Page 49 - 1960-11

Fetele din brigada;if*;cv
PROLETARI VIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI VAI

î™!8?!-!":.« ! de tineret

a atelierele

I Anul XII. Nr. 1832 j Marţi 15 noiem brie 4 pagini 20 bani Peste oraşul Călan se lăsase — Nu uita, tovarăşe, să scrii
de mult întunericul. începuse că Tereza noastră este membru
leaagKSggssggagaiareraffias^^ chiar să cadă o ploaie mărun­ supleant în Comitetul regional
tă, înceată. Pe străzi rnr maj U.T.M.
Privire în anul 1961 Fler vechi pentru oţelării puteai vedea cite un om. grăbit
Ne dăm loarte bi- - RĂSPUNSUL COMITETULUI O- îraian, Bărnuţiu, N. să ajungă cît mai repede acasă. A lăsat-o anume la urmă pe
ne seama de marile RAŞENESG AL FEMEILOR DIN Bălcescu şi al­ La uzină însă, munca decurgea Maria Biro.
normal.
Ne aflăm la mina Deva. Pă­ era atîrnată o tablă, pe care sarcini care revin o- ALBA IUL1A — tele, se găsesc can­ — Rezultatele întregii noastre
trundem pe o galerie bine ilu­ scria : „Apă potabilă". Tov. los-if Craşca, maistru la secţii depind în mare măsură de
minată. Pe peretele galeriei ţelari lor pe linia ----- tităţi însemnate de secţia montaj a uzinei „Victo­ telul cum lucrează oamenii de
zărim mai multe conducte şi — Mai avem puţin — mi-a ria“, corespondent al ziarului la atelierul de confecţionat n i­
cabluri de forţă. Clopoţelul spus inginerul şi împinzim toa­ sporirii producţiei de oţel şi îmbunătă­ fier vechi. Pentru colectarea lui vom pluri. Iar rezultatele muncitori­
unei locomotive ne face să ne tă mina cu conducte de apă nostru, se afla în schimbul de lor de aici depind şi de telul cum
ferim, intrînd In prima nişă. de băut. ţirii calităţii acestuia. De aceea, ne mobiliza, în viitor, toate comisiile de GHEORGHE FARCAŞ după-amiază. Şi tot umblînd îm­ munceşte tov. Maria Biro. Ea
Apoi ne continuăm drumul că­ lăcătuş, şef de echipă la. pregăteşte sculele necesare pen­
tre aăîncuri. Am ajuns la o lucrare de angajăm să facem tot ce ne stă în femei din oraş. Şi drept rezultat oţe- secţia instalaţii sanitare. preună prin secţie, privirile ni tru ca strungarii să-şi poată
deschidere, „o înaintare rapi­ Este unul dintre cei mai desfăşura activitatea în cele mai
Ajungem la puţ. Se extrage dă" — după cum îi spun m i­ putinţă pentru ca fiecare bucăţică de larii vor primi chiar în aceste zile, vechi fruntaşi în produc­ s-au oprit asupra a trei fete care bune condiţiuni. Pregăteşte cu­
producţie: mai multezeci de nerii. Cele intilnite acolo sint fier vechi din localitatea noastră să din partea noastră încă un vagon de ţie. In 1959 a fost decorat ţite de strung, burghie de file­
vagonete pline, sintdeja pre­ suficiente pentru a demonstra ajungă cît mai repede la oţelării. De fier vechi. Considerăm că este nece­ cu „Ordinul Muncii" cla­ lucrau de zor la maşini, într-o tat... Faină fată.
preocuparea pentru introdu­ fapt şi pînă acum femeile din oraşul sar ca acestei chemări să-i răspundă sa a Ill-a A făcut raţio­ cameră anume amenajată.
nostru au colectat şi au trimis olela- nalizări la confecţionarea Maistrul avea de ce sa s p min­
scocurilor pentru mină, a- — Aceasta este brigada ute-
rilor circa un vagon de fier vechi. Con­ prin fapte şi celelalte comisii şi co­ ăucind astfel importante mistă de calitate şi productivi­ erească cu fetele de la montaj
tate, condusă de tov. Coloman Ele, ca şi întreaga brigadă,
gătite către „zi". Sîntem sur­ cerea tehnicii noi. O maşină siderăm totuşi că este de datoria noas­ mitete de femei din regiunea noastră. economii. Lăpugeanu — ţinu să spună şi-au adus un substanţial aport
la depăşirea planului de produc­
prinşi : lipsesc vagonetarii. Nu pneumatică încarcă în numai tră să trimitem şi mai mult fier vechi, COMITETUL ORĂŞENESC GHEORGHE IGA maistrul. Noi îi zicem atelierul
