Page 43 - 1960-11

Nr. I83ií> DRUMUL SOCIALISMULUI pag. 3

Atenţie deosebită respectării C olectivul v o lu n ta r al bibliotecii P ro d u s e le fa b r ic ii

lanului tehnic Biblioteca comunală din Vin- Nae, Maria Dragosin, Constan­ a ţinut să înfiinţeze acum, în fo i anal bune
ţul de Jos, raionul Alba, este ţa Munteanu sau .Rafila Ocheşel aceeaşi casă, cu aceiaşi oameni,
Conform Directivelor celui electrice etc., s-a ajuns ca în fruntaşă pe raion îp actualul au fiecare între 15—20 cărţi ci­ un cerc de citit. Muncitorii, maiştrii şi tehni­ utilizată din cauza unor defec­
concurs „Biblioteca în slujba tite în afară de diferite revis­ cienii fabricii „Ceramica" din ţiuni mecanice. Folosirea acestei
de-al III-lea Congres al P.M.R., prezent transportul subteran să construcţiei socialiste“. Ea nu te şi ziare. — Ce mulţumită sînt cînd Baru Mare au îndeplinit planul prese dă posibilitate muncitori­
numai că a îndeplinit, dlar a şi văd că munca mea a dai roa­ de producţie în ultimii ani, în lor de a realiza cu uşurinţă pla­
in următorii .ani, producţia in­ fie mecanizat în proporţie de depăşit la toţi indicii cifrele de ...înainte vreme, soţia tovară­ de şi ce satisfacţie am când in­ mod ritmic. Aceasta dovedeşte nul de producţie şi de a obţine
plan stabilite. Pînă acum oîte- şului Ion Apolzan nu era citi­ tru acum pe aceeaşi portiţă, nu buna organizare a muncii, do­ o calitate superioară celei reali­
dustriei noastre extractive va circa 97 la sută. va zile, biblioteca înregistrase toare a bibliotecii. Ba mai mult, eu abecedarul, ci cu „Bătălie în rinţa colectivului de a asigura zate în urmă cu cîteva luni.
aproape 800 de cititori Care au într-o zi a şi venit la biblioteca­ marş“ de Gali na Nicolaeva ! — cţelăriile din ţară cît şi secţii­
trebui să crească simţitor. Rea­ Toate acestea, sînt fapte îm­ citit peste 8.800 de volume, ceea ră şi i-a sp u s: a spus într-o zi bibliotecarei, O contribuţie însemnată la bu­
ce revine 1 1 — 12 cărţi pe fie­ tovarăşa Ocheşel. le siderurgice ale diferitelor în­ nul mers al lucrurilor a ,adus-o
lizarea ritmului înalt de creştere bucurătoare. Ele au contribuit care cititor. — Lui Ion al meu să nu-i rniai treprinderi cu cărămidă cît mai şi comitetul sindicatului, care,
dai cărţi. Eu ămi cumpărat pla­ Colectivul voluntar al biblio­ multă şj mai bună. sub îndrumarea permanentă a
al producţiei se va obţine in cea în mare măsură la depăşirea Desigur că rezultatele aces­ sa pentru alte treburi, nu ca să tecii a realizat multe lucruri organizaţiei de partid, a luat o
tea în munca cu cartea n-au aducă el cu ea cărţi de la bi­ frumoase. La iniţiativa acestuia Dacă îndeplinirea planului de seamă de măsuri privind inten­
mai mare parte pe baza sporirii planului de producţie pe trimes­ venit de la sine. Ele se datoresc a luat fiinţă în cadrul bibliote­ producţie a devenit pentru co­ sificarea întrecerii socialiste, li­
în primul rînd unei bune orga­ bliotecă. cii un panou de onoare, unde lectivul acestei fabrici un lucru chidarea greutăţilor ce .le în.fîm-
productivităţii muncii, prin in­ trul III cu peste 6.000 tone de nizări a muncii şi ajutorului e- obişnuit, să vedem care este si­ pină muncitorii în producţie.
fectiv pe oare-1 primeşte tova­ Desigur că acest mic incident sînt afişate fotografiile celor tuaţia calităţii produselor. An
troducerea şj extinderea pe o cărbune. răşa Maria Băcilă, bibliotecara n-a supărat-o pe bibliotecară, mai activi cititori ai bibliotecii. de an, muncitorii fabricii îşi dau Nici obţinerea de economii la
comunală, din partea colecti­ tot mai mult interesul pentru a preţul de<cos-t nu a fost neglijată
scară tot mai largă a tehnicii La capitolul susţinere metali­ vului voluntar al bibliotecii. dilmpptrivă, ea a folosit prile­ In prezent, la panoul de onoa­ găsi rtoi metode de lucru, noi de harnicii muncitori ai acestei
jul pentru a-i arăta Victoriei ce iniţiative în vederea îmbunătă­ fabrici. In perioada 1 ianuarie
miniere noi. De aceea, este ne­ că, lucrurile stau însă ceva mai Urmărind cu grijă şi aten­ înseamnă cartea pentru om, cît re se găsesc fotografiile tova­ ţirii calităţii cărămizilor refrac­ — 1 noiembrie a.c., la preţul de
ţie evoluţia fiecărui cititor, dez­ răşilor Ana Tîmpe'a, Armeana tare şi a altor produse. cost s-au realizat economii su­
cesar ca serviciile tehnice ale rău. Din totalul de 6.000 tone voltarea gustului pentru citit al de mult îl ajută în viaţă. Vic­ plimentare în valoare de 58.000
