Page 47 - 1960-11
P. 47
NT: 1831 DRUMUL SOCIALISMULUI pag. 3
«acaman»jintiil ' ilTITirmirlilii
PE DRUMUL ÎNTĂRIRII
GOSPODĂRIEI COLECTIVE S-o schimbat uşa, face că in repetate tînduri,
în loc să vină în şose'a să ‘ri
De curind a avut -ioc aduna sarcinilor de plan, pentru în ză pentru faptul că nu a dat In 1959, 5 'inovaţii, în anul acesta, 6 in ovaţii; iată un bi- s-a schimbat preţul dice ziarele de la cursa
rea generală, de dare de seamă tărirea continuă a gospodăriei atenţia cuvenită reducerii pre lanţ cit se poate de bogat. Âu torul lor este comunistul Anton I.R.T.A., stă acasă său la te j
şi alegeri a organizaţiei de ba colective. ţului de cost al construcţiilor. Răceanu, mecanic şef la secţia furnale a Uzinei „Victoria" din Lingă restaurantul „Meta
ză din gospodăria agricolă co Călan, pe care-l reprezintă foto grafia noastră, împreună cu in- lul" din Hunedoara, s-a des gheaua restaurantului. Astfel,
lectivă „8 Mai“ din comuna Be- Atît din darea de seamă cit — Am construit grajdul cel ginerul Ioan stoicoi.
rîu, raionul Orăştie. Darea de şi din discuţiile purtate, aii re nou pentru 100 de bovine, a chis în acest an un bufet, se în mai multe rîn'âhri, ziarele
seamă prezentată în faţa adu ieşit însă şi o serie de lipsuri. arătat tov. Gheorghe Voju, se Una dintre cele mai valor oase inovaţii ale s a le : „Maşină
nării genarăle şi discuţiile pur Aşa de pildă, brigadierul Ioan cretarul oomitetului comunal automată pentru răsturnat oa lele de zgură", duce la redúce vină aici fripturi la grătar, au fost lăsate în ploaie.
tate de comunişti au scos în e- Nistoreseu, vorbind despre mun de partid, dar el a costat prea mici, patricieni şi tot felul
videnţâ succesele obţinute de ca brigadierilor din gospodărie, m u lt: peste 380.000 lei. Şi a- rea timpului de golire âe la lo la 3 minute. ele băuturi, printre care şi Oare pentru asemenea „o-
colectiviştii din Beriu pe calea a arătat că în timpul praşilei ceasta pentru că fiecare lucrare bere. Ih legătură eu berea,
întăririi economicc-organizato- porumbului, n-a fost folosită a fost făcută în contul zilelor Cüvîntul constructorilor s-a ivit însă o neînţelegere. biceiuri" nu se găseşte leac?!
rice a gospodăriei, precum şi o fiecare oră de lucru, că briga muncă, în timp ce majoritatea Pînă nu de mult sticla cu be
serie de lipsuri care s-au ma dierii nu se ocupă în suficientă lucrărilor puteau fi efectuate re se vindea aici cii 3,50 lei, Ce se aşteaptă ?
nifestat in activitatea biroului măsiiră de mobilizarea colecti prin muncă patriotică. Dacă fa acum însă, costă 4 lei. Pen
organizaţiei de bază. viştilor, fapt clare face ca unii tru ce ? ‘Vîiizătoarea, glumea Prin cartierul „după cocs“
cem un calcul, vedem că con ţă, a explicat: „Cînd aveam din Lupeni, trece un pîrîu.
