Page 44 - 1960-11
P. 44
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1830
D e c l a r a ţ i a d e l e g a ţ i e i U® R . §>. S, . in tim a te ş* k L • -u iţm e te ş tir i
l a c e a d e - a fiH-a s e s la m e a
A d u n ă r ii G e n e r a le a O . M. U .
NEW YORK 11 (Agerpres). te în mod arbitrar şi prin încăl rea declaraţiei, că dorinţa S.U.A.
— TASS transm ite: Delegaţia carea formalităţilor necesare, de a se rezolva în mod arbitrar
U.R.S.S. Ia cea de-a 15-a sesiu hotărîrea ca grupul de persoa şi într-o atmosferă de grabă a-
ne a Adunării Generale a O.N.U. Sărbătorirea celei de-a 15-a | HId o ile a fesfiw al
a făcut o declaraţie în legătură ne. reprezentat la adunare de normală, creată de ele, proble mtenraaţieraai sie ia H fcsewa
cu şedinţa extraordinară din domnul Kasavubu, să fie recu ma reprezentării Republicii Con aniversări a F. M. T. D.
9 noiembrie a Comitetului Adu noscut că reprezintă Republica go la O.N.U. urmăreşte dezor
Congo. ganizarea rezolvării normale a
nării Generale pentru verificarea MOSCOVA 11 (Agerpres), — Cei de-al doilea Festival ci
Ţelul acestei manevre apare problemei situaţiei din Republi La M oscova împlinirea a 15 ani de la în nematografic internaţional de la 'Moscova va avea loc intre
deplinelor puteri, la care dele clar, dacă se ţine seama de fap ca Congo, subminarea apropia fiinţarea F.M.T.D. a fost sărbă 9 şi 23 iulie 1961.
gaţia S.U.A. a încercat să re tul că problema reprezentării tei activităţi o comisiei de con MOSCOVA (Agerpres). TASS. torită de asemenea la Kiev, Ri
zolve în grabă problema repre Republicii Congo la O.N.U. se ciliere a ţărilor afro-asiatice, La 10 noiembrie în Sala Coloa ga, Taşkent, Vladivostok şi în La această întllnire internaţională sînt invitaţi să parti
zentării Republicii Congo la afla deja pe ordinea de zi şi nu care a fost creată în conformi nelor a Casei Sindiicatettor a a- alte oraşe ale Uniunii Sovietice. cipe maeştrii cineaşti din toate ţările lumii, indifernt de gra
O.N.U., în favoarea marionete a fost rezolvată de Consiliul de tate cu hotărîrea celei de-a 4-a vut loc o reuniune festivă cu dul dezvoltării artei cinematografice naţionale, a declarat în
lor colonialiste. Securitate, de cea de-a 4-a se sesiuni extraordinare a Adunării prilejul celei de-a 15-a aniver La Berlin cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc la 10 noiembrie
siune extraordinară a Adunării Generale şi care intenţionează sări a Federaţiei Mondiale a la Moscova, Aleksandr Kuzneţov, preşedintele Comitetului de
In declaraţie se subliniază că
şedinţa Comitetului a fost con Generale şi de cea de-a 15-a se să plece curînd în Congo. Prin Tineretului Democrat. In sală BERLIN 11 (Agerpreis;). — In organizare a festivalului, prim -locţiitor al ministrului Culturii
vocată în mare grabă fără nici siune a acesteia. manevra lor în legătură cu con au fost prezenţi reprezentanţi ai seara zilei de 10 noiembrie a a- al U.R.S.S.
un fel de consultări preliminare Faptul că problema situaţiei din vocarea Comitetului pentru veri organizaţiilor de tineret din di vut loc la Berlin o adunare fes A. Kuzneţov a amintit că primul Festival cinematografic
cu toţi membrii Comitetului. Din ficarea deplinelor puteri, S.U.A. ferite ţări şi at organizaţiilor tivă consacrată celei de-a 15-a internaţional de la Moscova din 1959 a fost unul din cele mai
această cauză o serie de dele Republica Congo se află pe or au dezvăluit încă odată carac de studenţi şi aspiranţi streini aniversări a Federaţiei Mon reprezentative festivale de acest fel. La el au participat peste
gaţii, printre care reprezentanţii dinea de zi a sesiunii, denotă terul nedemn al politicii lor în care urmează cursurile insti diale a Tineretului Democrat. 50 de state. Kuzneţov şi-a exp rimat convingerea că şi noua
R.A.U. şi Marocului, au decla că rezolvarea problemei repre Congo şi au vădit intenţia lor tuţiilor de învăţămlnt superior întllnire de la Moscova a cine o.ştilor va suscita un interes la
zentării Republicii Congo este de a continua să se amestece în din Moscova. Luînd cuvîntul cu acest pri
rat că nu sînt pregătite să par de fapt legată în mod direct de treburile interne ale acestei ţări, lej Horst Schumiann, prim-se- fel de viu şi va contribui la întărirea înţelegerii reciproce
ticipe la lucrările Comitetului. rezolvarea problemei principale care a avut de suferit atît de Piotr Reşetov, preşedintele eretar al Consiliului Central al intre popoare.
