Page 41 - 1960-11
P. 41
C u vîn fy! devine\ PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI
o Spre noi succese în muncă Era pe la sfîrşitul lunii fe peste sarcinile de plan". De
pag. II-a. bruarie. Constructorii noului atunci, aproape în fiecare du-
oraş muncitoresc din Hune pă-amiază, după terminarea
o întărirea disciplinei în muncă doara îşi făceau bilanţul acti orelor de lucru, cîte o echipă
— o cerinţă deosebită
de constructori — în baza u-
pag. II l-a. nui grafic dinainte stabilii
— continuau lucrul aici la
Anul X “5. Nr. 1830 Sîmbătă 12 noiembrie 1980 4 pagini 20 bani o Declaraţia delegaţiei U.R.Ş.S. vităţii desfăşurate de la în ridicarea blocului din econo
la cea de-a 15-a sesiune a Adunării ceputul anului. S-a discutat mii. De asemenea, pe şantier,
Generale a Q.N.U. mult despre scurtarea terme în fiecare echipă, la fiecare
nului de dare in folosinţă, bloc materialele erau mai ju
o Al doilea festival cinematogra despre reducerea preţului de
fic internaţional de la Moscova cost pe fiecare aparatament
in parte. Pentru atingerea a-
pag. IV-a.
accstor ţeluri, aproape fiecare dicios folosite, risipa înlătu
constructor a venit cu propu rată. Metodele înaintate de
neri concrete şi angajamente. lucru au fost îmbrăţişate de \
Din experienfa colectivelor fruntaşe Din discuţii insă s-a ajuns la tot mai multe formaţii de \
o materializare a angajamen-' constructori. Drept rezultat, \
telor luate de constructori. de la blocurile în construcţie \
Fâcindu-se calculul economii erau trimise spre blocul din (
lor ce urmau să se realizeze economii cantităţi însemnate
s-a ajuns la concluzia că ele de ciment, balast, cărămidă,
Tovarăşul Ioan
Cînd pătrunzi în secţia furnale a u- multe rînduri fruntaşi se numără Mihăilă, şeful unei sînt echivalente cu valoarea var etc.
zinei „Victoria“ din Gălan, te întîm- schimbul condus de Munteanu Ionaşcu,
pină o atmosferă plină de entuziasm brigăzile conduse de Ioan Stăniloiu, echipe de lăcătuşi unui bloc cu 24 de aparta in evidenţa contabilă a blo
şi optimism. In faţa panoului cu rea Ioan Suciu şi Dumitru Jenaru.
lizări poţi vedea de fiecare dată, la de la întreprinderea mente. Astfel ?gaaaMar- Emaagrosa cului nr. 89 s-au\
ora schimbului, grupuri de furnalişti Pe la începutul lunii aprilie, oţelarii
discutînd însufleţit despre rezultatele de la Hunedoara au lansat o iniţia minieră Săcărîmb, s-a născut ini înregistrat ur- \
mereu mai bune de la o zi la alta, tivă valoroasă, de a spori indicii de obişnuieşte ca îna ţiativa pe şan mătoarele can-)
despre posibilităţi şi perspective. In utilizare ai agregatelor. Furnaliştii din inte de începerea tierul de cons- tităţi de ma
tr-adevăr, rezultatele sînt cît se poate Gălan au îmbrăţişat-o cu căldură. La lucrului să repar trudii de Locuinţe al grupului teriale : 195.900 bucăţi cără
de bune. Furnaliştii şi-au îndeplinit început s-au angajat cu mai puţin: tizeze sarcini pre nr. 4 al I.C.S. Hunedoara, de midă, 28,400 m.c. cherestea,
planul anual de producţie cu aproape să sporească indicii de utilizare a fur cise pentru fiecare
două luni mai devreme, iar la preţul nalelor cu 14 kg. pe m.c. furnal şi zi
de cost au înregistrat în numai nouă calendaristică, apoi, pe măsură ce şi-au om. Acest sistem a se construi din economiile 11 tone fier beton, 21 m c. var
luni o economie de peste 2.000.000 lei. organizat mai bine munca şi şi-au
creat noi posibilităţi, şi-au reînnoit şi de lucru face ca e- realizate peste sarcinile de pastă, 248 m.c. pietriş şi 456
Aceste milioane sînt rodul unor e- angajamentul, care în cele din urmă
forturi deosebite depuse de întregul co s-a ridicat la 20.000 tone fontă peste chipa să scurteze plan, la construcţia celor 24 m.c. nisip. Acestea sînt rezul
lectiv, sub îndrumarea organizaţiei de plan pe an.