acestora, tov. Băeilă şi-a format toria a rămas surprinsă de ceea Oidara şi Ion Nae. De dorit ar Astfel, în acest an, a fost apli­ Iei.
întreprinderilor miniere să a- de cărbune cit s-a prevăzut a fi din rîndurile celor mai buni ci­ fi ca acest panou să fie mărit cată în producţie iniţiativa de
ce a văzut la bibliotecă, a re­ şi expus la un loc mai vizibil, reducere a perozităţii cărămizi­ Rezultatele obţinute pînă în
corde toată atenţia întocmirii extrase în trimestrul III prin sus­ titori un colectiv voluntar larg, flectat şi a plecat altfer de cum pentru a constitui un stimulent lor. Drept urmare, din trimestrul prezent de către întregul colec­
cu ajutorul căruia reuşeşte să a venit. pentru ceilalţi cititori ai biblio­ I a.c-, porezitatea cărămizilor tiv al fabricii dovedesc faptul că
unor planuri tehnice anuale ju­ ţinere metalică, s-au realizat răspîndească cartea în fiecare tecii. s-a redus cu circa 10 la sută, în anul viitor calitatea produse­
casă de muncitor sau ţăran N-a trecut mult şi Ion Apol­ lor se va îmbunătăţi ş'i mai mult.
dicioase şi traducerii lor în via­ doar 1.989 tone. Aceasta dato­ muncitor. zan a venit din nou cu plasa Orientarea tov. Maria Băcilă iar durabilitatea a crescut de la Aceasta ne-au confirmat-o şi
la bibliotecă. Atunci i-a spus 17 Ia 24 la sută. A moi fost a- fruntaşii în producţie Vasile
ţă cu cea mai mare stricteţe. rită faptului că nivelarea aba­ Ion Apolzan, Ana Nae, Ana bibliotecarei în spre lărgirea permanentă a plicată în acelaşi scop metoda NecŞi, Ilie Grozav, Petru Za­
colectivului voluntar al bibliote­ presării semiuscate, s-a trecut haria, Fineta Baboni şi Elvira
Planul tehnic tajelor cameră, Toba, Constanţa Munteanu, Ma­ — Să-i dai şi lui Victoria ceva cii ou cei mai buni cititori, cu Ia introducerea cărămizilor în Vass, care prin strădania for de
cărţi, aşa mi-a spus ; vrea să uscătcrul tunel pentru uscarea zi cu zi au reuşit să dea pro­
pe anul în curs necesară pentru ria Dragosin, Rafila Ocheşel, cei care simt dragoste de carte, lor înainte de a se aşeza în cup­ duse de cea mai bună calitate.
citească pentru copii. care manifestă interes în răs- tor. Prin aceasta, s-a redus u-
al întreprinderii Progresul fehnic— construirea ce­ sînt door cîţiva din cei mai buni Din ziua aceea, Victoria lui pîndirea cărţii, a avut un efect mid.itatea cărămizilor de la 5-6 Printre metodele care vpr îi
miniere Lonea lor trei abataje pozitiv în organizarea acţiunilor Ia 3-4 la sută. aplicate în producţie în anul vii­
cuprinde obiec­ la ordinea zilei frontale ce trebu­ cititori, care fac parte din co­ Apolzan a devenit cititoarea bi­ tor se numără fabricarea cără­
bliotecii, iar el, membru in co­ de masă cu cartea, cît şi în a- Totodată au intrat în funcţie mizilor semiuscate şi punerea în
tive importante iau să intre în lectivul voluntar al bibliotecii. tragerea spre bibliotecă a unui noi maşini şl utilaje, avînd funcţiune a unui concasor mo­
lectivul voluntar. număr din ce în ce mai mare drept scc.p mărirea productivi­ dern.
printre c a re : extinderea meca­ funcţiune, a durat mai mult de- Ion Apolzan, de pildă, acar la de cititori. Faptul că biblioteca tăţii şi îmbunătăţirea calităţii
Tov. Rafila Ocheşel, de pildă, produselor. De exemplu, a fost Prin traducerea în viaţă a a-
nizării încărcării în abataje, ex­ cît s-a prevăzut iniţial. C.F.R., a citit în acest an pes­ cu cîţiva ani în urmă a avut este fruntaşă pe raion, este un construită şi introdusă în produc­ cestor măsuri colectivul fabricii
în casa lui Miron Cărbunaru merit în primul rînd al colecti­ ţie, o presă dublă pentru cără­ „Ceramcia" din Baru Mare se
tinderea mecanizării transportu­ Rămînerea în urmă a fost te 30 de cărţi. Nu este lipsit de un cerc de alfabetizare. Atunci vului voluntar al bibliotecii, mizi. Prin aceasta s-a mărit re­ va achita cu cinste de şftţ&inile
zistenţa cărămizilor. De aseme­ ce îi revin din recenta plenară
lui în abataje, a susţinerii me­ cauzată pe lingă planificarea importanţă să arătăm că prin­ oamenii au învăţat să scrie şi I. CIOBOTĂ nea, a fost pusă în funcţiune a C.C. al P.M.R.
să citească. Dar învăţătoarea
talice etc. neraţională din partea organe­ tre aceste cărţi se găsesc cele presa hidraulică de 1.000 tone, I. DUMITRU
nu si-a uitat „elevii săi“. Ea care timp de 10 luni nu a fost
Cit priveşte mecanizarea în­ lor C.C.V.J. şi de unele lipsuri 5 volume din „Rădăcinile sînt,