Ei au cerut să se amine şedin — a problemei situaţiei din a- mult. cu scopul de a impune po Uniunii Tineretului liber ger
ţa Comitetului, pentru ca Secre ceastă ţară. porului ei sub paravanul steagu Comitetului organizaţiilor d'e man, a subliniat importanţa Lovitura de stat în Vietnamul
tariatul O.N.U. şi delegaţiile să lui O.N.U. regimul militar anti
se poată pregăti pentru această Cu toate acestea, în ciuda tineret din U.R.S.S., a subliniat luptei active pe oare o desfă
şedinţă. protestului hotărît al mai mul democratic al marionetelor colo
tor delegaţi, reprezentantul nialiştilor. în raportul său că tineretul so şoară Federaţia Mondială a Ti
Din declaraţiile făcute în şe
dinţa Comitetului de reprezen S.U.A. a încercat în repetate rîn- vietic participă Intens la acti neretului Democrat pentru a- de sud
tantul Statelor Unite ale Ameri- duri să influenţeze în mod di
cii, se spune în continuare în rect pe participanţii la lucrările vitatea F.M.T.D. sigurarea păcii şi a viitorului
declaraţie, a rezultat că atmos Comitetului, pentru a obţine e-
fera de confuzie, creată în med xaminarea imediată a acestei fericit al tineretului. SAIGON 11 (Agerpres). —
artificial în sinul Comitetului, probleme ş'i aprobarea imediată După cum s-a mai anunţat în
a propunerii inspirate de S.U.A. Conferinţa de presă a lui Kennedy La' adunare au luat de ase zorii zilei de 11 noiembrie la genţiei United Press Internatio
se explică prin dorinţa Statelor menea cuvîntul Jiri Pelikan, Saigon a avut loc o lovitură mi nal, a anunţat că la 11 noiem
Toate acestea dovedesc încă- litară. Unităţi militare cantona brie a plecat din Taipe (Taivan)
NEW YORK 11 (Agerpres).— Kennedy a declarat d'e ase preşedintele Uniunii Internaţio te în oraş şi poliţia s-au răscu la Saigon cu un avion special
.Ojilte de a-1 determina să adop odată, se subliniază în încheie- La 10 noiembrie, John Kennedy, menea că l-a numit pe juristul nale a Studenţilor, şi repre lat împotriva lui Ngo Dinh amiralul Fel, comandant şef al
Clark Clifnoord din Washington zentanţi ai organizaţiilor de ti Diem, au înconjurat reşedinţa lui flotei americane în zona Pacifi
- mi care a fost. ales preşedinte al şi au cerut demisia dictatorului cului.
Statelor Unite ale Americli, a ca reprezentant al său de le neret din U.R.S.S., Franţa, Ja sud-vietnamez. Acţiunile răscu
Lucrările Comitetului Politic organizat la Hyannis Sport laţilor au fost conduse de Vong SAIGON 11 (Agerpres), —
al Adunării Generale (Massachusetts) o conferinţă de gătură cu guvernul Elsenhower. ţ ponia1 şi Cuba. Van Dong, comandantul bata După cum relatează corespon
presă. lionului 1 de paraşutişti şi de dentul agenţiei Reuter, în sea
colonelul de politie Nguen Tian ra zilei de 11 noiembrie „Comi
r NEW YORK 11 (Agerpres). el, Comitetul va relua discuta Kennedy a anunţat că a a- Telegram a de răsp u n s adresată Ty. tetul revoluţionar militar", creat
Tn şedinţa din dimineaţa zilei rea problemei dezarmării. dresat lui N. S. Hruşciov, preşe de J. Kennedy Iui N. S. Hruşciov de răsculaţi la Saigon, a transmis
de 10 noiembrie, preşedinfsle dintele Consiliului de Miniştri In faţa palatului prezidenţial un mesaj prin radio în care a
.Comitetului Politic, Corea, re Propunerea lui Corea nu a al U.R.S.S., o telegramă ca răs MOSCOVA 11 (Agerpres). — du-mi mesajul de felicitare. Rea şi a clădirii Adunării Naţionale declarat că preşedintele Ngo
prezentantul Ceylonului, a pro întimpinat obiecţiuni din par puns Ia felicitările care i-au TASS transm ite: La Moscova lizarea unei păci juste şl înde au avut loc ciocniri sîngeroase Dinh Diem a capitulat. Dar, a-
pus să nu se treacă la discu tea delegaţiilor şi a lost adop fost aduse cu prilejul alegerii a fost dată publicităţii următoa lungate va rămîne principalul în timpul cărora au fost ucise rată corespondentul, cercurile a-
tarea concretă a rezoluţiilor e- tată în unanimitate. obiectiv al statului nostru şi zeci de persoane. Răsculaţii au propiate de Ngo Dinh Diem nea
xistente in problema dezarmă sale în postul de preşedinte al rea telegramă de răspuns adre ocupat în scurt timp toate insti gă acest lucru.