Darea de seamă a scos în evi Adunarea de dare de uşă din strada spitalului, be Peste el s-a construit cu ‘ani
denţă atenţia pe care au acor strucţiile noastre se ridică la rea costa 3,50 lei. Acum, am în urmă un pod de leikn. Da
dat-o colectiviştii efectuării la seamă şi alegeri a 2.800 lei pe cap a'e animal, în schimbat uşa, şî cu ea şi pre torită timpului şi ă Uzu
timp şi în cele mai bune con- Ioc de 500 lei cit era planificat. ţul la bere. Să fie oare aceas rii,' podul s-a învechit,,
diţiuni a lucrărilor de întreţine organizaţiei de partid ta cea mai bună explicaţie ? iar circulaţia peste el
re a culturilor, fapt care a dus Biroul organizaţiei de bază tre Desigur nu. Dar nici explica este tot mai greoaie. Ba
la sporirea producţiei la ha. din G .A .C . Beriu buia să urmărească mai îndea ţia pe care o dă T.A.P.L. că mai mult, pune in pericol de
Astfel, do pe fiecare din cele proape reducerea preţului de bufetul este de... clasa l accidente antbvehicul'ele. şi
38 ha. cultivate cu cartofi, ei au rw iwiwBOrat!»«»«Twagn«^at«â>coo»cCTg3^ra^ ji^^t^i<r»-TÎm’.awfiguaMLURi<i cost al construcţiilor, să găseas (funcţiohlnă pe lingă restau aceasta, cu atît măi mult, cu
recoltat cîte 20.000 kg. în loc rantul „Metalul") nu are cit podul cu pricina este
de 17.000 kg. cit prevedea planul să vină tîrziu la muncă şi să se că soluţiile cele mai potrivite motivare. mult solicitat, mai ales in
de producţie, puţind preda sta piai-dă 'multe ore. Tov. Nistores- pentru ca acestea să coste mai zilele de duminică, el făcînd
tului 12.000 kg. peste cantitatea cu a propus noului birou să a- După bumil plac legătura cu stadionul din
contractată. Pentru ca recolta nalizeze periodic felul cum puţin. localitate.
de grîu din 'anul viitor să fie muncesc brigadierii. Comuniştii şi Candidaţii de Petru Tămătăş este factor
bună, colectiviştii aii depus e- poştal la oficiul P.T.T.R. Şot- Lucrurile slut bine cunos
forturi susţinute pregătind din Vorbind despre unele lipsuri partid au arătat îri cadrul dis muş, raionul llia. Cină nu este cute de sfatul popular. înşişi
timp terenul pentru însămîh- care s-au manifestat în secto bine dispus, el se înveseleşte membrii comitetului executiv
ţări. Pe întreaga suprafaţă s-au rul zootehnic, tovarăşul ioan cuţiilor că aceste lipsîiri se da- cu o ţuică. De obicei preferă au trăit emoţii la trecerea
făcut arături adinei, iar pe 50 Baciu, a arătat că producţia de tores'c în măre măsură slabei ţuica la sticlă de ...1 litru. podului, dar măsurile... intîr-
ha. au fost împrăştiate îngră lapte pe Cap de vacă furajată îndrumări date de biroul orga Şi odată „înveselit", Uită de zie. Pînă cînd ? Se aşteaptă
şăminte naturâle. Muncind cu poate să crească. nizaţiei de partid, consiliului de sarcinile profesionale. Aşa se oare complecta distrugere a
însufleţire, colectiviştii au reu conducere al gospodăriei. podului ?
şit să termine insămînţările pe — In prezent, de la o vacă
întreaga suprafaţă planificată. noi obţinem între 600—800 litri Adunarea generală de date Ştiind că de darea în folosin rii ei în folosinţă. Totodată, 'UN"PBÓ6BAMÜL S E
lapte. Este puţin. Vă trebui să de seamă şi alegeri a organi ţă a bateriei a IV-a depinde în constructorii s-au angajat ca să
Gri.iă au acordat colectiviştii depunem toate eforturile pentru zaţiei de partid din G.A.C. „8 mare măsură aprovizionarea fur predea bateria pentru încălzit 14 NOIEMBRIE i960
în acest an şi sectorului zooteh ca producţia de lapte să creas Mai“ Beriu a arătat că, comu nalelor cu cocs, constructorii de cu 8 zile înainte de termenul
nic. Ei au amenajat două graj că în viitor pînă Ia 2.000 litri niştii au învăţat din lipsuri, că planificat de conducerea între
duri pentru 60 de bovine, au lapte pe cap de vacă furajată. ei vor depune eforturi pentru la I.C.S. Hunedoara au luat noi prinderii.
construit un grajd modern pen El a criticat faptul că atît con măsuri tehnico - organizatorice
tru 100 de bovine, un siloz be siliul de conducere al gospodă ca organizaţia de bază să se
tonat în capacitate de 12 va riei, cit şi biroul organizaţiei întărească. Maturitatea politică menite să ducă la grăbirea dă
goane, au fost cumpărate 70 de de partid, nu s-au ocupat in
oi de rasă superioară. Aceste suficientă măsură de promova cu care comuniştii şi candidaţii Programul l : 6,10 Muzică uşoară ; Muzică uşoară; 23,15 Goncert dë noapts.
