Page 39 - 1960-11

rtr. 1829
L tip ia p e n tru e c o n o m ii — o b ie c tiv
«ie s e a m ă a i m u n c ii d e a g it a ţ ie
' Anul 1960 este anul economii­
lor. Ca urmare, noi am pus ca
un obiectiv de seamă al muncii
politice de agitaţie, lupta pen­
tru economii. Agitatorii noştri,
pregătiţi şi înarmaţi cu pro­
blemele de producţie, au desfă­
şurat şi desfăşoară in perma­
nenţă o susţinută muncă poli­
tică pentru a mobiliza toate for­
ţele în lupta pentru economii.
Agitatori ca Nicolae Pilly,
tehnician, Ionaşcu Munteanu, şef
de schimb, Simion Stănculea,
cauperist, Ioan Stoicoi, inginer,
Dumitru Jenaru, dozator şef,
Anton Răceanu, maistru şi alţii,
în cadrul convorbirilor organiza­
te pe locurile de producţie, au
indicat muncitorilor metodele
de muncă şi căile de creştere a
producţiei de fontă, de îmbună­
tăţire a calităţii şi de reducere
a preţului de cost.
Biroul organizaţiei de bază
s-a îngrijit de asemenea de or­
ganizarea unei agitaţii vizuale
vii şi operative, agitaţie care
să răspundă sarcinilor ce stau 2,96 la sută. Indicii de utilizare să realizăm obiectivul propus.
în faţa colectivului nostru. Cu au fost mult îmbunătăţiţi pro-
ajutorul agitaţiei vizuale noi
am popularizat sarcinile de pro­
ducţie, angajamentele luate in
întrecerea socialistă şi succesele
obţinute, metodele bune de mun­
că şi pe fruntaşii în producţie,
in scopul generalizării experien­ anual de producţie cu 2 luni
ţei înaintate.
Din iniţiativa organizaţiei de La obţinerea acestor succese
bază s-a făcut un grafic de ur­ o contribuţie de seamă şi-a a-
mărire operativă a consumurilor dus-o munca politică de agita­
specifice de materii prime, mate­ ţie care a susţinut în perma­
riale, cocs şi energie şi a econo­ nenţă entuziasmul colectivului
¦o singura zi
Muncitorii, tehnicienii şi in­
ginerii de la întreprinde­
rea „Ardeleana“ din Alba Iu-
lia, au organizat zilele trecute
un schimb de onoare. Cu acest normală, depăşindu-şi norma nou între satele Gunţa—Şpring şi Dră-
prilej, au fost obţinute econo­ zilnică cu 27 la sută.
mii la materiale şi depăşiri ale S-au evidenţiat cu această o- la şcoala medie din Sebeş şi a unui
planului zilnic de producţie.
Astfel, la secţia de croit, pla­
nul de producţie a fost reali­
zat în proporţie de 100,1 la su­
tă, indicele de calitate în pro­
porţie de 101,2 la sută, iar e-
conomiile totalizează 1.245 dm.p.
piele. La secţia stanţă, planul
a fost realizat in proporţie de
J00,09 Ia sută, indicele de cali­
tate — 102,1 la sută şi econo­
mii de 6,29 kg. talpă, iar la
secţia de pregătiri cusut, pla­
nul a fost realizat în propor­
ţie de 127 la sută, indicele de
calitate fiind realizat în propor­
ţie de 102,1 la sută.
Printre fruntaşi se numără
Ana Mandrosca, Paraschiva
Schiau. Ana Avram, Ion Haţe-
gan II şi alţii.
•rfr
rumoase rezultate au fost
obţinute şi de colectivul de
Ia atelierul de zonă C.F.R. Alba
Lucruri mărunte şi totuşi mari
Discutînd despre măsurile lua­
te pe şantierul nr. 6 al T.R.C.H.
din Petroşani, inginerul şef al
şantierului, tov. Victor Badea,
iţi prezintă lucruri destul de in­
teresante. Preocupaţi de realir
zarea de economii, constructorii
au făcut o serie de propuneri.
Prin aplicarea lor s-au redus
o serie de cheltuieli iar costurile pieocupare pentru materialele
s-au redus şi ele substanţial.
