Page 45 - 1960-11
P. 45
T
irilU^cVm';- .ata-Dfe'» , \
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI- VAI Se dezvoiéa continuu legăturile
eeem essilce r© m in ®» s®Y le tle e
Ca rezultat al tratativelor în minate feroase, 150.000 tone la îndeplinirea cu succes de că
problemele colaborării economi bumbac, 520.000 tone concen tre oamenii muncii din Romînia
ce, desfăşurate anul acesta în trat de apatită, o însemnată a planului de 6 ani de dezvolta
tre delegaţiile guverna mentale cantitate de metale neferoase re a economiei naţionale (1960-
ale Republicii Populare Romîne şi alte mărfuri de care are ne 1985) a cărui sarcină principală'
şi Uniunii Sovietice, şi care s-au voie economia naţională a R.P. constă în desăvîrşirea construc
desfăşurat în spiritul prieteniei Romîne. ţiei socialiste.
Anul XII. Nr. 1831 Duminică. 13 noiem brie 198.0 4 pagini 20 bani frăţeşti şi a înţelegerii recipro Uniunea Sovietică va acorda In aceeaşi perioadă, Republi
ce depline, la 11 noiembrie 1960, ajutor tehnic României în con ca Populară Domină va livra
Fier vechi pentru oţelâni! la Moscova au fost sem nate: struirea unei oţelării ou o pro Uniunii Sovietice 155,000 tone
Acordul cu privire Ia livrările ducţie de circa 1,5 milioane to de utilaj tehnologic pentru in
In acest an, Scrisoarea oíelariíor şarjelor, înrău reciproce de mărfuri între ne oţel anual, în instalarea unui dustria chimică şi de prelucrare
dragi tovarăşi, secţiei O.S.M. nr. 2 tăţirea calităţii R.P.R. şi U.R'.S.S. în anii 1961— bluming-slebing şi a unui lami a petrolului, 181 instalaţii de
colectivul nostru oţelului, Ia de 1965 şi Acordul cu privire la a- nor semicontinuu de tablă pen foraj, 50 de motonave pentru
de muncă a păşirea consu ccrdarsa de către Uniunea So tru combinatul siderurgic cu lacuri, 14 cargoboturi şi nave
vietică în anii 1961— 1968 de a- capacitatea de 4 milioane tone maritime de 4.500 tone, 2.050.000
ju.tor tehnic Republicii Populare oţel anual, care se construieşte kva. transformatori electrici,
Romîne în construirea unei u- in Romînia. în construirea unei 938.000 tone de ţevi de oţel, 9,5
zine siderurgice şi a altor între uzine de aluminiu cu capacita milioane tone produse petroli
prinderi şi centrale electrice. tea de 50.000 tone anual, a unei fere, 2,7 milioane tone ciment,
obţinut succese a C. S. Hunedoara mului specific Acordurile semnate prevăd o uzine pentru prelucrarea secun 595.000 tone sodă, 1.060.000 m.e.
considerabilă lărgire a schim dară a metalelor neferoase cu cherestea de fag, mobiJJL în va
de seamă în de combustibil. bului de mărfuri între R.P.R. şi loare de 466 milioane ruble, pre
U.R.S.S. In perioada 1961—1965 capacitatea de 26.000 tone a- cum şi încălţăminte, confecţii,
bătălia pentru a da patriei cit Recent, Combinatul siderur schimbul de mărfuri va repre nual, a unor staţiuni termoelec unele produse alimentare şi alte
mai mult oţel. Zilele trecute, gic din Hunedoara a primit ci zenta aproximativ 13 miliarde trice cu o capacitate totală de mărfuri. Livrările de mărfuri
bunăoară, am elaborat cea de-a frele de plan pentru anul vi ruble şi va depăşi cu aproape 550.000 kW., în dezvoltarea unei din Romînia vor contribui Ia
39.000-a tonă de oţel peste pla itor. Printre altele, se prevede 40 la sută schimbul de mărfuri uzine de îngrăşăminte azotoase îndeplinirea planului septenal
nul anual la zi. Acest succes se ca producţia de oţel să crească din perioada anterioară de cinci (de la capacitatea de 100.000 de dezvoltare a economiei na
datorează in mare măsură fap faţă de realizările anului cu ani. tone amoniac la capacitatea de ţionale a Uniunii Sovietice.