succese au făcut ca fondul d!e rea cadrelor tinere din acest de partid au discutat probleme
bază al gospodăriei să crească sector, de pregătirea lor profe P rin m unca p a trio tic ă 7,15 Cîntece; 7,30 Sfatul medicului : 15 NOIEMBRIE I960
de la 800.000 lei. cit era în anul sională, pentru ea, printr-o bu le legate de întărirea continuă
trecut, la 1.027.006 lei, iar va nă îngrijire a animalelor să In ultima să'ptămînâ, elevii de la circa 20.000 puieţi de diferite specii. Corectarea defectelor de vorbire la 7,15 Jocuri populare romîneşti; 7,30
loarea. zilei-muncă să ajungă în poată fi îndeplinit planul de a gospodăriei colective, este o Şcoala medie din Simeria au depus o Numai în'tr-o singură zi, peste 250 de copii; 7,45 Melodii populare romîneşti; Sfatul medicului: Sfaturi pentru tei
acest, an, de la 25 iei, la aproxi producţie. chezăşie a drumului bun pe care muncă susţinută pentru dezvoltarea elevi organizaţi în brigăzi de muncă 8.00 Muzică uşoară; 9,12 Muzică care suferă de insomnie; 8,00 Din
mativ 35 Iei. Succesele obţinute au pornit colectiviştii din Be patriotică au plantat 12.000 de puieţi. populară romînească: 9,30 Tinereţea presa de astăzi ; 8,30 Muzică simfo
se datoresc în primul rînd acti Comuniştii au scos în evid'en- riu — drumul întăririi econo patrimoniului forestier din raionul Hu ne e d ra g ă ; 10,23 Muzică de estradă ;
vităţii neobosite duse de orga tă faptul că atelajele gospodă mice a 'gospodăriei colective. nedoara. Astfel, pînă în prezent, ei CRISTEA CRISTIAN 12.00 Să citim împreună : Pagini -din nică ;, 9,10 Muzică populară romîneas-
nizaţia de partid din gospodă riei sînt folosite de către con au rduşit să planteze pe terenurile de corespondent opera lui L. N. Tolstoi; 12,45' Muzică că ; 9,40 Duete din opere; 10,Ô0 Mu
rie, muncii însufleţite depuse de ducătorii lor în scopuri perso S. POP gradate din împrejurimile satului Uroi corală; 13,05 Concert popular; 14,36 zică uşoară; 11,45 Radió-Prichindel:
comunişti pentru îndeplinirea nale. fapt care produce greutăţi Cîntece şi jocuri populare romîneşti; „Gazeta pădurii“ ; 12,00 Concert de
în munca brigăzii. Tribuna deputatului 15,20 Atici piese distractive; 15,50 muzică populară romînească ; 12,30
Note de lector; 17,30 Roza vînlurilor; In faţa hărţii : Porto-Rico ; 13,25
Atît darea de searmă cit şi Colaborarea si roadele ei 19.45 Melodii populare rom îneşti; Muzică uşoară ; 14,00 Program omis
participanţii la discuţii, au cri 20.45 Tribuna Radio; 21,40 Doine şi de studioul regional Cluj ;. 15,20 „Re
ticat biroul organizaţiei de ba jocuri populare romîneşti; 23,10 „Arta aripile cîntului“, muzică uşoară; 16,15
Fugii“ de Johann Sebastian Bach : Vorbeşte Moscova ! ; 17,45 Milrică
Din contribuţie voluntară Şi Sfatul popular al oraşului de cetăţeni — deci aproape ju dărie etc. Acum, această casă populară romînească ; 18,30 Limba
mătate1din populaţia oraşului — s-a dat în folosinţă. Datorită Programul I I : 15,35 Solişti instru noastră. Vorbeşte acad. prof. Al.