găsim acolo ăecît un singur citeva minute un vagonet, în pentru că avem rezerve destule. In AL FEMEILOR DIN ALBA şef de echipă la secţia lă- ţie al secţiei pe luna octombrie
cuplâtor. Urmărim mai atent frontul de lucru perforează si­ special în cartierul Cetate, pe străzile cătuşerie. in fiecare lună de fabricat nipluri cu filet stîng a e. eu 70 de tone radiatoare de
mişcarea vagonetelor goale şi multan nu mai puţin de pa­ IULIA se situează în fruntea în­ şi drept de un ţol şi jumătate
trecerii socialiste şi dă lu­ pentru montarea radiatoarelor. bună calitate.
crări numai de bună cali­
tate. Pentru meritele sale Tov. Graşca vorbea cu multă
în producţie, in acest an
a fost decorat cu „Ordinul plăcere despre fiecare om din
brigadă. Dar despre cele trei
Muncii" clasa a Ill-a.
pline. Misterul se dezleagă: tru perforatoare, înzestrate cu tete harnice, Rozina Brener, II cunoşteam bine pe tov.
lăcătuş, şef de echipă la
automatizarea şi-a lăsat şi un sistem de captare a prafu­ F o lo sire a izotopilor secţia motoare. Deşi cu 4 Tereza Totalvi şi Maria Biro, a Graşca. In semn de prietenie
ra d io a c tiv i ani în urmă a fost pensio­
aici amprenta. lui cu spumă uscată. După ce nat, munceşte cu multă ţinut să spună cuvinte în plus. scoase dintr-un dulap un măr
pricepere şi energie, situ-
In fine, cuplătorul ne invită vagonetele sint încărcate, o tndu-se in fruntea între­ — Uite, fata aia, Rozina, roşu, puţin cam trecut.
cerii socialiste. Se ocupă
In colivie. Uşa se închide in locomotivă le trage către puţ. cu multă dragoste de ca­
lificarea tinerilor. In 1957
urma noastră şi BSBBMBBMBaPPPBHBEl Minerii n-au a l­ a fost decorat cu „Ordinul strunjeşte 1.100 nipluri în fie­ — Ia, de gustă.
după ce au­ tă treabă decît
zim ctteva sem ­ In colaborare cu Institutul de De asemenea, Ia furnale, izo­ Muncii" clasa a Ill-a. care zi. Gintă şi la corul uzinei, — F.u zic. să scrii un repor­
Proqresu! teh n ic-— să manevreze u- topii radioactivi se folosesc pen­
fizică atomică din Bucureşti, un tru cercetarea procesului de uzu­ face parte din comitetul de în­ taj despre felele astea trei. Nu
nale începem să I i. .i . tilajele. Toate grup de ingineri şi tehnicieni de ră a zidăriei refractare. In acest treprindere... Lucrează mai bine crezi c-ar fi bine?
coborîm. Viteză ra o rd m ea zi l ei acestea fac ca la Combinatul siderurgic din scop, la furnalul nr. 1 s-au in­
Hunedoara a început să îolo- Tovarăşul Graşca a chibzuit.
mare, presiu­ cei 12 m. I. sească în mod experimental izo- ca un bărbat. Apoi aşa dintr-odată :
Despre fiecare a vorbit tov.
ne la fel, curent. Dar n-avem înaintare zilnică să pară o rea- — Mai bine scrie dumneata.
Craşca. Tereza munceşte la fel Să nu creadă cumva că am vrut
tim p să. le apreciem: cele cî- lizare obişnuită, deşi ea con- > topi radioactivi în diverse pro- trodus izotopi radioactivi în 4 de bine. Ea lucrează la faza a să le laud tocmai eu, care lu­
Ill-a, adică la filetare. Ii plac crez de atîţia ani cu ele.
teva sute de metri au fost stiluie un record !... cese siderurgice. Astfel, la olelă- sunete ale etalajului furnalului. mult filmele şi teatrul. Merge

parcurse. De aci, porneşte o In fine. sîntem 'surprinşi de rii, se experimentează izotopii iar în exterior s-au montat am­ şi la cor. V. ALBU
galerie bine întreţinută, puter­ faptul că spre deosebire de radioactivi pentru stabilirea plificatoare cu aparate de con­
nic iluminată. trecut, aerajul este excelent, trol care indică poziţia izotopi­ : sg>:
fiecare loc de muncă fiind bine principalelor surse de impurifi­ lor.
Am ajuns într-un abataj alimentat cu aer proaspăt. Ex­ care cu constituienţi nemetalici a
frontal. Lucrul e în toi. In
otelului.