partid... simţitor timpul de de blocuri planificate pentru tatele unei munci rodnice, ale
Cum au reuşit să-şi organizeze din
Roadele gîndini eo lecfive ce în ce mai bine munca şi să des execuţie a repara acest an, un bloc cu 24 a- întrecerii socialiste, roadele
copere mereu alte rezerve interne de
Unul din factorii de seamă care in sporire a indicelui de utilizare? Prin- ţiilor. partamente. strădaniilor depuse pentru
fluenţează preţul de cost al fontei este tr-o susţinută muncă politică de masă
indicele de utilizare a furnalului. Prin desfăşurată de biroul organizaţiei de Noul angajament a mobili respectarea cuvîntului dat.
tre cauzele care au făcut ca în primele bază, prin continua ridicare a nivelu zat şi mai mult constructorii. Constructorii au muncit cu
luni ale anului să se obţină rezultate lui profesional al muncitorilor prin di Pe lingă angajamentul de a mult elan la înălţarea blocu- \
slabe în această direcţie au fost şi o ferite conferinţe, cursuri de minim teh & realiza economii, ei au hotă- lui. Acum, blocul nr. 89 se x
seamă de deficienţe în alimentarea cu nic etc.
apă de răcire, cu aer şi energie a rit ca blocul din economii să află în faza de finisaj. Se lu- {
furnalelor. Spre îndreptarea lor au fost O altă iniţiativă fie construit prin muncă vo crează la instalaţiile sanitare
mobilizate toate forţele. Biroul orga preţioasă aplicată luntară. Au urmat deci noi şi electrice, la tencuielile inte
nizaţiei de bază s de către furnaliştii angajamente. Bunăoară, bri rioare şi exterioare. Stadiul
trasat sarcini con din Gălan, a fost gada complexă a comunistu lucrărilor este avansat. Meri
crete, legate de locu pornită chiar de la Cu pianul anual FBenara to m ltetetai ragion&i lui Andrei Weber şi-a luat an- tul este al tuturor constructo
rile de muncă, fie ei, din schimbul
cărui membru de condus de Ionaş îndeplinit paH M gajamentul să execute volun rilor de pe acest şantier. Au
partid în parte. In cu Munteanu. Este tar 90 m.c. de zidărie, cea a contribuit la economisirea de
adunările generale, vorba de iniţiativa
în consfătuirile de de a lucra o zi pe Un alt colectiv din Combina Ieri, a avut loc plenara lărgi cinilor de plan sporite pe anul lui Mihai Zvolenschi 30 m.c. materiale şi la ridicarea blo
producţie, cel mai lună cu cocs eco tul siderurgic Hunedoara — tă a Comitetului regional P.M.R. 1981, în întreprinderile regiunii de zidărie şi 200 m.p. de ten cului brigăzi fruntaşe ca cele
viu dezbătută era nomisit. ojelăria electrică — raportea Hunedoara, în cadrul căreia, to cuieli interioare. Asemenea conduse de Damian Dîrlea —
problema sporirii in ză îndeplinirea planului anual varăşul Petru Furdui, prim-se- au fost luate şi sînt în curs de angajamente şi-au luat toate zidar, Samoil Sonleitner —
Aplicarea cu succes a acestei Iniţia de producţie. Evenimentul a a- cretar al Comitetului regional pregătire o serie de măsuri teh brigăzile de zidari, tencuitori, dulgher, Constantin Păsăret
dicilor de utilizare tive a impus însă şi alte condiţii: de partid, a prezentat o expu nico-organizatorice menite să fierari. - beţonişti, dulgheri, — mozaicar, Andrei Nazarin
respectarea întocmai a reţetei de în vut loc în ziua de 10 noiembrie, nere cu privire la realizarea asigure îndeplinirea planului în- vopsitori. — instalator, ca de altfel toa
a furnalelor. Din cărcare şi funcţionarea în cele mai cînd au fost elaborate ultimele sarcinilor de plan pe anul 1360 cepînd cu prima zi a anului vi te brigăzile şi echipele de pe
bune condiţiuni a agregatelor. Aici, tone de oţel special din planul itor. Angajamentele nu au rămas şantier.