Aşa de pildă, prin înlocuirea du­
şumelei oarbe la parchet, cu be­
ton de rumeguş, şantierul a e-
conomisit circa 58.000 lei. în­
semnate economii s-au realizat
şi prin folosirea cenuşei de la
termocentrala Paroşeni, în lo­
cul nisipului, la mortarul de
tencuieli. Economii importante,
circa 38 lei pe m.c., s-au reali­
zat şi prin folosirea nisipului
dintr-o carieră locală.
Toate sînt lucruri îmbucură­
toare. Numai că intrînd în mie­
zul problemei constaţi că defi­
cienţele ce există pe şantier di­
minuează aceste realizări.
Şă lăsăm insă faptele să vor­
bească.
Şantierul din Petroşani al
T.R.C.H. a pierdut zeci de mii
lei prin faptul că unele materia­
le eu preţuri loco obiectiv au
fost aduse de la furnizori la de­
pozitul din Deva. Pentru a a-
junge pe şantier au fost reîn-
căreate şi transportate cu mij­
loace auto la Petroşani, deşi în
mod norma! acestea trebuiau
trimise direct. Situaţia este cu
DRUMUL SOCIALISMULUI pag, 3
SK3KX
Tribuna agitatorului Activitate căiturată
în rînckil
'v*
muncitonior
Au sosit zia­ forestieri
rele ! Utemista
nostru in lupta pentru înfăptui­ Hortensia No­ Comitetul sindicatului de la
vac, difuzoare
miilor realizate pe fiecare furnal. rea sarcinilor trasate decelde-al voluntară la I. F. Sebeş a acordat o deose­
Acest grafic se complectează zil­ turnătoria de
nic şi astfel muncitorii pot să III-lea Congres al P.M.R. Agita­ lingotiere din bită atenţie activităţii de cultu­
cunoască unde au depăşiri la Călan, le împar­
consumurile specifice şi unde au torii, atit prin munca politică te. Şi are ce. ralizare a muncitorilor foresti-
economii, precum şi valoarea de­ Doar aici se fac
desfăşurată, cît şi prin exemplul în fiecare lună eii veniţi pe Valea Sebeşului
păşirilor şi a economiilor reali­ mai mult de
zate. personal au constituit elemen­ 300 de abona- din diferite regiuni ale ţării,
piente. Ridicarea calificării profesio­
Organizind şi desfăşurind o tul mobilizator. In prezent agi­
permanentă şi susţinută muncă Pregătiri pentru iarnă nale a acestor muncitori a fost
politică de agitaţie, noi am reu­ tatorii popularizează şi dezbat una din sarcinile principale ce
şit să mobilizăm şi să canali­ Pentru a asigura hrana vîna-
zăm eforturile întregului colec­ pe locurile de producţie sarci­ ţului pe timpul iernii, la între­ au stat în faţa muncii culturale.
tiv spre obţinerea unei produc­ prinderea forestieră Dobra s-au
ţii sporite de fontă, de bună ca- nile planului pe anul 1961 expu­ luat măsuri ca pe lingă hrana natu­ In acest scop, tovarăşul inginer
iitate şi la un preţ de cost cît rală existentă pe teren, c a : ghindă, Ion Răulea a organizat colec­
mai redus. Ca urmare a muncii se de tovarăşul Gh. Gheorghiu- jir etc., să se recolteze o serie de se­
politice şi organizatorice desfă­ minţe şi castane. Acestea au fost aşe­
şurate de organizaţia noastră de Dej la recenta plenară a C.C. zate în locurile frecventate do mis­ tivul de conferenţiari şi s-a în­
bază, a activităţii agitatorilor, treţi. S-au mai construit o cabană de grijit ca materialele expuse să
eforturile colectivului nostru au al P.M.R. ' v* vînătoare şi 4 hrănitoare pentru că­
fost încununate de succese. De prioare, s-au amenajat 4 poteci de vî­
la începutul anului şi pînă la Noi vrem ca printr-o muncă nătoare, iar acum este aproape ter­ răspundă cerinţelor producţiei.