front, perforatorul pneumatic, plicaţia ? ! es*: §>apelral m © lîlllz a t® a p e
susţinut de o coloană telesco­ — Am înlocuit aerajul na­

pică, face un zgomot aşa de tural cu cel artificial — mi-a Anul economi !lor
mare incit cu greu îţi poţi auzi spus inginerul.
In toate secţiile fabricii de Gheorghiu-Dej, noi, muncitorii
vecinul. Cîţiva oameni încarcă conserve din oraşul Deva se lu­ din acest domeniu de activitate,
crează cu multă însufleţire. Mun­ trebuie să depunem un efort şi
de zor minereul pe craţer. Ne Mă veţi ierta, iubiţi cititori, La 4 noiembrie economii peste plan în valoare citorii de aici sint preocupaţi să mai susţinut pentru îmbunătăţi­
Intlmpină şeful brigăzii. Ii ce­ do,că în aceste rînduri v-am de 200.000 lei şi ulterior dublat, obţină o producţie sporită şi de rea calităţii conservelor. Cu a-
rem rezultatele obţinute de or­ prezentat citeva lucruri care Colectivul de muncitori, teh­ a fost îndeplinit la data de 4 bună calitate iar rodul acestei cest prilej ne angajăm că vom
tacii săi. Scoate un carneţel v-au stîrnit mirarea. După nicieni şi ingineri din cadrul noiembrie. strădanii se vede de la o zi la tace tot ce ne stă in putinţă
din buzunarul salopetei, face cum cred că aţi bănuit, vizita Regulatorului de circulaţie şi alta. Numai in luna octombrie pentru a da viaţă sarcinilor ce
clteva calcule şi apoi ne spu­ în mină n-a avut loc. Dar a- mişcare Simeria a obţinut in a- In realizarea celor 400.000 lei ei au dat peste prevederile pla­ ne revin.
ne : ceasta nu înseamnă că cele re­ cest an succese deosebite in economii s-au evidenţiat opera­ nului 20 tone de conserve şi 15
latate nu vor deveni fapte... lupta cu sarcinile de plan. A- torii R.C. Ananie Herbei, Carol tone de preparate din carne. Pa­ Maistrul Arcadie Molnar <1*
— Nu stăm rău. In luna a- mintim că planul de încărcări Chirica, Vasile Cojocaru, Ioan ralel cu aceasta a crescut şi nu­ la secţia conserve a arat >t
ceasta avem o depăşire a pla­ Intr-adevăr, mina Deva aşa anual a fost îndeplinit pînă în Popa, şefii de tură Arcadie Fo- mărul fruntaşilor in producţie, că prin construirea Combinatu­
nului de 25 la sută... Am avut va arăta în anul ce vine, aces­ prezent în proporţie de peste 95 renez, Dumitru Ardelean ş.a. printre care putem aminti pe lui de la Haţeg, industria căr­
insă. citeva greutăţi. Altfel, cu tea vor fi condiţiile în care la sută. Maria Iordache, Florea Nedel- nii va cunoaşte o dezvoltare şi
BHanf îm bucurător ciu şi mulţi alţii. mai mare.
craţerul acesta nou, putem ob­ vor lucra minerii. Tehnica Rezultate la fel de frumoase u
au fost obţinute în co priveşte Acum însă, din preocupările — Noi — a spus maistrul Ar­
ţine depăşiri şi mai mari. nouă va pătrunde peste tot, de acţiunea de realizare de econo­ Cu prilejul încheierii celui de­ acestor muncitori nu lipseşte nici cadie Molnar — trebuie să luăm
mii. Astfel, angajamentul luat al III-lea trimestru, minerii din discutarea cifrelor de plan pen­ toate măsurile pentru ca încă de
Am pornit mai departe. îmi la gura minei şi pînă în cel Teliuc au raportat pe lingă ex­ tru anul viitor. Ei îşi manifestă la începutul anului viitor să tre­
tragerea unei înseninate can­ hotărirea de a lupta pentru tra­ cem la o realizare ritmică şi
era sete. I-am îm părtăşit do­ mai îndepărtat abataj. ducerea in fapt a acestor cifre chiar la o depăşire a sarcinilor
care vor duce la îmbunătăţirea de plan.
rinţa interlocutorului meu, un Şi atunci, dublarea produc­ şi mai simţitoare a vieţii noas­
tre. Şi in celelalte secţii ale fabri­
inginer tinăr şi entuziast, fără ţiei, sarcină ce le revine mine­ cii de conserve din oraşul De­
— Sîntem foarte bucuroşi — va au avut loc asemenea discu­
a mă. gînăi că mi-ar putea fi rilor de aici pentru anul 1961. a spus maistrul Ioan Bulz de la ţii in care muncitorii şi-au ma­
secţia tranşare — câ pentru a- nifestat bucuria pentru pers­
satisfăcută. Dar m-am înşelat. va fi uşor de realizat 1 nul viitor producţia de conserve pectivele măreţe ce se deschic
va creşte cu 18 la sută. Dar, poporului nostru prin traduce­
La cîţiva paşi, se află insta­ aşa după cum se subliniază in rea in viaţă a sarcinilor de plar
raportul tovarăşului Gheorghe pe 1961.
lat un robinet deasupra căruia A. NICULF.SCU la începutul anului de a realiza tităţi de minereuri de fier peste