discuţiile purtate în şi-au spus cuvîntul atît creşterea gra
adunări şi Ia diferitele locuri de muncă dului de conştiinciozitate a muncitorilor pe anul curent. şi principalele sarcini ale pla Participanţii la discuţii şi-au insă pe hîrtie. La începutul
s-au tras concluzii preţioase, pe care furnalişti, cît şi creşterea nivelului lor nului pe 1961 în industria şi a- lunii aprilie, în faţa noului
conducerea secţiei le-a studiat cu gri profesional. Un rol de seamă în a- Succesul s-a datorat îndeo gricultura regiunii, în lumina manifestat hotărîrea de a depu teatru din Hunedoara, in Acum, constructorii mai au
jă. In felul acesta, a fost întocmit un ceastă direcţie l-a avut organizarea sebi acţiunii de sporire a indi hotărîrilor Congresului al IlI-lea ne toate eforturile şi de a lua cvartalul Poşta nouă. a apă un angajament de respectat:
plan de măsuri tehnico-organizatorice întrecerii socialiste pe profesii. Prin celui de utilizare a cuptoarelor. al P.M.R. si ale recentei plenare măsurile politicc-organizatorice rut o pancartă mare. Pe ea Acela de a termina blocul nr.
bine gîndite. In el s-a prevăzut etan- tre cei care au obţinut rezultate mai E semnificativ în acest sens a C.C. al P.M.R. era scris cu litere m ari: „Aici 89 — bloc în care se vor muia
şeizarea perfectă a conductelor de aer bune în această formă de întrecere se faptul că faţă de perioada co cele mai corespunzătoare pentru ei, cei care l-au construit —
pentru asigurarea debitului maxim de numără dozatorul şef Dumitru Jenaru, respunzătoare a anului trecut, La plenară au participat pri mobilizarea oamenilor muncii se construieşte blocul nr. 89
vînt. Pentru asigurarea cu aer la pa furnalistul Iosif Zacher, cauperistu! acest indice a crescut cu 15 la mii secretari şi secretarii comi ta 30 noiembrie. Există toate
rametrii necesari, s-a prevăzut de ase Gheorghe Ancuţa şi turnătorul de ban sută. Datorită acestui fapt, s-a tetelor raionale şi orăşeneşti de din industria şi agricultura re cu 24 de apartamente, bloc premisele că şi angajamentul
menea funcţionarea a două turbosuflan- dă Gheorghe Panait. Străduinţa lor şi giunii noastre la înfăptuirea în accshi va fi respectat.
te şi a unei suflante axiale. S-au pre a întregului colectiv, a făcut ca iniţia
văzut apoi măsuri pentru asigurarea tiva schimbului lui Ionaşcu Munteanu produs cu 9.120 tone mai mult partid, preşedinţii comitetelor tocmai a prevederilor planului ce se realizează din economii V. FUR1R
aprovizionării cu apă de răcire şi e- să dea rezultate bune. De la apli oţel decît în aceeaşi perioadă executive ale staturilor populare de stat pe anul 1961.