30 septembrie a. c. s-au reali­ politică susţinută să mobilizăm minată o cabană de vînătoare la
zat economii la preţul de cost al întregul colectiv de furnalişti „Piatra cerbului". Toate acestea au fost In faţa muncitorilor forestieri
producţiei de 3.049.886 lei, iar pentru a obţine încă de la sfir- făcute de personalul de vînătoare din
procentul de declasate a fost şitul acestui an o creştere a pro­ cadrul I.F. Dobra, ajutat de pădurari. de la gurile de exploatare tova­
redus de la 4 la sută admis, la ductivităţii furnalelor cu peste
40 la sută mai mare faţă de a- PETRU ILINCARU răşii David Opincaru, Ion Ar-
rml 1959, aşa cum prevăd direc­
director vi l.F. Dobra în abatajul Iui Ocneanu sin, Dumitru Banu, Nicolae
Născu şi alţii au ţinut mai multe
arsul conferinţe cu caracter politic,
tivele Congresului al III-lea al se mai repete Ana Ferdinand, mecanic şef stingea. Toţi cei de faţă pri­ tehnic şi de protecţia muncii.
la sectorul IV A al minei Lu- veau atenţi la licăritul lu­ Pentru a fi la curent cu eve­
partidului. Nu ne îndoim că des- secţiuni stau încă sume importante de peni, a ajuns la abatajul lui minii. Cel mai mulţumit era
bani fără a li se da vreo întrebuin­ Ocneanu, pe la amiază. Toc­ Ana Ferăinand. nimentele din ţară şi de peste
făşurînd în continuare o muncă ţare. Desigur că acest lucru infîuen- mai privea cum paletele cra­ hotare, din trei în trei zile, pes­
ţează în mod negativ şi asupra sar­ terului transportau bulgării Intr-un tîrziu, el rupse tă ­ te 1.000 de ziare iau drumul
susţinută vom reuşi să ¦stimu­ cinilor economice. de cărbune spre gura rolului, cerea : gurilor de exploatare şi al par­
cină deodată se auzi un zgo­ chetelor. S-a organizat cititul
lăm entuziasmul care a cuprins Aşa de pildă, la secţia agricolă, din mot înfundat, apoi craţerul — Becul o să rămină a- ziarelor în colectiv. Tovarăşi ca
cei 108.000 lei destinaţi diverselor ac­ se opri. Dădu fuga şi ăecuplă prtns în cazul cînd paleta se Dumitru Moraru, Ilie Suciu,
întreaga masă de muncitori şi tivităţi agrozooveterinare. nu s-au chel­ motorul. Lanţul craţerului opreşte exact pe pana între­ Traian Munteanu, Ion Aloman
tuit pînă acum deeît 14.000 lei, deşi acţionat de motor, a fost tras rupătorului, iar în căzui că şi alţii citesc muncitorilor şi co­
nevoile raionului cerau mai mult. Tre­ în rol. împreună cu minerii, se opreşte între două palete, mentează pe marginea unor ar­
buie spus că aici o mare vină o are a scos lanţul, iar mecamcul îl se stinge. In ambele cazuri, ticole din ziar.
, şi comitetul executiv care nu s-a ocu­ repară. Craţerul începu să trebuie decuplat motorul pen­
pat în aceeaşi măsură de îndrumarea geamă din nou sub povara tru că aşa semnalează defec­ Comitetul sindicatului a pus
ducîndu-se cu 84 kg. mai multă MARCEL SEMCIUC tuturor 'secţiunilor, pentru ca acestea cărbunelui. ţiunea craţerului. O să mă o- un accent serios şi pe munca de
să folosească în mod judicios şi rit­ cup în continuare de decu­ răspîndire a cărţii în rîndul
fontă pe m.c. volum util faţă responsabil cu munca de mic preyederile bugetare Mai mult, ...Au trecut zile şi luni. plarea automată a crateru­ muncitorilor forestieri, în spe­
de planificat. La 2 noiembrie propagandă şi agitaţie în comitetul executiv în loc să (ragă la Problema prevenirii ruperii lui. cial în rîndul celor ce lucrează
a. c. colectivul nostru a obţinut biroul organizaţiei de ba­ răspundere conducerea acestei sec­ lanţului de crater şi în spe­ în parchete izolate, departe de
cea mai mare victorie a sa din ţiuni pentru lipsa de interes în folo­ cial intervenţia la tim p pen­ Mecanicul şef le explică ce. oraş. Astfel, au luat fiinţă la
acest a n : îndeplinirea planului ză de Ia secţia furnale a sirea sumelor prevăzute prin buget, tru a împiedica piearea lui lor de faţă felul în care func­ parchete 12 biblioteci, dotate cu
uzinei „Victoria“-GăIan. i-a mai alocat circa 200.000 lei care, in rol, îl frămîntă mult pe ţionează semnalizatorul şi in­ cărţi nou apărute.