plan şi realizarea angajamentu­

!iiiă toamnă, muguri lui anual la economii. Astfel,
peste angajamentul luat prin
răspunsul dat chemării celor 19

de primăvară întreprinderi din Capitală, mi­
nerii Teliucului au dat patriei
76.000 lei.

Locuitorii satului Vinţul de un an, o veţi lua înaintea co­ au venit încă 340 de familii Dublu succes Biblioteca de pe strada 9?Horias
Jos au trăit duminică 13 no­ lectivei noastre, spuse lero- şi-au exprimat-o oaspeţii nu
iembrie unul din cele mai im ­ nim Ciortea din Obreja. numai prin vorbe, dar şi prin După ce a îndeplinit numai ln Sebeş, dacă mergi pe strada unde mi-ar fi plăcut să pot şi eu da celor bibliotecara, ştie ce carte interesează
portante evenimente din viaţa fapte. Cei din Obreja au dă­ in trei trimestre planul anual se află spitalul şi depăşeşti vreo 2-3 de pe strada mea cărţi să citească. pe fiecare cititor şi i-o aduce de lî
lor — inaugurarea gospodă­ Fesfiviîafea ruit gospodăriei colective „7 de producţie, colectivul de mun­ străzi laterale, dai de o stradă obiş­ Din cele 50 de cărţi am oprit vreo 20, biblioteca raională. Datorită felului ir
riei agricole colective. Oame­ Noiembrie“ din Vinţul de Jos că al Trustului de utilaj greu, nuită, cu trotuar pietruit şi cu case dintre cele mai frumoase. Copiii, cînd care a muncit tovarăşa Aurora Julea
nii. ca şi satul lor, au îmbră­ Sala c iulinului cultural din două scrofiţe de rasă, cei din eşalonul Hunedoara, a raportat potrivite. E strada „Horia“. Am intrat au auzit că am cărţi, au dat buzna la în acest an, biblioteca din casa ei nu
cat în această zi însorită de Vinţul de Jos era neincăpă- Miceşti. două mioare, iar Mi- zilele acestea un nou succes : in casa cu nr. 52, unde ştiam că se mine. Cu ei am început activitatea dc mâră 64 de cititori cu 727 cărţi c’tite
toamnă, haine de sărbătoare. toare. Colectiviştii din Mihalţ, hălţenii 2.000 kg. porumb de îndeplinirea angajamentului a- află biblioteca ce deţine steagul de bi­ răspindire a cărţii. Le citeam, le ară­ Tovarăşa Aurora Julea, din cîte an
Obreja, Cir,tei, Miceşti, Pia­ săminţă. Sint daruri modeste, nual la economii, adică realiza­ bliotecă de casă fruntaşă. In prag m-a în- tam pozele din cărţi şi îi trimiteam a- aflat, vrea ca pînă la sfîrşitul anulu
Am pornii cu încredere nul de Jos şi Galda de Jos, dar ele exprimă totuşi mult. rea unei economii la preţul dc timpinat „bunica", cum ii spun copiii, casă sub braţ cu cîte o carte pentru biblioteca de casă să aibă 70 de ci
au sosit în camioanele gospo­ cost dp 565.000 lei de la înce­ mărunţică şi cu părui alb, cu ochi blinzi mama sau tata. Şi, curînd, rugămin­ titori şi 1.000 de cărţi citite.
înainte de a începe aduna­ dăriilor colective din care fac „S -a sch im b ai îafa safuîwi" putul anului si pînă în nrezenf şi buni. Era tovarăşa Aurora .lulea. tea lor devenea tot mai repetată : „Bu­
rea de constituire, localnicii parte, pentru a împărtăşi bu­ Acest dublu succes se datoreşte Mă interesa cum a făcut de a primit nică, mai îmi dai o carte ?“ Ce să V. CHIŞ