cărcării în abataje, se prevedeau interne, ca de pildă neorganiza- amare“ de Zaharia Stancu, cele

să se ajungă în trimestrul III al rea judicioasă a muncii brigă­ 3 volume „1907“ de Cezar Pe-

anului la încărcarea mecanizată zilor. trescu, „Letopiseţul Ţării Mol­

a unui volum de 2.500 m.c. Pre­ S-a rămas mult în urmă şi dovei“ de Grigore Ureche, apoi

vederea, a fost depăşită cu pes­ la armarea in bolţari. Cauzele, „Despre construcţia de partid“,

te 25 m.c. Aceasta s-a realizat au fost lipsa de efectiv şi plasa­ „Să trăim în pace şi prietenie“,

prin introducerea a două benzi rea neraţională a locurilor de „L-am cunoscut pe Lenin“ etc.

reincărcătoare, a unei maşini de muncă. Tov. Ana Toba a citit de aseme­

încărcat E.P.M.I. şi a două grei- Este necesar ca la mina Lo­ nea 34 de cărţi, tovarăşele Ana

fere la adîncirea puţurilor Lo­ nea să se acorde în viitor mai

nea I şi Lonea II. multă atenţie extinderii armă­

Sarcina prevăzută în planul rii cu înlocuitori. Aceasta, cu

tehnic la mecanizarea transpor­ atît mai mult cu cit consumul

tului în abataje a fost şi ea de­ specific de material lemnos este

păşită. Actualmente, la mina depăşit.