Haţeg a fest antrenat în între care - au curăţat şi întreţinut mentişti de muzică populară romî Graur ; 19,25 Din muzica popoarelor
cerea patriotică pentru buna circa 300.000 m.p. de stradă. muncii voluntare a cetăţenilor şi nească ; 16,30 Vorbeşte Moscova! ; sovietice ; 20,30 Muzică uşoară ; 22,30
gospodărire a comunelor şi ora deputaţilor, ea a costat cu circa 18,05 Carnet de reporter: Staţiunile Muzică simfonică ; 23,15 Gontert de
şelor, iniţiată pe plan regional. Intr-o altă sesiune a sfatului 45.000 Iei mai puţin faţă de balneo-climaten'ce îşi aşteaptă oaspeţii
Trebuie să spun că recent s-a popular s-a pus problema extin deviz. din sezonul rece ; 20,00 Muzică uşoară muzică uşoară ; ,
derii zonelor verzi. Această sar romînească ; 21,15 Muzică populară al
Comitetul executiv a] Statului pentru căminele culturale în sa făcut analiza celei de-a 11l-a e- cină ne-am asumat-o noi depu De curînd, mai mulţi deputaţi baneză i 21,30 Lectură dramatizată din Programul II : 14,30 Album de me
popular al raionului Haţeg ur tele Boiţa şi Găuricea. tape a întrecerii şi sfatul nostru taţii. Cu sprijinul cetăţenilor am s-au sfătuit între ei şi în urma volumul „Profiluri“ de N. Ţie; 21,55 lodii ; 16,15 Muzică instrumentală :
popular a ocupat locul doi pe reuşit ca pînă în prezent să a- discuţiilor a izvorît iniţiativa 16,45 Tribuna Radio: Dezvoltarea şi
măreşte îndeaproape felul cum Un merit deosebit la înfăptui raion. Cum de am obţinut acest menajăm noi zone verzi pe o construirii în localitate a unui întărirea continuă a proprietăţii socia
au fost încasate şi utilizate fon rea acestor construcţii îi revine succes ? Încă de Ia pornirea în suprafaţă de 1070 m.p. Şi con dispensar medical pentru copii.
durile din contribuţie volunta şi deputatului regional Vaier trecerii, noi am pus mare bâză struirea unei case pentru echipa Propunerea lor a fost acceptată liste în ţara noastră, de lectorul uni
ră a cetăţenilor pe anul 1960. Dumbravă, care prin exemplul pe antrenarea maselor de ce rea sportivilor la stadionul din şi s-au început deja lucrările
tăţeni la toate lucrările cu carac localitate, constituie o preocu pentru turnarea fundaţiei. Sîn- versitar I. Grădişteanu ; 17,00 Din
Astfel, se poate arăta că în personal, i-a mobilizat pe cetă ter obştesc şi pe colaborarea în pare pentru sfatul popular şi tem siguri că şi această nouă lu
numai 10 luni ale acestui an, ţeni la diferite munci voluntare tre deputaţi Aşa s-a întîmplat, deputaţii din oraş. Cînd au în crare va fi dusă la bun sîîrşit. i PIHrUlrtrilB viaţa de concert a Capitalei; 18,20
cetăţenii raionului Haţeg au de pildă, cu acţiunea iniţiată de ceput lucrările, cetăţenii fiecărei Garanţia acestui lucru, constă
vărsat deja 99.4 la sută din su şî la achitarea în întregime a circumscripţii în frunte cu depu în colaborarea dintre deputaţi şî l' Muzică populară romînească ; 22,30
mele votate drept contribuţie sumelor votate drept contribuţie către sfatul popular privind cu taţii lor, printre care Vasiu Mer voinţa cetăţenilor de a munci Muzică uşoară ;
voluntară pe acest an. Sfaturile voluntară. Rezultate bune a ob răţenia şi întreţinerea străzilor eu., Rozica Bîrfea, Marin Zamfir, neobosit pentru ca oraşul nostru
populare din oraşul Haţeg şi din ţinut şi Comitelui executiv al din oraş. Noi deputaţii am sta Melexima Donţiu. Mafia Brăriîş- să devină cît mai frumos. 14 ŞI 15 NOIEMBRIE 1960 Buletine de ştiri : 5,00, 6,00, 7,00,
comunele Baru Mare, Toteşfi, Sfatului popular al comunei bilit străzile cărora trebuie să team'j şî alţii, au parficirat pe
Răchitova, Livadia ele., au în le acordăm mai multă atenţie. rînd la săparea fundaţiei, la zi AVARIA TĂMAS DEVA: Cei 4 de pe M ona; 11.00, 13,00, 15,00, 17,00, 19,00, 20,00,
casat în întregime aceste de Sarmizegetusa, unde deputaţii Apoi, în decurs de două săptă ALBA IULIA: Povestea tinerilor 22.00, 23,52 (programul I), 14,00,
bite, încă înainte de 23 August. comunali Dumitru Corui şi Ioan mâni, anf antrenat peste 2.500 deputată în Sfatul popular căsătoriţi; Nunta lui Figaro ; 16.00, 18,00, 21,00, 23,00, (progra,
Muntegnu au antrenat cetăţenii BRAD: Puăriera vorbitoare; mul II).