rii, pentru a se da posibilitate Astfel, discuţia generală în S.U.A. sată de John F. Kennedy Iui principala sarcina a preşedinte tuţiile guvernamentale şi au a-
autorilor acestor rezoluţii să problema dezarmării generale N. S. Hruşciov, preşedintele restat pe unii membri ai ca Spre seară în oraş luptele
şi totale în Comitetul Politic, la Kennedy a declarat că l-a ru lui lui.
care au luat parte reprezen gat pe Allan Dulles să rămî- Consiliului de Miniştri al
nă în funcţia de conducător al U.R.S.S. îmi face foarte multă plăcere
Agenţiei Centrate d!e Investigaţii
şi pe Edgar Hoover în funcţia „Apreoiez mult amabilitatea să primesc în acest moment bu
se consulte în prealabil in tanţi ai 64 ţări, a luat sfîrşit. de director al Biroului Federal de care aţi dat dovadă adresîn- nele dv. urări". binetului lui Ngo Dinh Diem. s-au liniştit. Ngo Dinh Diem
tre ei. Imediat ce tratativele Următoarea şedinţă a Comi de Investigaţii. Kennedy a spus Ngo Dinh Diem, care s-a as s-a baricadat în reşedinţa sa,
preliminare între autorii rezolu tetului va avea loc la 14 noiem că atît Dulles cit şi Hoover au cuns în reşedinţa sa, a cerut care în prezent este înconjurată
ţiilor se vor încheia, a declarat brie. acceptat aceasta. Situaţia din Congo prin radio ajutor comandamen de tancuri şi blindate ale răs
tului regiunii a 5-a militare şi
a rugat să îie trimise în grabă culaţilor. Oamenii lui Ngo
Ia Saigon unităţi blindate din Dinh Diem ard în grabă toate
Memorandumul guvernului LEOPOLDVILLE 11 (Ager- păt actelor samavolnice comise
preş). — După cum transmite de bandele lui Mobutu şi a de- oraşul Mitho, situat la 40 mile documentele.