discutau aprins cu oaspeţii so­ curia lor împreună cu ţăranii Aceasta a fost tema spec­ depăşirii planului de“ producţie steagul de bibliotecă de casă fruntaşă, vă mai spun. După un timp, vecinii — ------------------------
siţi din citeva gospodării co­ întovărăşiţi care duminică au tacolului. prezentat de brigada al fiecărei luni cu 10-15 la su cum a făcut de acum vecinii o respec­ care veneau să-mi ceară un sfat, nu
lective, vecine, cu ei. păşit spre o viaţă nouă, ală- artistică de agitaţie a colec­ tă, întreţinerii în bune condiţi- tă şi o iubesc. Şi, tovarăşa Aurora plecau din casa mea fără o carte. Mai ¦m m
turindu-se marii familii a co­ tiviştilor din Mihalţ, sosită de uni a utilajelor şi reducerii ¦lulea nu s-a lăsat mult rugată ci a tîrziu s-au obişnuit să vină numai după LA CIŞMEA...
— Dumneavoastă aţi păşit lectiviştilor. dimineaţă la marea sărbătoa­ cheltuielilor pentru reparaţii. început să-şi depene povestirea. cărţi. Pe Ia alţii, mai ocupaţi, am tre­
cu dreptul, ca să zic aşa, prin re a vinţenilor. Cintece c a : cut eu... Şi, iată, acum am o mulţime
faptul că v-aţi hotărit mulţi — Noi am făcut acelaşi lu­ „Am făcut gospodărie N. VINTJI.A „Anul trecut, mi-a spus tov. Julea, de cititori şi cărţi citite".
odată, aveţi părnint mult şi cru cu un an in urmă, a spus Colectivă şi la noi in sat citeam foarte mult. Faptul că mă du­
bun, se adresă colectivistul tovarăşul Truţă din Mihalţ. Munca să ne fie bucurie, corespondent ceam des la bibliotecă, a tăcut-o pe Tovarăşa Aurora Julea mi-a arătat
Ion Barna din Mihalţ unui Rezultatele obţinute, confirmă Viaţa să-nflorească neîncetat“ tov. Rădăcină Paraschiva, (bibliotecar citeva fişe încărcate de titluri. Pe a-
grup de oameni adunaţi în pe deplin că drumul arătat sau : In prima decadă şef al bibliotecii raionale), să-mi pro­ ceste fişe am citit în dreptul numelui
faţa căminului cultural. de partid este cel mai bun. „Foaie verde iasomie Măriei Moga, casnică, 36 de titluri, pe
Roadele muncii in comun de­ Lucrăm în gospodărie, Colectivul de muncitori de la secţia pună să deschid la mine o bibliotecă fişa tov. Petru Răşinar, fierar, 65 de
— Intr-adevăr, am pornit monstrează această realitate Se munceşte cu elan poligrafică a întreprinderii „I Mai“ din titluri, pe fişa lui Vasile Farcaş, elev,
cu încredere pe drumul cel de necontestat. S-a împărţit Zi de zi şi an de an“ Deva, începînd din ziua de 1 noiem­ de casă. Bineînţeles că atunci n-am 41 titluri, cărţi citite numai în acest
nou. Avem 540 ha. teren a fri­ ca avans anul acesta colecti­ au fost mult apreciate şi mo­ brie a.c., lucrează în contul anului an. Cărţile pe care le citesc oamenii
ca!, vreo ,35 de hol. 23 de vaci viştilor din satul nostru cite bilizatoare pentru cele 340 fa­ !961. Planul anual a fost, deci, înde­ vrut. Tov. Rădăcină însă, nu s-a lă­ de pe strada Horia sînt variate ca ti­