nergie electrică după necesităţi, pune carea ei, consumul specific de cocs s-a raionale şî orăşeneşti, preşedin
rea în funcţiune a unei mori de gra redus simţitor de la o lună la alta. a anului trecut.
fit. funcţionarea unui curs de minim In trimestrul II de pildă, el a scă ţii consiliilor sindicale raionale,
tehnic etc. zut cu 41 de kg. sub cel planificat. Totodată, oţelarii au realizat' directorii de mari întreprinderi, Â sagafatm erafe p e n tr u u n u l t IM u f
In acelaşi timp, consumul de materiale circa 2.000.000 lei economii su secretari ai comitetelor de par
La planul de măsuri tehnico-organi directe s-a redus şi el. plimentare la preţul de cost. tid din marile întreprinderi, di De curînd, la întreprinderea xat prin plan, iar la turbine, cu nul 3 va fi înlocuit chiar la
zatorice s-au adăugat în acelaşi timp rectori de G-A.S. şi S.M.T., re 5 zile, global, pe întreg anul. sfîrşitul acestui an.
şi o seamă de inovaţii deosebit de Realizările obţinute prin buna orga —ooo— prezentanţi ai organizaţiilor de regională de electricitate Hune Şi de aici vor rezulta pentru
preţioase ca de pildă: „înlocuirea lap nizare a întrecerii socialiste între bri masă. doara—Deva, a avut Ioc şedin întreprindere însemnate econo Avîndu-se în vedere importan
telui de var cu negreală de grafit la găzi, schimburi şi pe profesii, îmbră CONFERINŢA ţa de lansare a planului de stat mii. ţa economică industrială a re
banda de turnare“, care a îmbunătăţit ţişarea cu curaj a iniţiativelor noi, în cadrul dezbaterilor ce au pe anul 1961. Cei prezenţi au giunii Hunedoara, sarcina prin
simţitor calitatea fontei; „Montarea au constituit factori principali ai suc In ziua de 9 noiembrie a.c., la clu avut Ioc, numeroşi vorbitori au dezbătut şi analizat pe larg sar Realizarea acestor angajamen cipală care va sta în faţa
noilor conducte de aer rece“, care ceselor dobîndite la secţia furnale a bul minerilor din Lupeni, tov. Eugen relevat succesele obţinute de oa cinile. trasate prin planul de te va fi asigurată printr-o se I.R.E.H. Deva este asigurarea
a permis mersul paralel al suflante- uzinei Victoria" din Călan. Rodan, secretar al Consiliului general menii muncii din regiunea noas stat pe 1981 şi în lumina reali rie de măsuri ce vor fi luate pe alimentării în condiţii optime cu
lor, mărind intensitatea de ardere şi A.R.L.U.S., a vorbit în faţa a peste tră sub conducerea organizaţi linia îmbunătăţirii funcţionării
altele. Economiile realizate prin apli GH. COMŞUŢA 400 de mineri despre „Coexistenţa paş ilor de partid, în îndeplinirea zărilor care au fost obţinute în energie electrică a consumatori
carea lor se ridică la sume aprecia nică — necesitate vitală a epocii noas prevederilor planului de stat pe acest an, precum şi a condiţii instalaţiilor energetice şi prin lor racordaţi la sistemul energe
bile. tre“. După conferinţă a urmat un pro acest an. Mulţi vorbitori au a- lor asigurate pentru anul vii tr-o mai bună organizare a pro tic (Combinatul siderurgic Hu
gram artistic prezentat de formaţia tor, s-au angajat să obţină o cesului de producţie. Astfel,
In timp ce măsurile tehnico-organi clubului minerilor din Luoeni. rătaf că pentru îndeplinirea sar
zatorice şi inovaţiile propuse erau tra
duse în viaţă, se simţea cum se îmbu serie de noi realizări. toate secţiile vor funcţiona pe nedoara, U.M. Cugir, întreprin
nătăţesc realizările: indicii de utilizare
a furnalelor săltau, iar calitatea fon S u c c e se le c o o p e ra to rilo r Astfel, la consumul specific principiu! gospodăririi chibzuite, derile miniere din Munţii Apu
tei a început să se îmbunătăţească. de combustibil convenţional pen iar la termocentrala Gurabarza seni, Combinatul carbonifer Va
De unde în primele luni ale anului lea Jiului etc.).