R. P. D. Coreene corespondentul din Leopoldville clarat că la sesiunea' Adunării sud de Saigon. Cînd însă aces
al agenţiei France Presse, la Generale a O.N.U., Republica
10 noiembrie soldaţii Iul Mobil- Congo trebuie să fie reprezen- te unităţi au sosit la Saigon,
tu l-au arestat pe Ramitiatu, pri tată de trimişii guvernului le
PHENIAN 11 (Agerpres). — tă de poporul coreean însuşi, beră a populaţiei sau cel puţin mul ministru al guvernului pro gal al lui Lumumba şi nu de ele s-au alăturat răsculaţilor SAIGON 11 (Agerpres). —
La 10 noiembrie a fost publicat fără amestec din afară, prin să se permită deocamdată vinciei Leopoldville. împreună preşedintele Kasavubu. care, după cum afirmă condu După cum anunţă coresponden
la Phenian memorandumul gu ţinerea în sudul şi nordul ţării schimbul de scrisori. cu Kamitatu au fost arestaţi cătorii răscoalei, sînt sprijiniţi tul agenţiei Reuter, din cercuri
vernului R.P.D. Coreene cu pri a unor alegeri generale libere membrii familiei sale şi 15 a- După cum subliniază cores de întreaga armată sud-vietna- competente s-a aflat că trata
vire la unificarea paşnică a Co pe principii democratice. El a Guvernul R.P.D. Coreene cere depţi aii săi. Arestaţii au fost in pondentul agenţiei France Pres meză de 150.000 oameni. tivele dintre răsculaţi şi Ngo
reei, întocmit în legătură cu propus ca măsură tranzitorie în mod insistent retragerea din ternaţi în tabăra militară Leo- se, Kamitatu controlează o mare
includerea problemei eoreene pe crearea unei confederaţii a Co Coreea de sud' a trupelor ame parte a poliţiei din Leopoldville In cursul aceleiaşi zile Vong
redinea de zi a celei de-a 15-a reei de sud şi de nord. Această ricane şi reducerea efectivelor pold — punctul de sprijin al
sesiuni a Adunării Generale a confederaţie prevede, în condi forţelor armate din Coreea de şi arestarea sa poate dezlănţui Van Dong. unul din conducăto Dinh Diem au fost rupte şi a-
O.N.U. Guvernul R.P.D. Core ţiile menţinerii provizorii a ac sud şi de nord pînă la maxi marionetei Mobutu. rii răscoalei, a vizitat misiunea saltul asupra palatului preziden
ene declară că problema core tualelor sisteme politice din mum 100.000 de oameni în fie o nouă criză la Leopoldville şi militară americană pentru acor ţial poate fi reluat de paraşu
eană nu trebuie să fie exami Coreea de sud şi de nord, crea care ţară. In ultimele zile Kamitatu a darea de ajutor militar Vietna tişti în orice moment.
nată în Organizaţia Naţiunilor rea unui Comitet naţional su contraacţiuni din partea adepţi mului de sud, unde a dat asigu
Unite. prem din reprezentanţii celor In scopul rezolvării acestor cerut cu'hotărîre să se pună ca-
două guverne, oare să coordo probleme urgente, guvernul lor săi- rări că guvernul pe care Inten--
In memorandum se spume că neze în special dezvoltarea eco R.P.D. Coreene a propus auto
cele două rapoarte, prezentate nomică şi culturală a Coreei de rităţilor sud-coreene, partidelor ţionează să-I formeze, va promo
spre examinare la actuala se sud şi de nord. politice, organizaţiilor obşteşti
siune a Adunării Generale a şi diferitelor persoane din Co i mz va aceeaşi „linie anticomunis Alegerea preşedintelui
O.N.U. de către „Comisia O.N.U. R.P.D. Coreeană a propus au reea de sud. să organizeze o în- tă" rigidă, ca şi Ngo Dinh Republicii Niger
pentru unificarea şi refacerea torităţilor sud-coreene să-şi or tîlnire a reprezentanţilor din Diem.
Coreei“, urmăresc să denature ganizeze, în cazul cînd acestea Coreea de sud şi de nord la Pozifiiie lui Chombe continuă
ze adevărata situaţie din Co nu sînt dispuse pentru crearea Phenian, Seul sau la Panmun- Ambasada S-U.A. din Saigon, NIAMEY 11 (Agerpres), —
reea şi să camufleze politica a- unei confederaţii, cel puţin un jon.
gresivă a Statelor Unite, oare comitet din reprezentanţi ai să slăbească temîndu-se că această lovitură TASS transm ite: Coresponden
încearcă să împiedice unifica cercurilor economice din Coreea Dacă Organizaţia Naţiunilor
rea paşnică a Coreei. de sud şi de nord. care să-şi Unite, se spune în memoran LEOPOLDVILLE 11 (Ager tori pentru armata katangheză. de stat să nu se transforme în- tul din Niamey al agenţiei Fran
asume organizarea' schimbului dum, consideră că este de da pres). După cum relatează co Potrivit agenţiei France Pres fr-o răscoală a întregului popor ce Presse relatează că Aduna
R.P.D. Coreeană, se arată în de mărfuri între sud şi nord, a toria sa să acţioneze în confor respondentul din Leopoldville al împotriva regimului proameri- rea Naţională a Republicii Ni
memorandum', a depus eforturi colaborării şi ajutorului reci mitate cu principiile şi preve agenţiei Taniug poziţiile lui se, Chombe a declarat că în ger l-a ales pe Wmani Diori, în
sincere, chiar din primele zile derile Cartei sale, ea trebuie în scopul intensificării represiuni can, depune toate eforturile pen prezent prim-ministru al Repu
primul rînd să ia măsurile ne Chombe în Katanga continuă să lor împotriva rebelilor din tri tru a oreîntîmpîna noi ciocniri blicii Niger ca preşedinte.
