Page 5 - 1960-11

încheierea lucrărilor plenareiPROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI c

C. C. al P. M. E.

AnuS XÎI. Nr. 1821 Miercuri 2 noiembrie 1980 :V In ziua de 1 noiembrie a.c., au luat sfîrşit o serie de propuneri pentru îmbunătăţirea lu
lucrările plenarei lărgite a Comitetului Central pentru ridicarea la nivel mai înalt a activităţ
4 pagini 20 bani al Partidului Muncitoresc Romîn. organelor de partid, de stat şi economice î
opera de dezvoltare a economiei şi culturii, c
In dezbateri, numeroşii vorbitori au relevat
rezultatele obţinute de oamenii muncii, sub con­ ridicare a nivelului de trai al oamenilor munci

ducerea organizaţiilor de partid, în îndeplinirea Plenara şi-a însuşit expunerea tovarăşub
Gheorghe Gheorghiu-Dej cu privire la dezvo
planului de stat pe 1960. Subliniind justeţea pre­
tarea economiei naţionale şi a aprobat în unan
vederilor proiectului planului de dezvoltare a eco­
imitate sarcinile planului de stat pe anul 196
nomiei naţionale pe anul 1961, vorbitorii au făcut

Expunerea tovarăşului O i. G heorgliis

Sa p len a ra C. C. al P . IE. EL

Tovarăşi, cînilor trasate pentru primul an sumă de peste 1 miliard Iei şl cu 8 la sută pe cele din 1959 şl apartamente, aproximativ cu 35 duse nu se va putea face decît rile vor fi îndreptate in con

Plenara Comitetului Central a al planului de şase ani creează beneficii de aproape 300 milioa­ sînt mai mari decît prevederile Ia sută mai mult decît în anul după ce va fi aprobată de către nuare spre valorificarea sun
iost convocată pentru a examina condiţii favorabile pentru rea­ ne lei. planului. trecut. conducerea superioară, pe baza rioară a masei lemnoase. !
proiectul planului de dezvoltare lizarea prevederilor stabilite de unor studii tehnice şi economice prevede ca dintr-un m.c. ma
Congresul al III-lea al partidu­ Traficul de mărfuri cu mijloa­ Prin intrarea în producţie a S.-au dat in folosinţă 2600 comparative, aprofundate, care lemnoasă să se obţină în 19'
a economiei naţionale pe anul lui cu privire la dezvoltarea e- ce de deservire generală va fi noilor întreprinderi şi lărgirea săli de clasă pentru învăţămin- să dea maximum de garanţii in producţie cu o valoare de cir
'1961. conomiei naţionale şi creşterea în 1960 cu cca. 13,5 la sută celor existente, prin creştesea în­ tul de cultură generală ; 13 ci­ ce priveşte caracteristicile teh­ 10 la sută mai mare decit
mai mare decît în 1959. A cres­ semnată a volumului de con­ nematografe în o raşe; reţeaua

Îndeplinirea cu succes a sar- continuă a nivelului de trai. cut ponderea transporturilor au­ strucţii şi extinderea activităţii cinematografică în mediul rural nice, calitatea şi economicitatea .1560, îndeosebi pe seama creşi