tului că am primit din întrea rent cu aproape 300.000 tone. 200.000 tone) şi a altor între
ga ţară cantităţi însemnate de Noi intenţionăm ca încă în a-
fier vechi — plinea cuptoarelor In 1961—1965. Uniunea Sovie prinderi. Acordurile semnate constituie
noastre. cest an să atingem nivelul pro tică va livra Romîniei, maşini un nou aport la întărirea şi
ducţiei prevăzut pentru anul şi utilaje în valoare de aproxi Se prevede acordarea de aju dezvoltarea continuă a legătu
După cum ştiţi, nu de mult 1961. Acest lucru presupune în mativ 2 miliarde ruble, printre tor tehnic Romîniei în desfăşu rilor economice între Romînia
a intrat în funcţiune în cadrul rarea lucrărilor geologice şi în
secţiei noastre cuptorul Martin să o aprovizionare masivă a
care utilaj pentru întreprinderi elaborarea tehnologiei prelucră şi Uniunea Sovietică.
de 400 tone capacitate, cel mai oţelăriilor combinatului cu fier complete, maşini-unelte pentru rii minereurilor polimetalice, în Din partea romînă acordurile
mare şi miai modern din ţară. vechi. aşchierea metalelor, utilaj de realizarea de lucrări de cerce au fost semnate de A. Birlădea-
El singur produce eît toate cup Noi ştim că în regiune există forjare-presare, utilaj pentru tări ştiinţifice şi proiectări. Va nu, vicepreşedinte al Consiliu
toarele de la oţelăria veche. industria alimentară, textilă şi fi predată documentarea tehni lui de Miniştri, din partea so
Din partea1 noastră a existat încă mari cantităţi de fier vechi. chimică, utilaj minier, de trans că necesară privind organizarea vietică, Acordul cu privire la li
tot interesul pentru a-1 folosi De aceea, ne adresăm vouă, port şi ridicare şi pentru con producţiei de noi tipuri de ma vrările reciproce de mărfuri în
la întreaga lui capacitate. Pu dragi tovarăşi, muncitori, oa Vă prezentăm un aspect din sala de maşini a centralei struirea de drumuri, maşini a- şini si utilaje pentru industria tre R.P.R. şi U.R.S.S. în anii
tem spune că, în fiilaire, am termo-electrice nr. 2 a C. S. Hunedoara. gricole, automobile, 7,1 milioa metalurgică, energetică şi a al 1961—1965 a fost semnat de
reuşit acest lucru, fapt dove meni ai muncii de la sate, in tor ramuri ale industriei Romî N. S. Patolieev, ministrul Co
dit de cele 3.000 tone oţel ela In foto : Mecanicul loan Moldouan, in faţa tabloului apa ne tone minereu de fier, 2,8 mi niei. merţului Exterior, iar acordul
borate peste pian cu acest cup telectuali, pionieri şi şcolari, ratelor de control. lioane tone cocs, 950.000 tone cu privire la acordarea de către
tor pînă în prezent. de cărbune cccsifioabil, 655.000 Vor fi primiţi specialişti ro Uniunea Sovietică In anii 1961-
gospodine, tineri şi vîrstniei din :iLgg= tone fontă, 2,8 milioane tone la- mâni pentru pregătirea tehnică 1968 de ajutor tehnic Republicii
Odată cu intrarea în funcţi în producţie în întreprinderile Populare Romîne, de S. A. Ska-
une a cuptorului respectiv a regiunea Hunedoara cu chema Cu planul anual îndeplinit din U.R.S.S. cikov, preşedintele Comitetului
ores'cut în inlare măsură necesa de Stat al Consiliului de Miniş
rul de fier vechi. Inchipuiţi-vă, rea de a ne sprijini 'in mă Feroviarii hunedoreni care de şeful staţiei Hunedoara-Ghelar Livrările din partea Uniunii tri al U.R.S.S. pentru relaţiile
dragi tovarăşi, că într-o singu servesc linia Hunedoara-Ghelar şi alţii. Sovietice a maşinilor, utilajelor economice cu străinătatea.