Lonea, transportul în abataje îndeplinirea tuturor obiecti­

este mecanizat în proporţie de velor din planul tehnic anual,

peste 75 la sută. va conduce pînă la finele anu­

Realizări frumoase s-au obţi­ lui la realizări frumoase, atît

nut de asemenea în direcţia me­ în ce priveşte realizarea planu­

canizării transportului în sub­ lui de producţie, cît şi în ce pri­

teran. Prin punerea în funcţiune veşte reducerea preţului de cost m ma@MMui de

a noi plane înclinate şi puţuri, al cărbunelui.

prin introducerea de locomotive C. GHEORGHE

ARTIŞTII AMATORI 13 NOIEMBRIE 1960

Programul 1 : 7,30 Muzică populară instrumentale de corrţpoz.itori romîni
romînească şi a^ minorităţilor naţiona­ 19,30 Teatru la microfon: Premiera

Alina, mica păstoriţă, a a- Colectivul care repetă este lii m edii tehnice speciale de Un nou oraş se profilează pe harta ţării noastre, rod al le ; 8,C0 Clubul voioşiei; 8,20 Muzică „Apă vie“ — scenariu radiofonic de
ăormiţ pe o buturugă. Alături, format din cinci elevi ai şco­ contabilitate nu este uşor. U- strădaniei oamenilor muncii. N urnele lui, e s te : .oraşul nou de estradă ; 9,30 Teairu la microfon fraţii Nicolae şi Sorin Holbau ; 21,30
gîscănelul Dorofei, cu ciocul lii medii tehnice speciale de neori. sînt cursuri, şi diminea­ muncitoresc Călan. pentru copii; „Cetatea de oţel“ — sce­ Muzică de dans.
roşu şi lacom, paşte bucuros ţa şi după-amiaea. Materiile nariu radiofonic după romanul „Lupta
că a scăpat o clipă de sub su­ contabilitate nr. 12. Aceşti trebuie temeinic însuşite. Cu Constructorii T.R.C.H. au dat aici pînă acum în folosinţă milioanelor" de Jules V erne; 11,07 Programul II : 7,20 Concert de di­
praveghere. Iată insă, că fio­ cinci îndrăgostiţi de arta pă­ toate acestea, cei cinei elevi peste 200 apartamente. Alte apartamente îşi aşteaptă în cu- Formaţii artistice de amatori in stu­ mineaţă ; 8,30 Şcoala şi .viaţa : 9,30
ros şi cu ochi. vicleni, intră lu­ puşarului, deşi au învăţat de utemişti găsesc tim p liber şi rjnd noii locatari. diourile noastre : 11,30 Oameni şi preo­ Opere inspirate din basme ; 10,00 Dia
pul şi... curînă să mînuiască păpuşile, pentru munca artistică. Aceas­ cupări; 11,40 Melodii cunoscute de muzica popoarelor: 10,30 Revista pre­
datorită muncii lor perseve­ ta insă. nu în dauna învăţă­ In clişeu: O discuţie intre Emil Krauter, inginer principal muzică uşoară; 12,25 Muzică popu­ sei străine ; 10,40 Muzică uşoară : 10,50
Tovarăşa Henegar George- rente, au reuşit ca numai la turii. Ei se numără printre e- şi Marin Marcu, maistru princi pal pe acest şantier, despre sar­ lară romînească ; 13,10 De toate pen­ Transmisie din sala Ateneului a con­
ta, opreşte pentru un moment a 4-a. repetiţie cu această pie­ levii. fruntaşi. Astfel. vaier cinile de plan zilnice. tru toţi: 14,35 Muzică instrumentală: certului orchestrei simfonice a Filar­
să să fie stăpîni pe roluri şi Schiau nu a luat în curs:0 a- I5j00 Concert de muzică populară ru­ monicii de Sfat „George Enescti" :
desfăşurarea acţiunii, dină o pe păpuşi. cestui an şcolar nici. o notă să ; 15,30 Muzică uşoară ; 18,00 Piese 13,45 Cîntece din folclorul nou şi jocuri
serie de indicaţii privitoare la sub 7. populare; 13,35 Muzică uşoară de
jocul de scenă. Trebuie de a lt­ Elevii Paraschiva Lupui, in­ 13 NOIEMBRIE 1960 Florentin Delmar şi Mişu lancu ; 14,15
fel să vă spunem că ne aflăm terpreta lupului, Tecla Pîrvu, ...Colectivul tinerilor artişti DEVA: Ultimul viraj; AL­ Cîntece din ţări prietene; 14,30 La mi­
in sala de repetiţii a Casei ra­ repetă cu sîrguinţă. BA RlLlA : Revolta peonilor ; crofon : Satira şi U m orul; 15,15 Glu­
interpreta Alinei, Vaier Schiau, Melodii de pe N eva; BRAD: ma muzicală în Fa major de Mozart i
ionale de cultură din sebeş, interpretul ariciului, ca şi cei­ Spectatorule ! Cînd vei a- Jucătorul; ILIA : M izerabilii; 16,00 Vorbeşte Moscova I ; 16,30 Con­
unde ţinărul colectiv al teatru­ lalţi artişti amatori, urmăresc plauda piesa ..Micul gîscănel". HAŢEG: Oameni şi lupi; cert de muzică din operefe ; 17,15 Mu­
lui de păpuşi de amatori se nu uita că păpuşile care te-au SEBEŞ : Bădăranii ; HUNEDOA­ zică vocală ; 17,40 La masa întrebă^
desfătat cu jocul lor. sînt în­ RA : M exicanul; ORAŞTIE: rilor interesante : 18,00 Concert de mu-'
pregăteşte sub îndrumarea in­ cu multă atenţie indicaţiile in­ sufleţite de nişte tineri entu­ zică populară romînească ; 18,45 Pri­
structoarei voluntare Henegar structoarei. întregul colectiv ziaşti, îndrăgostiţi de artă. velişti dobrogene: Note de drum de
acad. Victor Eftimiu ; 19,30 Cîntece de
Georgeta să pună în scenă doreşte ca micuţii spectatori V. CHIŞ dragoste şi jocuri populare ronTîneşti,
pentru concursul regional al să fie pe deplin mulţumiţi de