bul Baluba efectivul jandarme între răsculaţi s'i unităţile care
slăbească, tribul Baluba care riei din Katanga, comandate de an rămas credincioase lui Ngo Alegerea preşedintelui s-a fă
este (oarte numeros în Katanga ofiţeri belgieni, va ii sporit la
7.000 oameni. Dinh Diem. cut în baza Constituţiei Repu
acţionează cu hotărîre împotri
blicii Niger care prevede că pre
va regimului marionetă al aces
tuia. Proclamarea noii provin şedintele republicii este ales de
NEW YORK 11 (Agerpres). Adunarea Naţională pe o peri-
Corespondentul din Taipe al a- ! oadă de 5 ani.
ale existenţei sale, pentru li proc în construcţia economică. cesare pentru retragerea Ime cii „Lualaba“ cu capitala Ma-
chidarea scindării artificiale a
ţării şi unificarea paşnică a Co R.P.D. Coreeană a propus de a- diată din Coreea de sud a tru nono care ocupă o mare parte M i i * ! de război Hatte este ie?...'
reei. Aceste eforturi s-au lovit semenea ca paralel cu schimbu pelor americane care ocupă Co din teritoriul Katangăi a con
Insă de împotrivirea S.U.A. şi a rile economice dintre sudul şi reea de sud sub firma Organi stituit o lovitură pentru Chom PARIS 11 (Agerpres). Cri lui Adenauer in Berlinul occi scria : „Eu propun ca Globke
autorităţilor sud-coreene. nordul Coreei, să se organizeze zaţiei Naţiunilor Unite. be. minalul de război Globke este dental, Kockel, prin intermediul să fie numit consilier ministe
liber. Nu numai că este liber, căruia el conduce toate provo rial, drept recunoştinţă pentru
Guvernul R.P.D. Coreene in schimburi largi în domeniu) Organizaţia Naţiunilor Unite Mişcarea tribului Baluba îm scrie săptăminalul trancez cările îndreptate împotriva R.D. serviciile preţioase aduse regi
sistă ea problema unificării trebuie de asemenea să dizol potriva lui Chombe, arată co „France Nouvelle“ dar, „prin
paşnice a Coreei să fie rezolva- ştiinţei, culturii, artei, sportu ve „Comisia O.N.U. pentru uni respondentul, constituie un fac multiplele funcţii pe care şi le Germane. mului“.
ficarea şi refacerá Coreei“, care tor important în evoluţia situa asumă ca secretar de stat al Dosarul criminalului de răz Documentele descoperite în
lui, să se asigure circulaţia li- este folosită ca instrument al ţiei din Congo. cancelarului iederal Adenauer şi
politicii agresive a S.U.A. prin mijloacele importante de boi Globke Începe din anul 1935, ultima vreme în arhivele sovie
Intensificarea terorii Străduindu-se să înăbuşe lup la Congresul de la Nürnberg, tice dezvăluie adevărata ţaţă a
poliţieneşti Tn Spania Guvernul R.P.D. Coreene îşi ta tot mai îndîrjită a tribului unde au iost adoptate de către lui Globke, care în prezent este
exprimă în încheiere încrede
rea fermă că cererile juste ex
PARIS II (Agerpres). TASS ţinuţi, printre care inginerul puse mai sus, se vor bucura de Baluba, Chombe ia măsuri pen care dispune, Herr Doktor Hans Hitler, legile antisemite care au denumit „umbra lui Adenauer“.
transmite : Autorităţile fran- Ramón López de la .Uzina „En- o aprobare unanimă din partea tru recrutarea in ţările vest-eu- Globke, este cel mai puternic servit drept bază juridică pen Documentele arată că după ve
chiste intensifică represiunile cidesa“, tehnicianul Fernandez popoarelor iubitoare de pace ropene ale N.A.T.O. de instruc- ministru al lui Adenauer. El tru exterminarea a 6,5 milioa nirea lui Hitler la putere Glob
poliţieneşti împotriva democra de la hidrocentrala din Cantá justifică astfel reputaţia sa de ne evrei. In comentariul a- ke a avansat repede pe scara
ţilor spanioli. După cum anun brica, inginerul Angel Meana din toate ţările lumii. „eminenţă cenuşie“ a cancela cestor legi, Globke scria ; „E- ierarhică, devenind referentul
ţă ziarul „L’Humanité“, în pre din Jijona, precum şi muncito vreul este un corp străin în co ministrului de interne fascist.
zent la Tribunalul militar din rul Gregorio Montez. Mulţi din Noi treceri ale militarilor rului“. munitatea popoarelor europene...