ră zi', pentru toate cuptoarele sură cit mai mare, colectînd şi au îndeplinit planul anual de şi materiei prime pentru indus
din secţia noastră, e nevoie de transport. Succesele obţinute de Şi colectivul oficiului P.T.T.R. t Angajament depăşit trie constituie un mare aport
circa 600' tone fier vechi. In trlmiţîndu-ne tot mai mult fier ei în muncă se dotoresc inten Ghelar şi-a îndeplinit planul a-
combinatul nostru însă mai simt sificării şi mai mult a întrecerii r.ual de producţie. L Tinerii de la Trustul de Comunista Livia
încă 5 cuptoare, care, de ase vechi. In felul acesta veţi adu socialiste, organizării mai judi Í utilaj greu, eşalonul Hu Bîscă lucrează ca
menea1, înghit zilnic sute de to cioase a locurilor de muncă, or La această frumoasă realiza t nedoara, la îndemnul or sortatoare la îabri
ne de fier vechi. ce o preţioasă contribuţie la ganizării transportului pe baza re au contribuit toţi salariaţii- t ganizaţiei U.T.M., au în ca de hîrtie „1 Mai
graficelor de circulaţie etc. Ei S-au evidenţiat în mod deose L din Petreşti. Folo
In ultimul timp, la noi a în înflorirea scumpei noastre pa au realizat peste prevederile pla bit oficianta Elisabeta Blaga şi L treprins numeroase acţi sind din plin tim
ceput să se simtă lipsa acestui trii. nului de transport 400.000 tone factorii Maria Suhan, Saveta L uni patriotice. Printre a- pul de lucru, ea de
material, fapt care influenţea kilometrice. Printre cei care au Ungureanu, Roman Boia şi Vio- păşeşte zi de zi
ză negativ munca noastră. Tre Ing. Nathan Kraft, adjunct contribuit la îndeplinirea pla rel Paveloni. t cestea, 4.850 ore au fost norma în medie cu
buie să vă spunem că lipsa fie al şefului secţiei; Ştefan Trip. nului de transport pe anul 1960 l destinate colectării fieru 10—12 la sută.
rului vechi duce la micşorarea' şa, maistru oţelar, Erou al se numără comunistul Aurel lo- PAVEL BLAGA r lui vechi. Strădania tine-
Muncii Socialiste ; Eugen Da- .vescu, impiegat dp mişcare, Ni-
durabilităţii cuptoarelor, lun mianoiu, secretar al organi colae Bistrian, mecanic de lo corespondent t rilor o fost încununată de }
girea duratei de eliberare a zaţiei de bază P.M.R.; Cor l succes: ei au colectat 470 1
nel Lucaci, secretar al orga comotivă, Gheorgbe Toma, me La suflaute t tone fier vechi, cu 220 to- ,"j
nizaţiei de bază U.T.M.; Con f
stantin Militam, preşedintele canic de locomotivă. Gh. Luca, Călan- Cile calcule s-au făcut
comitetului sindical de sec pînă cînd a fost definitivat an l ne mai mult decît preve- j
ţie; Axente Marian, prim-to- gajamentul anual: 1.500 tone
pitor la' cuptorul de 400 to tontă peste plan. Şi poate că l de angajamentul pe anul j
rn; Constantin Enache, p-rim- angajamentul n-ar ti fost mai
topitor la cuptorul nr. 3 — mare de 1.000 tone, dacă mun
oţelăria Martin nr. 2 a C.S. citorii de la suflante nu s-ar ti
Hunedoara, angajat să asigure furnalele în
permanenţă cu suficient aer cald
şi să muncească în aşa fel in t în curs. j
t
k N. VINT1LĂ T
t
secretarul organizaţiei U.T-M. 1
l T.U-G. Hunedoara 1
l
t
l Dela I.R.E.H . — Deva X
Noi familii îfî G. A . C„ Se dezvoiflă se d o ru l te se numără tractoriştii Ion I- cit să evite opririle accidentale. Muncitorii de la secţia
vaşcu, Ion Cadar, Francisc Var De-atunci au trecut mai mult reţele Deva, a întreprin
Realizările obţinute de către zootehnic ga şi alţii. derii regionale de electri §§? ' Ü
colectivişti, veniturile mari şi de 10 luni. Cei de la suflante citate, au recondiţionat zi - -> sfllfe 11 I
viaţa din ce in ce mai îmbel Cu zece ani în urmă gospo C. ARTEN1E s-au ţinut de cuvint. Dar şi an lele trecute un transfor « Iii™
şugată pe care şi-au creat-o, dăria agricolă colectivă din Gîr- gajamentul a fost sporit mereu mator de 3.200 IcVA, prin
sini fapte convingătoare despre bova deţinea un număr destul Prin muncă voluntară pînă cînd a ajuns la 20.000 tone uscarea lui. Prin aceasta,
superioritatea muncii in gospo de mic de animale. La îndemnul tontă peste plan. Cit priveşte staţia 35/6 IcV Teliuc şi-a
dăria colectivă. Succese deose organizaţiei de bază, consiliul Ţăranii întovărăşiţi din satul realizările, acestea sînt dintre mărit siguranţa în func
bite au obţinut şi colectiviştii de conducere al gospodăriei a Mada Stăuini, comuna Balşa, a- cele mai frumoase: îndeplinirea ţionare.
din Teiuş. Ele au determinat pus în centrul activităţii sale jutaţi de utemiştii din sat, au planului anual cu aproape 2
numeroase familii să păşească dezvoltarea sectorului zooteh plantat prin muncă voluntară luni mai devreme.