de asemenea, stau nefolosiţi. Ana Ferdinand. Ori de cile tenţiile sale pentru a-l per­
ori vedea vreun craţer sau îi fecţiona. La despărţire le In ceea ce priveşte prezenta­
Şi secţiunea sănătate a rămas în auzea numele, începea din spuse: rea de programe artistice mun­
înainte de termen. urmă faţă de cota matematică cu 4 Ia nou să-l cliinuie această pro­ citorilor forestieri, s-au organi­
sută. Aceste procente reprezintă cîte- blemă. După-amiezile şi se­ — Intenţionez să aduc o zat ieşiri la gurile de exploatare
Situaţia de va sute de mii de lei cu care trebuiau rile şi le petrecea în jurul modificare şi la capul deta­ cu formaţiile artistice din cadrul
procurate diferite instrumente medica­ unei mese de lucru scliiţînd şabil al burghiilor cu care întreprinderii, cît şi de la alte
le. E adevărat că ş-au făcut comen­ şi calculînd. In carnetul de lucraţi, sistemul montării ca­ întreprinderi. Astfel, brigada ar­
nu trebuie sa zile necesare dar din partea condu­ notiţe avea diferite însem­ pului de filet nu pare să dea tistică de agitaţie şi echipa de
cerii secţiunii nu s-a insistat asupra nări care puteau fi descifrate rezultate. Zilele acestea o să dansuri a I. F. Sebeş a prezen­
respectării contractului de livrare. numai de el. vă aduc cîteva burghie la ca­ tat de două ori programe artis­
re am adaptat montarea ca­ tice la Oaşa şi Tău, odată la
Unele secţiuni ale Sfatului popular Dacă în timpul scurt care a mai Dar iată că într-una din pului sistem coadă de rln- Şantierul de la Valea Re-
rămas pînă la sfîrşitul anului nu se zile, mecanicul şef îşi făcu dunică. cii-Strungari şi în faţa munci­
raional Sebeş îşi dau interesul pen­ vor lua măsuri urgente pentru impul­ din nou apariţia în abatajul torilor plutaşi din satele Săs-
sionarea folosirii fondurilor bugetare, lui Ocneanu, de data aceasta Comunistul Ana Ferdinand ciori şi Laz.
tru a folosi cît mai judicios fonduri­ secţiunile amintite vor fi puse în si­ însoţit de un mecanic şi un de la sectorul IV A al minei
tuaţia să nu-şi realizeze sarcinile de electrician, aducînd cu ei şi Lupeni s-a ţinut de cuvlnt. Comitetul sindicatului de la
le bugetare. Acest lucru se reflectă plan. Acest lucru se impune cu atît un dispozitiv neobişnuit. De cîteva zile, minerii lui Oc­ L F. Sebeş se preocupă de a gă­
mai mult cu cît aceleaşi secţiuni au neanu lucrează cu burghie si metode cit mai bune pentru
şi prin importantele realizări obţinute rămas şi anul trecut cu fonduri im­ — O să încercăm un dis­ modificate iar semnalizatorul a intensifica munca culturală
portante din buget nefolosite. pozitiv de semnalizare a ru­ de rupere a lanţului de cra­ în rîndul muncitorilor forestieri
in diversele domenii de activitate. Ast­ perii lanţului de craţer —- ţer funcţionează normal. de pe Valea Sebeşului.
I. M. spuse Ana şefului de brigadă.
fel, pe total activităţi, planul de ve­ Dacă va da rezultate, o să Lupta pentru introducerea CLEMENT BODE.A
montăm dispozitive şi la alte noului in procesul d.e produc­
nituri pînă la t octombrie a fost de­ brigăzi. ţie, este una din preocupă­ corespondent
păşit cu 2 la sută faţă de cota ma­ După vreo trei ore, într-o rile de seamă ale mecanicu­ Bine ar fi dacă...
tematică, iar la folosirea fondurilor parte a craţerului, un bec lui şef de sector.