teatrelor de păpuşi de ama­ munca lor.

tori, piesa „Micul gîscănel". Am aflat că programul şco­

Fata ou urciorul: Jn pragul

Una din problemele de o deosebită întărirea disciplinei în !nunca educative desfăşurată de organizaţiile v ie ţii; PETROŞANI: Eşalo­ PENTRU 24 ORE
însemnătate în construirea socialis­ o cerinţă deosebită de partid, sindicale şi U.T.M Acolo nul de a u r; Omul care a-
mului este educarea oamenilor muncii unde aceste organizaţii dau dovadă ăuce ploaie; SIMERIA : Un cln- Vreme schimbătoare cu ceriul mai
în spiritul atitudinii înaintate, socia­ de o atitudine împăciuitoristă faţă de tec străbate lum ea; LONEA: mult noros. Vor cădea ploi slabe lo­
liste faţă de muncă, în spiritul unei cei care lipsesc nemotivat şi faţă de Cartea ju n glei: TEIUŞ : Melo­ cale. Temperatura în uşoară scădere;
riguroase discipline a muncii. Mar- dezorganizatorii producţiei, treburile dii de pe N eva: ZLATNA: ziua va fi cuprinsă intre 7 şi tl gra­
xisni-leninismul ne învaţă că atitudi­ nu merg bine. Unele, organizaţii de Moartea-n şa: APOLDUL DE de, iar noaptea între 2 şi 6 grade.
SUS: Oaia cu 5 picioare.