în gospodăria colectivă. Cu cit- nic. Prin cumpărări şi din pră salcimi pe 1,50 ha. teren. Prin
va timp în urmă, în gospodăria sită proprie, sectorul zootehnic tre cei care au efectuat mai Astăzi, Ia Livezeul
colectivă din Teiuş s-au mai de la Q.A.C. Gîrbova a ajuns multe ore de muncă voluntară
înscris încă 62 familii. să cuprindă în prezent 125 bo la plantări se numără întovără- P ilotul gata?! Cablul în iam o grupă ce învăţa pilo rimi diferite, unele In roşu, pus amprenta în fiecare fam i
vine din care 5.3 vaci de lapte, şiţii Ion Dan, Simion Bogdan tins. S ta rt! tajul. Printre elevi se aflau schimbaseră decorul atît de lie, în viaţa care pulsează azi
A. GŢOIU 36 porcine din care 18 scroafe si alţii. Planorul „Partizan", pilotat mineri, tîmplari, strungari, cunoscut. Am vrut să le nu tînără în toată Valea Jiului.
fătătoare şi 628 oi din care 448 de către elev, a decolat lin de studenţi. Cu toţii tineri din măr. N-am reuşit 1, 2, 3, ...14 Şi constructorii m-au im pre
Au Hermina? consflrucfia sînt cu lina semiiină. I. JUDE pe pămînt, luîndu-şi zborul. Valea Jiului, dornici să dezle ...25 ...30... construcţii mari, sionat, prin sîrguinţa pe care
Din cînd în cînd, interveneam ge tainele zborului. iar peste 30 mai mici. Un oraş o depun pentru a da locuinţe
pafufuluî I. TUDOR Peste valoarea zilei muncă cu mişcări fine, aproape inob întreg, străzi noi, aliniate per cit mai confortabile şi econo
servabile, pentru a corecta mi n vara lui 1960, am ple fect. Iar printre ele oameni, micoase. împreună cu tovară
Harnicii colectivişti din Nă- Lucrează în schimbul li la La gospodăria agricolă colec cile greşeli ale celui pe care-l cat cu unul din foştii mei copii, ce intrerupseseră jocul şul Rusu, zidar pe şantier, am
laţi, raionul Haţeg, au muncit tivă „Drum nou“ din comuna învăţam arta zborului fără elevi — azi pilot la Aviasan pentru a privi la pasărea ar vizitat unele „case mici" com
intens în această campanie de araî Ungurei, colectiviştii au obţinut motor.. La 400 m. înălţime am Deva, în Valea Jiului. Trebuia gintie ce se rotea deasupra puse din cîte 4 apartamente.
toamnă. Ei au terminat .la timp producţii superioare celor pla declanşat cablul automosoru- să paraşutăm medicamente şi lor. Constructorii, căţăraţi pe
insămînţatul griului, recoltatul Pentru accelerarea ritmului nificate. Aplicindu-se sistemul lui. flacoane cu strige pentru spi schele şi acoperişuri, ne făceau — Cea cu numărul şapte —
porumbului şi transportul gu de pregătire a terenului, meca retribuţiei suplimentare, colecti talele de acolo. semne prieteneşti. I-am salu mi-a spus el — o vom da în
noiului la cimp. Concomitent nizatorii de la G.A.S. Sîntămă- vişti care au depăşit producţiile — Un viraj de 90 grade pe tat şi noi din aripi şi apoi ne curînd în folosinţă. Este con
cu aceste lucrări, ei au construit ria Orlea, la îndemnul comu planificate, au primit în afară dreapta! Ascultătoare, ae Aceeaşi întrebare pe care o am depărtat, luînă înălţime. struită numai din materiale e-
niştilor, au organizat la efec de avansul de 40 la sută şi în ronava executa întocmai co pusesem cu cinci ani in urmă. Gînăul însă îmi zbura înapoi, conomisite, prin muncă volun
un patul cu o capacitate de 50 tuarea arăturilor de toamnă şi semnate cantităţi de porumb, menzile da,te cu puţină stîn- mi-a fost adresată de data a- spre cele ce văzusem, spre tară, de către utemişti. De
tone. Folosind materiale din re schimbul II. Datorită acestui sfeclă şi cartofi. Cele mai mari găcîe. ceasta mie, după ce termina transformările care surveni fapt este gata ăe cîteva zile.