electric la interval de tim p ...Programul centrului de desfacere
Iulia. In ziua schimbului de o- s-a înregistrat tot pînă la aceeaşi da­ regulat, se aprindea şi se Munca de creaţie îl pasio­
noare organizat, muncitorii a- tă un procent de 72 la sută. Printre a pîinii din oraşul Haţeg ar fi întoc­
cestei unităţi au reparat un nu­ cele mai importante lucrări realizate nează, şi rezultatele jiu se la­
măr de 14 vagoane B.C. cale cu ajutorul fondurilor bugetare putem să aşteptate. mit în aşa fel încît şi muncitorii care
aminti executarea a 19 km. de drum
F. I. ies ta ora 15 din seryiciu să-l găseas­
şov—Doştat, construirea Unui laborator
cazie grupele conduse de lă­ nou dormitor pentru grădiniţa de co­
cătuşii Florian Ponta, Gheorghe pii din Sebeş, aprovizionarea şcolilor
Udrea, Petru Piesa şi grupele cu lemne, rechizite, dotarea lor cu mo­
de tîmplari conduse de Nicolae bilier nou efc. De asemenea, rezulta­
Bunaci şi Vasile Nadin. te bune s-au obţinut şi în ceea ce pri­
PETRU TOMA veşte gospodărirea oraşului Sebeş şi a
? comunelor din raza raionului. In oraşul
Muncitorii cooperativei „Pro­ Sebeş de pildă, cu ajutorul unei părţi
gresul“ din Alba Iulia, au din fondurile bugetare s-a introdus
organizat şi ei un schimb de o- iluminatul fluorescent, s-au pavat şi
noare. In ziua respectivă, pla­ asfaltat mai multe străzi, iar în unele
nul de producţie a fost îndepli­ comune s-a extins reţeaua iluminatului
nit în proporţie de 101 la sută, public. că deschis.
obţinîndu-se totodată economii O activitate rodnică pe linia folo­ ...Conducerea I.R.T.A. Deva ar lua
măsurile necesare pentru ca autobuzele
la piele, talpă, pînză şi alte ma­ sirii judicioase a fondurilor bugetare, CATEGORIA A LA FOTBAL
teriale, în valoare de 1.300 lei. au depus-o secţiunile de gospodărire, Oorvinul Hunedoara — care merg la Hunedoara să aştepte
cîteva minute legătura cu cursa Si-
¦Ar drumuri şi învăţămînt şi cultură. Dar, meria-^Deva, în Sîntuhalm. Astfel,
n aceeaşi zi, la cooperativa fonduri importante din buget au fost a-
„Mureşul“ diri Alba Iulia, locate şi pentru diverse activităţi a căror Scorul este categoric, dar pe U. T. Arad ; Coman — Sziics, cetăţenii n-ar mai fi nevoiţi să piardă
deplin meritat. Corvinul a în­
secţia croitorie nr. 1 , a depă­ rezolvare cade în sarcina secţiunilor a- vins la capătul unui joc dispu­ Băcuţ n , Neamţu — Capas, Se­ încă o oră pînă la cursa următoare,
tat şi putem spune că a fost
şit planul de producţie cu 63 gricolă şi sănătate- Trebuie spus că res — Pîrcălab, Petschowski, ci şi-ar putea continua drumul ime­
la sută, secţia zidărie cu 25 1a. la aceste secţiuni folosirea judicioasă Pop, Floruţ, Csako. diat spre Hunedoara.
sută, secţia rame şi oglinzi cu a fondurilor bugetare lasă de dorit. cel mai bun joc ai său din ac­
15 la sută. i Astfel, deşi ne aflăm în penultima lună tualul campionat. Faţă de jocul
MARIA BOLDURA | de activitate din acest an, la cele două bun desfăşurat de echipa Cor­ m PROGRAMUL BE
vinul scorul putea fi mult mai
mare. Şi aceasta o spunem de­
oarece Zapis şi Zanca au ratat
cîteva ocazii clare de gol. Sco­ 12 NOIEMBRIE 1960
rul de 4-1 pentru bunedoreni
aiît mai puţin explicabilă cu Conducerea şantierului din betonierele stăteau nefolosite, iar este rodul unui joc de bună ca­ Programul 1 : 5,10 Cînteçe de tine­ Mircea Crişan, Alexandru Andy, Radu
cit T.R.C.H. are la Petroşani un Petroşani a dovedit şi în alte la unele puncte de lucru beto­ litate desfăşurat de întreaga e- ret ; 6,30 Emisiune pentru sate ; 7,30 Stănescu şi George Mihalache; 20,30
depozit pentru toate şantierele situaţii lipsă de orientare in ce nul se prepara manual. Alte uti­ chipă, în care fiecare jucător a Sfatul medicului : Alimentaţia artificia­ Muzică de d a n s; 23,15 Muzică de ca­
din Valea Jiului. Cum poate fi priveşte evitarea unor cheltuieli laje nu au fost folosite deloc dat tot ceea ce a putut. lă a copilului pînă la cinci luni ; 8,00 meră de Serghei Prokofiey.