Din contribuţia voluntară a ce la repararea a două şcoli şi a a! oraşului Haţeg ILIA : M izerabilii: HAŢEG : La
tăţenilor s-au reparat 12 şcoli, unui cămin cultural.
12 cămine culturale şi s-au ter doi paşi de graniţă; SEBEŞ: PENTRU 24 ORE
minat alte 7 şcoli construcţii SIDONIA RUSAN Haiducii din Rîo F rio; HUNE
DOARA : Mexicul cîn tă ; ORĂŞ Vremea devine nestabilă cu cerul va
corespondentă TIE: Moralitatea Doamnei Duls- riabil mai mult noros. Vor mai cădea
ka : Cercul: PETR.OS ANI: Nop ploi locale. Temperatura staţionară;
începute în anul, 1959. De ase ţile K abirîei; Barbara : SIME Ziuă va oscila între 9 şi 13 grade iar
RIA : Pe jos spre r a i; ION EA : noaptea intre 3 şi 7 grade. VîUt po
menea, tot ne plan local s-au Pe jos spre ra i: TEIUŞ: Fata trivit din sectorul vest şi sud-vest.
mexicană ; ZLATNA : Oameni
construit 9 noduri şi s-au repă- DOCUMENTAR B n a n d a - U r a n d i sau m a ju ri: APOLDUL DE SUS:
.f alte 4, s-au terminat 4 lu Vraja dragostei.
crări de extindere a reţelei clec-
trire, şi altele.
Cele mai bune rezultate în ‘S
Incepînd de Ia 1 noiembrie, toate oficiile P.T.T.R., factorii /
realizarea lucrărilor din contri Una dintre cele mai impor tic, sînt stoarse profituri ce a- procesul de formare a unei na te prelucrarea metalelor, a lem
buţie voluntară au fost obţinute tante probleme internaţionale nului, împletiturile şi alte. meşte şi agenţii poştali, diîuzorii de presă din întreprinderi şi instî- ^
de Comitetul executiv al Sfatu actuale aflate pe ordinea de zi lung în buzunarele stăpînitorilor ţiuni unice. şuguri. Ruanda-Urundi a deve
lui popular al comunei Berfhe- a celei de-a 15-a sesiuni a Adu nit obiectul luptei dintre Anglia, ’iuţii primesc abonamente pe anul 1961 Ia ziarele şi revisteleJ
lot. care antrenînd deputaţii şi nării Generale a O.N.U., este străini- Primii călători europeni (en Germania şi Belgia (care stă-
comitetele de cetăţeni, a reuşit problema lichidării imediate şi pînea deja Congo). Germania a ce apar în R.P.R. A
să mobilizeze locuitorii satelor definitive a ruşinosului sistem Pe teritoriul ţării se extrag glezi şi germani) au pătruns pe reuşit să-şi alunge pentru un
din raza comunei la transportul colonial. Declaraţia guvernului timp concurenţii din Ruanda-U- Abonafi-vă pe 6 şi 12 luni- \
materialelor necesare construc sovietic în această problemă, aur, cositor, wolfram, tn indus teritoriul acestei ţări în a doua rundi : In 1889 ea a declarat
ţiilor si Ia ridicarea în roşu a prezentată sesiunii de către Ni- crearea protectoratului „Africa
acestora. Intr-un timp destul de ki't'a Hruşeiov. s-a referit prin tria extractivă domneşte capita jumătate a secolului XIX. In a- Germană Răsăriteană“ în com 1
scurt, s-au construit localuri tre altele şi la Ruanda-Urundi, ponenţa căruia a fost inclusă ul
ţară al cărei popor luptă cu ab lul belgian. După cel de-al doi ceastă vreme, aici existau statele terior şi Ruanda-Urundi. Con
Bine ar f i dacă... negaţie pentru înlăturarea stă- form Tratatului de pace de la
pînirii străine, îşi cere dreptul lea război mondial, extracţia co feudale Ruanda şi Urundi- Popu Versailles din 1919, Ruanda-
...Şoferul Niculescu Nicodin Ia viaţă.