fapt, ei au reuşit să efectueze cantităţi de produse le-au pri sem misiunea şi ne pregăteam seră pe aceste meleaguri. Zugrăvitul, tencuitul pe dina
surse locale, colectiviştii au e- arături de toamnă pe suprafeţe mit colectiviştii Valentin Solo- — încă un viraj de 90 gra să zburăm spre Deva. Eram fară şi pardoseala au fost ter
conomisit la construcţia pătu- mari. Printre cei care au mun de pe stingă! Intrăm în curen tot cam în acelaşi loc, acolo Z ilele trecute am fost din minate in cinstea zilei de 7
cit intens în schimbul de noap rnon, Ana'Tileagă, Ştefani Mar tul ascendent de undă lungă. unde calea ferată se avîntă cu nou în Valea Jiului. De Noiembrie. Urmează numai
lului peste 1.500 lei- tin şi alţii. curaj între masivii muntoşi, astădatâ însă cu trenul. Mi-am recepţia.
V. COCHECI r»««•»•«*»r După circa 10 minute ne a- croindu-şi drum spre Tîrgu îndreptat paşii spre Livezeni.
T. TOMUTĂ flam la 7.200 m. înălţime şi Jiu. Dacă în vară nu putusem Am părăsit emoţionat noul
cartier muncitoresc.
¦ pluteam deasupra Văii Jiului. — Priveşte la aşezarea Lî-
— Patrulează în opturi... A-
Oamenii muncii propie-te ăe Parîng! Priveşte vezenilor şi spune-mi ce vezi.! să-mi desfăt privirile decît ad- Pentru a vedea aceleaşi mi
mirînd acoperişurile noilor
I din patria noastră, şi spune-mi ce v e z i! Am tresărit. Mă uitam la construcţii> de data aceasta nunate construcţii, in care foş
însetaţi de cultură, — Oraşul. Petroşanii. Calea faţa zîmbitoare a interlocuto am fost satisfăcut pe deplin. tii robi ai cărbunelui, duc azi
îşi îndreaptă paşii rului meu. Nu-i găseam ros un trai omenesc, nu trebuie să
spre. porţile larg ferată. Dar, nu văd aeroportul, tul întrebării. Cu ani în urmă Am sunat la multe uşi. Oa priveşti numai spre norâ-estul
deschise ale teatre tovarăşe instructor... uzasem de ea, pentru a verifi menii mi-au deschis binevoi Livezenilor. in toate direcţiile,
lor, sălilor de con ca unele noţiuni ăe orientare tori peste tot. Atît maistrul
cert, caselor de cul — Uită-te viai bine! în aer, ăe navigaţie aeriană. miner Eugen Stroie ce lucrea spre toate cele patru puncte
tură, cluburilor şi — Da, observ. De la blocu Am privit totuşi. Fîşia verde ză la exploatarea Vulcan, cit cardinale ăacă-ţi arunci privi
căminelor culturale, rile acelea, ca nişte cutii de unde fusese aeroportul dispă şi minerul ăe la Petrila, Td- rea. întîlneşti adevărate pala
care devin tot mai chibriturit ce se construiesc la ruse. Mai rămăsese doar un rdlc Mihai, turnătorul Constan te muncitoreşti. La Lupeni,
numeroase de la zi marginea oraşului, spre vale. tin Popescu de la U.R.U.M.P., Vulcan, Aninoasa, uricani, Lo-
Fîşia de verdeaţă... Acum l-am ori ăesenatoarea Felicia Necşa nea ori Petrila, peste tot în
fosta Vale a plîngerii, oamenii
la zi. văzut. petic, nici cit un teren ăe fot de la U.P.D. Petroşani. Peste conduşi cu înţelepciune ăe că
;m m m ' » m * |p l ! |! ! In clişeu: Noul — Mergem spre aterizare / bal. Acoperişuri de case, mul tot, in fiecare apartament pe tre partid, construiesc nu nu
' II W% cămin cpliural din ~coate frînele aerodinamice! te acoperişuri de case for care l-am vizitat, m -a uimit mai locuinţe, dar şi o viaţă
comuna Brăni.şca. Această conversaţie a avut mau acum un covor roşu. Am noul. Mobile noi, aparate de nouă, o conştiinţă nouă. ăesâ-
loc la cîteva sute ăe metri rugat pilotul să coborîm mai radio, covoare, maşini de spă vîrşesc construcţia socialismu
in t înălţime, în anul 1955. instru- jos. Blocuri terminate, de mă lat, motociclete. Acest nou şi-a lui în toată măreţia lui.
AUREL DAVID