calificat acest lucru altfel decit suplimentare, cu totul nejustifi­ perioade îndelungate, dar chiria Din presa de astăzi ; 9,00 Din cînte-
lipsă de spirit gospodăresc. cate. Aşa de pildă, şantierul pri­ s-a plătit, pentru simplul motiv In meciul de ieri hunedorenii ccle şi dansurile popoarelor; 11,03 Programul II : 14,30 Soljşti şi for­
meşte de la I.I.L. „6 August“ că nu au fost restituite B.U.T.- au acţionat în viteză, în conti­ Fragmente din opera „Don Pasqua- maţii de muzică populară romînească
Şi tct ca lipsă de spirit gos­ Petroşani, uşi ale căror broaşte ului. Aşa s-au petrecut lucrurile nuă mişcare şi au combinat Ie" ; 12,30 Muzică corală romînească ; care au concertat în Uniunea Sovieti­
podăresc trebuie calificată slaba sînt. prost montate. Demontarea cu un screper. frumos, inspirat. Constantines- 14,00 Tineri interpreţi de muzică popu­ că ; 15,00 Muzică simfonică; 15.25
şi montarea lor a necesitat o cu, Zapis şi Pop au pus de mul­ lară romînească ; 15,20 Pagini alese „Şcoala ne e dragă“, program de cîn-
din şantiere. Mai la tot pasul cheltuială suplimentară de La toate aceste deficienţe din te ori în pericol poarta apăra­ din muzica de operă ; 16,15 Vorbeş­ tcce pioniereşti; 16,15 Jocuri populare
intîlneşti materiale risipite şi 52.000 lei. Dar despre acest lu­ cadrul şantierului mai trebuie tă de Coman. De-a lungul ce­ te Moscova I 18,00 „Toamna se numă­ romîneşti; 17,30 Carnet de reporter;
împrăştiate, cum este cheres­ cru nimeni nu a suflat un cu- adăugată şi slaba preocupare lor 90 de minute de joc întreaga ră... melodiile“, concert-spectacol de 18,25 Muzică de estrad ă; 19,30 Pe
teaua, fierul beton etc. Ba mai vint, nu s-a venit cu nici o pro­ care mai există încă pentru îm­ echipă a muncit mult şi cu fo­ teme internaţionale : 21,30 Moment poe­
mult din lipsă de spirit gospo­ punere deşi I.I.L. „6 August“ bunătăţirea calităţii lucrărilor. los cîştigînd majoritatea due­ 4 tic : Otilia Cazim ir; 21,35 Muzică de
dăresc la unele puncte de lucru este la doi paşi de şantier. lurilor, interceptînd mingea din d a n s ; 22,30 Ciclul „Muzică de came­
închise materialele nu au fost Ca urmare, la recepţia blocuri­ viteză şi dînd pase precise. Este 12 NOIEMBRIE 1960 ră dc Mozart“.
strînse. Apoi nu trebuie negli­ Nerespectarea unui flux al lu­ lor, au fost necesare refaceri de bine ca victoria obţinută ieri în DEVA: Ultimul v ir a j; AL­
jat nici faptul că manipularea crărilor de construcţii a făcut lucrări. Bunăoară, la blocul A, BA IULIA : Revolta peonilor ; BULETINE DE ŞTIRI: 5,00, 6,00,
materialelor se face fără grijă. ca şantierul să plătească însem­ comisia de recepţie a respins faţa puternicei formaţii arăda- Melodii de pe N eva; BRAD: 7.00, 11,00, 13,00, 15,00, 17,00. 22,60,
Astfel găseşti împrăştiate ma­ nate sume de bani în plus. Iată 23,52 (programul I ) ; 14,00, 16,00,
teriale peste tot. numai un exemplu. Multe din lucrări în valoare de 44.000 lei, ne şi m:ai ales jocul clar des­ 18.00, 20,00, 21,00, 23,00 (programul
lucrările de instalaţii s-au exe­
Cîteva sute mii lei s-au cutat, după terminarea tencuie­ iar la blocurile A-G s-au făcut făşurat să constituie pentru e- !!)¦
cheltuit în plus din lipsa unui lilor. Acestea au necesitat lu­
plan general de sistematizare a crări în plus. Numai la blocurile tencuieli necorespunzătoare în chipa Corvinul din Hunedoara
şantierului. Scopul acestui plan A-G s-au plătit pentru aseme­ valoare de peste 100.000 lei.