nea omului faţă de muncă depinde de a muncii. Organizarea are la bază mări în conştiinţa oamenilor muncii. de vreme. La f.C.S.H., cu prilejul unui partid, sindicale şi U.T.M. nu mobi­ CITITORI! ţ
relaţiile de producţie, de formele de existenţa unei anumite discipline în A fost statornicită o nouă atitudine raid-anchetă, s-a constatat că unii lizează opinia publică împotriva aces­
proprietate. muncă. Ziua de muncă a fiecărui mun­ faţă de muncă. Acest lucru e oglindit muncitori mai trag chiulul de Ia lu­ tora, nu luptă pentru înlăturarea ma­ Afeonaţi-vă la publicaţiile editate de Institutul de Studii \
citor şi tehnician este o părticică din în întrecerea socialistă a maselor de cru. nifestărilor de indisciplină şi împotriva
In capitalism, organizarea muncii ziua de muncă a întregului colectiv. muncitori, în creşterea neîncetată a comportării nedemne a unor oameni iRcmino-'Sovietic. care cuprinde studii şi articole, cu caracter)
se bazează pe disciplina foamei. Ma­ Tocmai de aceea, orice încălcare a dis­ numărului de fruntaşi şi inovatori iu Nivelul disciplinei muncii diferă de în producţie.
rea masă a oamenilor muncii, lipsiţi ciplinei muncii influenţează direct a- producţie. la o întreprindere ta alta, iar în ca­ 'teoretic şi practic. (
de mijloace de producţie şi de exis­ supra desfăşurării activităţii productive drul fiecărei întreprinderi de la un sec­ Critica şi autocritica trebuie folo­
tenţă sînt nevoiţi- să.-şi vjndă forţa de a întreprinderii, frînează lupta dusă In industria regiunii noastre există tor la altul. Efectele dăunătoare1cresc site mai bine în cadrul consfătuirilor Abonamentele se primesc de oficiile P.T.T.R., factorii ş i)
muncă capitaliştilor care o exploatează de întregul colectiv pentru îndeplinirea numeroase colective de oameni ai atunci cînd nu există preocupare pen­ de producţie, convorbirilor agitatorilor, iagenţii poştali şi de di frizerii de presă.
după .bunul plac. planului. muncii care dau dovadă de o înalţi tru întărirea disciplinei muncii, în pri­ gazetelor de perete, staţiilor de radio­
disciplină în muncă, de conştiinciozi­ mul rînd în sectoarele cheie ale între­ amplificare etc. Folosind arma criticii
Orînduirii socialiste însă îi .este pro­ Aşa cum arată Lenin, disciplina so­ tate şi răspundere pentru îndeplinirea prinderii de care depinde desfăşurarea şi autocriticii, partidul cultivă o ati­
prie o nouă disciplină a muncii, deo­ cialistă a muncii „nu cade din cer sarcinilor de plan, Siderurgiştii de la normală a întregului flux tehnologic. tudine de intransigenţă faţă de încăl­
sebită în mod radical de „disciplina“ şi nu se naşte din bunele intenţii“. Hunedoara, muncitorii din depourile cările disciplinei, educă pe oamenii
caracteristică tuturor societăţilor pre­ Ea se naşte şi se dezvoltă în condiţiile şi staţiile C.F.R. Simeria, Teiuş, mi­ Disciplina muncii nu- presupune nu­ muncii în spiritul unei înalte înţelegeri
mergătoare. In cadrul orînduirii demo- materiale ale marii producţii socia­ nerii din Ghelar, colectivele fabricii;.1- mai venirea punctuală, zi de zi la lu­ a datoriei lor patriotice faţă de statul
crat-popuJar.e, clasa muncitoare în a- liste, în lupta continuă împotriva de­ „Simion Bărnuţiu“ din Sebeş, „Arde­ cru. Ea cere ca fiecare muncitor să noslru democrat-popular,
prinderilor şi concepţiilor vechi despre leana“ din Alba lulia ş.a. au obţinut folosească conştiincios ziua de muncă,
lianţă cu ţărănimea muncitoare îşi im­ muncă, moştenite de la capitalişti şi rezultate pozitive în îndeplinirea sar­ să lupte împotriva timpilor neproduc­ Organizaţiile U.T.M, au sarcina de
pune o disciplină conştientă proprie alimentate de influenţa ideologiei bur­ cinilor de plan tocmai datorită faptului tivi, să aplice întocmai indicaţiile maiş­ a educa pe oamenii noi, care păşesc
acestei orinduiri. Pentru prima oară, gheze în conştiinţa oamenilor. că, majoritatea covârşitoare a oame­ trilor şi inginerilor, să economisească pentru prima dată în producţie, să-şi !
după secole de muncă istovitoare în nilor muncii de aici, au luptat pentru materia primă şi materialele, să în­ formeze şi să-şi însuşească trăsăturile
