. Trebuie tui an, ne vom mai îmbogăţi
început să-i prisosească, reu- \ LAZAR ŢIRLEA să întreprindem ceva. mai ho cu încă 9 vaci şi 18 viţele,
şină ca in 1980 să pună te- \ tărît, mai organizat. iar în anul viitor vom con
media unei case din cărămidă. \ G.A.C. Petreşti strui o maternitate pentru
Dar, odată cu schimbările în Intr-o adunare de partid, scroafe şi un 'saivan pentru
viaţa lor ds toate zilele, s-au Casa renovată, mobilă nouă în toate încăperile, aparat de radio, sobă „Vesta", îm bră Grîu 1.392 kg. s-a. hotărît ca principala a- oi. Ai scris ? 'Aşa! Scrie, ca
mărit şi pretenţiile. Cîteva 3.712 kg. tenţie să fie îndreptată spre
costume de haine, o văcuţă cu Porumb 2.756 kg. întovărăşirea din sat. in care să se ştie de unde am por
lapte, curtea plină de păsări, Cartofi se aflau încă membri şi can nit şi unde am. ajuns.
erau totuşi prea puţine pentru Orz 464 kg. didaţi. d.e partid. 'Munca de
Ioan, care, cu toată strădania Ulei 19 kg. lămurire trebuia începută cu
depusă nu era pe deplin mul Zahăr 32 kg.
Brînză 18 kg.
ţumit. Fin
!.856 kg.
Prin 1958, în discuţiile ce se căminte din stofă camgarn şi altele... Nu reflectă oare toate acestea belşugul care a pătruns şi alte produse agricole. aceştia. Adam Plenar, Chi- GH.LUPAN
în casa lui Adam Busuioc, din satul Spini, de cină e colectivist?. Bani 3.712 lei VVvV/vV^W W W W W .,