era de a stabili punctele de lucru nea lucrări peste 20.000 lei. Pe un punct de plecare spre noi
şi deci locurile unde să se de­ primul semestru al anului, din Şi asemenea lucruri persistă
poziteze materialele. Deoarece cauza executării instalaţiilor, succese, spre bucuria numero­ Jucătorul; ILlA : M izerabilii; PENTRU 24 ORE
aceasta a lipsit, depozitarea ma­ după terminarea tencuielilor şi încă în activitatea şantierului. şilor săi suporteri. Golurile au HAŢEG: Oameni şi lu p i;
terialelor s-a făcut la întîmpla- pentru spargerile şi refacerile fost înscrise de Constantinescu SEBEŞ : Bădăranii; HUNEDOA­ Vreme schimbătoare cu cerul mai
re, pentru ca apoi să fie nece­ de lucrări, şantierul a plătit în Şi ele nu sînt străine conducerii (min. 7 şi 60), Molnar (mân. 35) şi RA : Mexicul ciută ; ORAŞTIE : mult noros. Temperatura staţionară:
sare manipulări, sortări şi trans­ plus suma de peste 100.000 lei. Zanca (min. 80), iar pentru oas­ Fata cu urciorul; In pragul ziua între 8 şi 12 grade, iar noaptea
porturi suplimentare. Lipsa u- şantierului şi chiar a T.R.C.H peţi a înscris Pop (min. 38). S-au v ie ţii: PETROŞANI: Eşalo­ între 1-5 grade. Vîntul va sufla potri­
nui plan de sistematizare a fă­ Cheltuieli nejustificate s-au evidenţiat în mod deosebit Con­ nul de a u r; Omul care a-
cut ca pămîntul rezultat din să­ făcut în cadrul şantierului şi din Dar măsurile întirzie. Or, tre­ stantinescu, Zapis, Nacu, Mol­ duce ploaie ; SIMERIA : Un cln- vit din sectorul sud şi sud-vest.
pături să nu fie evacuat în afa­ cauza indicilor scăzuţi ai utila­ nar, de la gazde, iar de la oas­ tec străbate lumea ; LONEA : PENTRU URMĂTOARELE
ra şantierului, iar pe măsură ce jelor. Astfel, cheltuielile cu u- buie ca asemenea lucruri să fie peţi Czako şi Petschowski. Cartea ju n glei; TEIUŞ : Melo­ TREI ZILE
frontul de lucru creştea să fie tilajele au fost depăşite numai dii de pe Neva; ZLATNA:
dislocat şi manipulat de mai în primul semestru al anului cu curmate în cel mai scurt timp. A arbitrat bine I. Pişcărac Moartea-n ş a ; APOLDUL DE Vreme schimbătoare cu temperatura
multe ori. Toate acestea au con­ cîteva sute mii lei. Cauza constă SUS: Oaia cu 5 picioare.
dus la cheltuieli suplimentare de Acest lucru îl cer sarcinile ac­ în scădere treptată.
14.000 lei. în slaba utilizare a acestora. De
pildă, au f6st dese cazurile cînd tuale, sarcinile trasate de partid (Bucureşti), următoorele for­
privind reducerea preţului de
maţii : ' DIRECŢIA GENERALA A POŞTELOR ŞI TELECOMUNI­
cost al construcţiilor de lo­
cuinţe. CORVINUL HUNEDOARA: CAŢIILOR, anunţa că a început primirea de abonamente pe
ŞTEF ZEVEDII Niculescu — Coiciu, Nacu, Tă- anul 1961 la ziarele şi revistele ce apar în R.P.R.
taru — Ba-lint, Molnar — Con­
c.ontmlor-revizor stantinescu, Anton, Zapis, Pop. Abonamentele sc fac de către oficiile P.T.T.R., factorii şi
Serviciul regional de con­ Zanca.
’agenţii poştali şi de difuzorii de presă din întreprinderi, ineti- ^
trol şi revizie Hunedoara
1Iuţii şi de la sale. y
„a r<-r.