abia se realiza indicele de utilizare Colectivul cooperativei meşte Remus Marta, Maria Ghenescu, tru energie electrică, I.R.E.H. vor îi introduse centuri perso
şugăreşti „Unirea“ din Sebeş, a Ioan Barna şi Ioan Munteanu. nale de economii la turele de Colectivul de salariaţi ai
s-a angajat să realizeze o redu exploatare. Totodată va îi in I.R.E.H. Deva este hotărît ca
cere de 5 gr. pe kWh. Economii
îndeplinit şi depăşit sarcinile de Reducînd consumul de materii le ce se vor obţine în acest fel trodusă în schema termică un printr-o muncă susţinută, sub
plan anuale la principalii indici- prime, cooperatorii au înregis
Astfel, valoarea producţiei glo vor însuma circa 120.000 lei. preîncălzitor Ia cazanul 4, pen conducerea organizaţiei de par
trat şi economii de materiale ca: in ceea ce priveşte consumul tru apa de. alimentare, iar pre- tid, să depăşească aceste anga
bale s-a realizat în proporţie de 41 kg. talpă crupon, 11,8 m.p. propriu tehnologic, s-a prevăzut încălzitoruî de aer de la caza- jamente.
sută la sută, valoarea produc piele bizon, 8,874 m.c. cherestea
o reducere a acestuia de 3 la
ţiei marfă cu 101 la sută, iar de brad etc. In acelaşi timp s-au sută. De asemenea, se vor mai
lucrările cu caracter industrial realizat peste prevederile planu realiza economii în valoare de
pentru populaţie cu 103,5 la lui 85 garnituri mobilă tip Si circa 61.000 lei prin reducerea Fier vechi pentru oţei
sută. biu, 150 jachete de catifea pen pierderilor de energie electrică Utemiştii din organizaţiile de rului vechi s-au evidenţiat orga
tru femei, 224 pantaloni bărbă în reţelele proprii. Colectivul în bază ale exploatării miniere din
Cea mai mare contribuţie la teşti, 483 şepci şi 117 ghiozda treprinderii regionale de elec Aninoasa, au colectat şi trimis nizaţiile de bază nr. 1—6 şi 8.
obţinerea acestor succese au a- ne şcolare. Toate acestea au dus tricitate Hunedoara—Deva s-a oţelarii!or pîriă acum, peste Printre‘utemiştii care au adunat
dus-o cooperatorii din cadrul la realizarea unei ^economii în mai angaiat să reducă timpul 273.000 kg. fier vechi. Numai în mai mult fier vechi, se numără
secţiilor croitorie-comandă cate valoare de 117.000 lei. de reparaţii ia cazane cu 15 luna octombrie a fost predată la Ioan Pagnejer, Luca Ivaşcu, Io-
goria I-a bărbaţi, croitorie-con I.G.M. cantitatea de 11-000 kg. sif Puncs şi brigada de muncă
fecţii serie, ceaprazărie şi tîm- TRAI AN MOI SE zile pentru întreg anul 1961, în
plărie. In primele rînduri pentru In acţiunea de colectare a fie patriotică condusă de Iuliu Gri-
realizarea sarcinilor de plan au corespondent funcţie de graficul de opriri fi san.