şi încă multe altele, răspunse 15 kg. porumb şi cite 3 kg. milii de întovărăşiţi din Vin­ plinit în numai 10 luni. tlu, ele întregind cunoştinţele profesio­
ton Vnju al Răfiluţci. grtu la zi-muncă. Peste 3 zile ţul de Jos, care au hotărit să sat. Intr-o zi mă trezesc că vine la nale şi de cultură generală. Astfel, în
vom da in folosinţă un grajd facă gospodărie colectivă şi Însufleţiţi de acest rezultat, munci­ mine acasă cu vreo 50 de cărţi şi îmi fişa colectivistului Petru Besoiu, am
— Nu ui.ia camionul, ate­ spaţios care ne-a costat doar la ei in sat. torii secţiei poligrafice depun eforturi citit titlurile: „Porumbul trebuie bine
lierele de fierărie, timplărie şi 50.001) lei. Viaţa oamenilor susţinute pentru îndeplinirea şi depă­ propune acelaşi lucru. Să spun drept,.I lucrat", „Să mărim producţia la hec­
rntărie, intră în vorbă Pelru din Mihalţ a devenit mai fru­ ? şirea planului în fiecare decadă. Astfel, tar“, „Zahărul“ ; în fişa tovarăşei Ma­
Sărăcsăianu. moasă. traiul mai îmbelşugat în prima decadă a lunii noiembrie, pla­ experienţă ria Moga am găsit notate cărţile
Umbrele inserării au înce­ nul a fost îndeplinit în proporţie de „Ştiinţa învinge“, „Fraţii Jderi". „Cul­
— Nici cele 65 care şi că­ La tribuna adunării s-au put să coboare peste sat. In 106 la sută. treprinderea de industrie locală tura legumelor" etc.
ruţe, 63 pluguri, interveni Ni- perindat mulţi vorbitori. Fie­ aşezarea de pe malul Mureşu­ Hunedoara şi altele.
entae Nae. care din oaspeţi au arătat lui, cîntecul şi voia bună n-au Schimb de Oamenilor din strada Horia le-a de­
prin cifre şi fapte convingă­ contenit pînă noaptea tîrziu. In cadrul schimbului de expe­
— Ori cele 30.000 bucăţi toare că in gospodăria colec­ Zilele trecute, la I. M. Ghelar rienţă a fost analizată activita­ venit necesară biblioteca de casă de la
cărămizi confecţionate vara tivă se trăieşte mai bine. Iar Aceleaşi sentimente şi ace­ a avut loc un schimb de expe­ tea colectivului de inovaţii de la
trecută pentru construcţia noii colectivişti care au luat leaşi bucurii, le-au trăit şi ţă­ rienţă la care au participat şe­ I. M. Ghelar, făcindu-se propu- nr. 52. Aici au găsit un bun sfătuitor,
grajdului, completă Maria cuviniul şi-au exprimat hotă- ranii muncitori din Ciulpăz, fii cabinetelor tehnice şi respon­ ner: preţioase pentru îmbunătă­
Radu. rîrea de a munci in aşa fel şi Găunoasa, raionul Hune­ sabilii cu munca de inovaţii de ţirea ei pe viitor. cartea. De altfel, tov. Aurora .lulea,
doara, care tot duminică şi-au la întreprinderile miniere Ghe­
— Aveţi intr-adevăr cu ce îneît să nu dezmintă cu ni­ unit păminturile, constituind lir şi Teliuc, I.C.S. Hunedoara,
vă lăuda. N-a greşit deloc to­ şi in satele lor cite o gospo­ Atelierele centrale Simeria, În­
varăşul Barna atunci cind a mic aşteptările. dărie colectivă.
spus că aţi păşit cu dreptul.
Vă trebuie acum voinţă. Ma­ Bucuria, că alături de ei A. DAVID
re mirare n-o fi dacă peste