Madrid, se desfăşoară procesul ei sint în pericol de a ti con vest-germans în R. D. Germană Iată de ce el trebuie să îie e- Noile documente demască ac
unui grup de 19 comunişti în damnaţi la închisoare de cel pu Nu numai că Globke pregă liminat din această comunitate“. tivitatea lui Globke în regiunea
vinuiţi că au asistat la cel de-al ţin 10 ani. Printre deţinuţii BERLIN 11 (Agerpres). - tuat în apropiere de Nürnberg, teşte întrunirile de Cabinet şi Klaipeda. In 1939 el a plecat
VI-lea Congres al Partidului care vor fi judecaţi de Tribuna soldatul Albert Bilski din bata controlează toate proiectele su De atunci, continuă săptămî- în Lituania unde a impus dele
Comunist din Spania. Pe baza In Republica Democrată Germa lionul de tancuri din Hanovra. puse guvernului, ci el numeşte nalul trancez, a început dubla gaţilor lituanieni un asemenea
acestei învinuiri procurorul a lul militar din Oviedo, şapte nă continuă să se stabilească pe funcţionarii ministerelor, in carieră, criminală şi politică a acord care a servit drept bază
cerut condamnarea acuzaţilor la sînt repatriaţi din Uniunea So Ziarul „Berliner Zeitung“ a clusiv pe cel al „refugiaţilor“, viitorului ministru al lui Ad-e- pentru deportările în masă a IU
pedepse între 20 şi 6 ani închi vietică. militari din Bundeswehr care re publicat interviul lui Johannes al cărui rol provocator este bi tuanienilor. împreună cu priete
fuză să participe la înarmarea Becke, fost fruntaş în Bundes ne cunoscut. nauer. nul său Eichman, Globke a pre
soare. In total, arată ,,L-Humanité“, atomică a Germaniei occidenta wehr din batalionul de rachete In timp ce preşedintele na gătit operaţiunile de extermina
In curînd, scrie „L’Humani tribunalele militare de la Ma Globke are mină forte asu re a „nearienilor“.
le, înfăptuită sub conducerea antiaeriene nr. 23 de la Bocholt, pra serviciului de spionaj con zist Freisler, răspunzător de e-
té“, la tribunalele militare din drid', Oviedo şi Barcelona vor foştilor ofiţeri din Wehrmachiul care a declarat că împreună cu dus de generalul hitlerist Geh- xecutarea a mii de antifascişti Fîans Globke a fost de mult
A4adrid, Oviedo şi Barcelona judeca 74 de persoane, care au nazist. In ultimul timp au cerut 200 de soldaţi vest-germani a ten. El dispune de fonduri se germani, recomanda tuturor ju timp demascat drept criminal de
vor începe procesele intentate şi fost supuse unui tratament urmat în Statele Unite un curs crete destinate propagandei şi riştilor Reichului studierea co război. Noile documente com
unui mare număr de activişti brutal şi aspru din partea po să li se acorde azil politic în pentru manevrarea rachetelor acţiunilor provocatoare împotri mentariilor antisemite ale lui
comunişti şi antifrachişti. liţiei. Republica Democrată Germană va R. D. Germane, Uniunii So Globke, ministrul hitlerist Frik, pletează figura respingătoare a
„Nike". Aceste rachete au fost judecat la procesul criminalilor
Tribunalul militar, care îşi Acţiunile fasciste ale autori fruntaşul Werner Roi din divi vietice şi a celorlalte ţări socia de război de la Nürnberg, lău acestui rasist notoriu, care are
va ţine şedinţele la Oviedo tăţilor spaniole stîrnesc puter zia motorizată de infanterie nr. 1 achiziţionate de Germania oc da „eminenta participare“ a lui
nica indignare a oamenilor sim din Hannover-Boihfeld, pilotul cidentală pentru înzestrarea liste. Globke are sub ordinele Globke la legile antisemite şi pe conştiinţă uciderea a mii de
(Asturia), va judeca 36 de de- pli din ţară.
Adolî Kaluta din regimentul de Rundeswehnilui. sale pe trimisul extraordinar al oameni absolut nevinovaţi. \
instrucţie al aviaţiei militare si-
v, Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189) 75. Taxa plătită tn numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.i'.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. —> Tip.arul: întreprinderea Rol !grafică ,,1 M ai' Deva.