de la 1G.O. Cngir n-ar mai ţi sitorului se străduiesc, s-o mono laţia se ocupa cu agricultura şi Urundi a fost transmisă sub
ne maşina în staţie cîte o ju Publicăm mai jos oîteva date mandatul Belgiei. '
mătate de oră pentru a-ş'i rezol despre această ţară îndepărtată, polizeze companiile .americane. creşterea vitelor. Erait dezvolta
va anumite probleme personale. a cărei cauză dreaptă se bucu Industria prelu După cel de-al doilea război
ră de sprijinul frăţesc al po mondial, în urma unei botărîri
ALEX. PERBANIJ porului nostru. crătoare lipseşte P ü A hl J)A a Adunării Generale a O.N.U.
aproape cu desă (împotriva căreia au votat
corespondent Ruanda-Urundi este aşezată U.R.S-S. şi o serie de alte state).
în Africa Ecuatorială- Suprafaţa vârşire. Căi fera VR U N D l Ruanda-Urundi a fost declarat
...S ar pune la dispoziţia elec tării este de 54.200 km. p. şi este teritoriu sub tutela Belgiei.
tricienilor de la semicocseria din locuită de aproximativ 4.200.000 te nu există în AŞTEPTAT!
Călan un mijloc pentru trans oameni. Tara se îmoarte în două Cu toate că guvernul belgian
portul motoarelor electrice Ia a- regiuni: Urundi si Ruanda. Cen ţară. şi-a luat angajamente cu privire M 'f g c ’ra
telierul de bobinaj al uzinei trul administrativ al ţării este la administrarea acesiei ţări, co gssw & se
.,Vicli)ria"-Că!an, Nu de altceva oraşul Usumbura. Ruanda-Urun lonialiştii au supus populaţia m tas®
dar distanţa pînă la se'micocse- di exportă vite locală unei crunte exploatări. I1.11Ü I1,
rie es-o de aproape 1 km. şi mo- Ruanda-Urundi este o ţară a- cornute mari, Muncitorii din mine şi de pe 1 .ÍB ÍB Ü &sse
toacele se transportă încă ma grară. In agricultură se menţin blănuri, piei de plantaţii sînt lipsiţi de cele mai
nual. încă rămăşiţe puternice ale sov- animale, cafea,
cietăţii feudale. Cele mai bune bumbac, mine elementare condiţii de viaţă, se
ALEX. TUZA reuri de cositor zbat în mizerie şi neştiinţă, nu
pămînturj ale ţării sînt smulse şi wolfram, aur beneficiază de drepturi politice.
corespondent etc-
de la populaţie de către compa In prezent, în Ruanda-Urundi,
...Depozitul ccmpet'rol Hune niile străine. Populaţia ţării Anunţ
doara ar aduce butelii şi pen este alcătuită de creşte mişcarea întregului popor
tru cetăţenii din Teliuc. Astfel, Autorităţile coloniale în cîr- popoarele vania- pentru câştigarea dreptului la o OE Ü S TR 1 TIy !
aceştia ar fi scutiţi să mai facă dăşie cu monopolurile aplică pe runda şi ba- viaţă liberă. De pariea lui se
drumuri inutile la Hunedoara. scară largă sistemul recrutării rundi, care vor află simpatia şi sprijinul tuturor sirada MsnásfírÍ! nr. 5
forţate a muncilorilor pe marile besc dialecte din
SUBBR GEZA plantaţii şi în mine. Din sudoa popoarelor iubitoare de pace şi
rea poporului exploatat sălba- grupa limbii libertate care ccr lichidarea ne- contabili economişti
corespondent bantu. Aceste po întîrzială a orîndnîclilor colo
poare s-au for contabili
mat încă în se nialiste din Ruanda-Urundi.
colul al XVIII- î. LAZAR
lea, in compo normafors
; co studii şi practică în consirocfii.
nenţa lor intrînd
triburile batutsi
şi bahima. In A N G A JA R EA VA FA C E PRIN CONCURS.
prezent are loc
V W v V \ 'W V \ . W ^A A '
*