fost comuniştii Nicolae Lupşa,
planificat, în trimestrul III el a de
păşit cu mult suta de kilograme pe
tona de m.c. furnal. Procentul de de Comună frunfaşă pe raion
clasate a scăzut îri acelaşi timp mult
sub cifra admisă, ajungînd în unele De curînd. la statul popular raional privind realizarea sarcinilor de plan Recent printr-un Decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.Romîne, au fost conferite numeroase ordine si
luni chiar la zero. Au scăzut apoi Orâştie a avut loc o şedinţă de lucru pe perioada 23 August—7 Noiembrie.
consumurile de energie, apă şi aer. la care au luat parte preşedinţii co medalii celor mai merituoşi ene rgeţicieni, pentru merite deoseb ite in realizarea planului de 10 ani de electrificare a tării. Prin
mitetelor executive ale sfaturilor popu Ga urmare a rezultatelor obţinute, tre aceştia se numără şi muncitori, tehnicieni şl ingineri de la întreprinderea regională de electricitate.
Dar, un rol de seamă în obţinerea sfatul popular comunal Balşa a primit
acestor realizări I-au avut buna or lare comunale şi şefii secţiilor sfatu drapelul de comună fruntaşă pe ra ¦W&mm&m w¦ m m i. mm m..Mmm mm
ganizare a întrecerii socialiste, îmbră lui popular raional. Cu acest prilej, ion în întrecerea pentru înfăptuirea WWâ
ţişarea şi extinderea iniţiativelor noi. tov. Cornel Petruţa, vicepreşedinte al sarcinilor de plan. Rezultate bune au WEEEm jo
comitetului executiv al sfatului popu obţinut şi comunele Geoagiu-Băi, Ho- !? !I WEmE •' '
îm brăţişarea iniţiativelor lar raional, a prezentat un raport a- tnorod, Gugir, Cioara şi altele. fiŞ ff -
nai în în tre cere a supra modului în care s-a desfăşurat !!iiiii U liii
socialista întrecerea dintre sfaturile populare NICOLAE PIPER ¦¦ ; ¦ lililiiG
m sm
In vederea ieşirii din impasul în corespondent M mm?*
care se afla secţia la începutul anului,
biroul organizaţiei de bază a pus un lililí; W>?i '/Y; >
yffîkwMm.'m m V f WÁf
.... ""
WMmmk
Noi unităţi cooperatiste
accent deosebit pe organizarea între Zilele acestea s-a dat în fo pentru vinzarea virşlilor, iar in Ing. ION MĂIEREANU AITAY LADISLAU DUMITRU LASCU IOSIF SZARVAŞ
cerii socialiste şi îmbrăţişarea iniţia losinţă in Piaţa I. V. Stalin din Piaţa Republicii un magazin
tivelor noi, ale siderurgiştilor. Astfel, oraşul Brad o nouă frizerie de pentru desfacerea produselor decorat cu Ordinul Muncii maistru bobinator şef de echipă maistru de re.ţele
comitetul sindical de secţie a organizat clasa a II-a. înzestrată cu apa lactate şi a preparatelor din clasa a Ill-a decorat cu Medalia Muncii decorat cu Medalia Muncii
o însufleţită întrecere socialistă între rata j modern, lumină fluores carne. decorat cu Ordinul Muncii
brigăzi şi schimburi, urmărind reali centă şi cu personal de înaltă
zările cu minuţiozitate şi popularizîn- calificare profesională, noua fri In curînd, tot în oraşul Brad clasa a IlI-a
du-le sub diferite forme. se va deschide şi o cofetărie mo
zerie constituie una din unită del. Deocamdată aici se lucrea
Lupta pentru obţinerea primului loc ză la zidărie, precum şi la ins
in întrecere a fost viu disputată. Prin ţile de deservire model ale coo talaţiile pentru iluminat fluo
tre cei care au fost declaraţi în mai rescent.
perativei meşteşugăreşti „Mo
HORIA POPA
ţul“. Tot in aceste zile, s-a des
corespondent
chis pe Calea Moţilor şi u’i chioşc