folosul exploatatorilor, munca devine Pentru a reeduca milioanele de oa­ respectarea şi întărirea disciplinei în grijească maşinile şi sculele, să păs­ conştiinţei muncitoreşti, disciplina so­
meni în spiritul atitudinii şi disci­ muncă, pentru folosirea mai deplină treze ordine la locul de muncă, să cialistă a muncii.
liberă, o muncă a omului pentru el a timpului de lucru. lucreze fără rebuturi şi să dea pro­
însuşi. Ea căpătă o uriaşă importanţă plinei noi faţă de muncă este necesară duse de bună calitate. Trebuie arătat însă că în regiunea Anunţ
socială contribuind la creşterea rapidă o îndelungată şi perseverentă muncă Majoritatea oamenilor muncii luptă noastră mai există încă unele organi­
a producţiei şi productivităţii muncii, educativă. Rolul hotărîtor în această ţâră preget pentru înflorirea patriei. Actele de indisciplină sînt rămăşiţe zaţii U.T.M. ca acelea de la secţiile SUPUI BE CONSTRUCŢII 01 DEM
la întărirea proprietăţii socialiste, la operă de transformare reyoluţionarâ Alături de aceştia, la noi mai există ale moralei burgheze şi ale influenţei oţelăria Martin nr. 2 şi laminorul de
avîntul întregii economii. Dintr-o po­ in conştiinţa oamenilor, în atitudinea oamenj cu rămăşiţe ale atitudinii mic- ei in conştiinţa oamenilor muncii. În­ 650 mm. din cadrul Combinatului si­ si rada Mîfiăsîi’rii nr. 5
vară. ea se transformă într-o chestiu­ lor faţă de muncă, îl are partidul cla- burgheze care se eschivează de la rădăcinarea disciplinei socialiste în rîn­
ne de onoare, de glorie şi de eroism. sei\ muncitoare. muncă, încalcă disciplina muncii, iro­ durile maselor largi ale celor ce mun­ derurgic Hunedoara, I. M. Barza, în­ a n g a je a z ă s
sesc timpul de producţie, sţînjenesc cesc se realizează în lupta împotriva treprinderile de industrie locală unde
Ca stăpîni ai fabricilor şi uzinelor, Clasa muncitoare din ţara noastră astfel eforturile pe care le depun co­ concepţiilor şi deprinderilor vechi moş­ nu se manifestă destulă exigenţă pen­ — confabiii economişti
oamenii muncii sînt direct interesaţi este vital interesată în dezvoltarea şi lectivele jn mijlocul cărora lucrează. tenite de la capitalişti. Disciplina so­ tru înlăturarea manifestărilor de in­
în creşterea producţiei şi productivi­ întărirea continuă a disciplinei socia­ Absenţele, intîrzieriie „mici“, încetarea cialistă a muncii se întăreşte cu aju­ disciplină ale unor tineri. O aseme­ — confabiii
tăţii muncii, în reducerea preţului de liste — de aceasta depinzînd într-o lucrului cu cîteva minute mai devreme, torul diferitelor metode şi înainte de nea atitudine trebuie cu tărie combă­ — normatori
cost al produselor, în îmbunătăţirea mare măsură sporirea producţiei, creş­ timpul irosit în plimbări prin fabrică, toate, prin munca de convingere. Tă­ tută.
calităţii" ior etc. Aceasta se poate ob­ discuţii etc., toate acestea totalizează ria disciplinei socialiste a muncii con­ ce sitidii şl practica în construcţii.
terea volumului de mărfuri, ieftinirea pierderi însemnate de timp de lucru. stă în aceea că ea este o disciplină Crearea unei discipline noi, socia­
ţine însă numai pe baza respectării lor treptată, ridicarea nivelului de trai La uzina „Victoria“-Călan, de pildă, pe care clasa muncitoare şi-o impune liste in muncă constituie una din cele A N G A JA R EA SE VA FA C E PRW CON CURS.
al celor ce muncesc. In anii puterii deşi nu este ora schimbului, intîlneşli ea însăşi în mod liber şi conştient. mai importante sarcini actuale. De ni­
de către fiecare muncitor, inginer şi populare, ea rezultai a! uriaşei munci oameni ce au părăsit serviciul înainte velul conştiinţei socialiste a maselor,
organizatorice şi educative a partidu­ Acolo unde disciplina muncii este de disciplina lor în muncă, de abne­
tehnician a disciplinei socialiste a lui nostru au avut loc adinei transfor­ scăzută, eşfe scăzut şi nivelul munci' gaţia cu care muncesc, depinde mer­
sul nostru înainte.
muncii.

Procesul de producţie nu se poate
desfăşura fără o riguroasă organizare