P lanul pe 1960 va fi to, în volumul total al încărcă­ de deservire, numărul de sala­ s-a mărit cu 700 aparate n o i; fabricaţiei. rii însemnate a producţiei >
rilor, de la 29 la sută în anul placaj, panel, plăci aglomera
îndeplinit depăşit 1959 la 37 la sută în acest an, riaţi ocupaţi în economia naţio­ s-au construit un număr însem­ Pentru ridicarea continuă a şi mobilă. In felul acesta de
datorită creşterii parcului şi fo­ nală a crescut în 1960 cu a- nat de aşezăminte culturale la nivelului tehnic şi calitativ in volumul total al masei lemno
După datele preliminate, se de produse sodice Govora şi losirii lui'm ai eficiente prin con­ proape 160.000 faţă de 1959. oraşe şi sate. industria constructoare de ma­ se ce se va exploata in 1961 ’
Borzeşti, fabrica de celuloză- din centrarea autovehiculelor în or­ şini, Ministerul Industriei Gre­ îi mai mic decit în 1960, valo
poate aprecia că în acest an pro­ stuf de la Chişcani-Brăila şi fa­ ganizaţii specializate ale Minis­ In anul 1960 a fost îmbunătă­ Pentru îmbunătăţirea alimen­ le şi conducerile întreprinderilor rea producţiei industriei pre!
ducţia industrială va creşte, brica de semiceluloză din paie terului Transporturilor şi Tele­ ţită salarizarea cadrelor tehnice tării cu apă şi energie electrică, vor trebui să asigure elabora­ crării lemnului va creşte 1
comparativ cu 1959, cu circa de la Palas-Consfanţa, o insta­ comunicaţiilor. şi economice, au fost efectuate a transportului în comun şi a rea documentaţiilor constructive peste 7 la sută.
15,5 Ia sută, faţă de 14 la sută laţie de cracare catalitică la reduceri de preţuri la unele pro­ salubrităţii in oraşe, precum şi şi tehnologice de către servicii­
cît a fost prevăzut în plan. Borzeşti, complexul de indus­ Productivitatea muncii se pre­ duse, ceea ce a sporit puterea de pentru alte acţiuni de gospodă­ le tehnice ale întreprinderilor, In anul 1961 vor intra în pr
trializare a lemnului Tg. Jiu, fa­ vede a fi amil acesta în indus­ cumpărare a populaţiei cu apro­ rie comunală, s-au investit pes­ să organizeze producţia de se­ ducţie primele secţii ale cor
O importanţă deosebită are bricile de mobilă din Iaşi şi trie cu circa 10,5 la sută mai ximativ 2 miliarde lei anual. te 800 milioane lei. rie în secţii specializate dotate plexelor de industrializare
iaptul că se realizează creş­ Militari-Bucureşti, fabricile de mare ca în anul 1959. ceea ce cu toate utilajele şî dispozitivele lemnului de la Blaj şi Gberl
teri însemnate în toate ramuri­ zahăr de la Bucecea şi Luduş, reflectă creşterea generală a ni­ Volumul desfacerilor de măr­ Reţeaua sanitară a crescut pentru execuţie şi control. In a- precum şi secţii noi la Rm. V
le industriale şi îndeosebi în Combinatul de produse lactate velului tehnic în întreprinderi, furi a crescut cu aproane 15 Ia ţaţă de 1959 cu 2500 paturi în cest scop trebuie să fie concen­ cea, la fabricile de mobilă de
ramurile hotărîtoare pentru in­ din Bucureşti, fabrica de lapte înzestrarea economiei cu tehnică sută faţă de anul 1959. S-an rea­ spitale şi sanatorii şi cu 9 poli­ trate cadrele de ingineri, maiş­ Tg. Mureş, Timişoara ş.a.
dustrializarea socialistă; in in­ praf din Cîmpulung şi altele. modernă, îmbunătăţirea organi­ lizat progrese simţitoare în pri­ clinici, c.reîndu-se condiţii tot tri şi muncitori cu înaltă califi­
zării producţiei şi ridicarea con- vinţa calităţii, lărgirii sortimen­ mai bune pentru ocrotirea sănă­ care în secţiile hotărîtoare, unde De asemenea se va înc.ej
dustria construcţiilor de maşini Au început să producă ener­ tinuă a calificării muncitorilor, telor şi îmbunătăţirii prezentă­ tăţii oamenilor muncii de la o-1 se elaborează documentaţia teh­ construcţia noilor complexe pe
şi prelucrării metalelor — o gie electrică primele agregate maiştrilor şi inginerilor. rii bunurilor de consum. Tn re­ raşe şi s a te ; au fost trimişi la nică, se pregăteşte fabricaţia şi tru industrializarea lemnului
cieştere de 20 la sută, in in­ ale hidrocentralei „V-I. Lenin“, odihnă şi tratament balneo-cli- se execută însuşirea noilor ma­ Focşani, Comăneşti, Piteşti
dustria siderurgică — de 30 la unul din principalele obiective Economia ţării noastre se ca­ ţeaua comercială au fost puse materic peste 575.000 persoane. şini şi utilaje. Dej şi a iabricilor de mobilă i
sută, in industria energiei elec­ ale planului de electrificare de racterizează prin dezvoltarea in la Rădăuţi şi Arad.
trice şi termice — de 14 la sută. zece ani. Puterea instalată în ritm intens a forţelor de produc­ în funcţiune 700 unităţi noi. în­ Rezultatele obţinute în toate In 1961, Ministerul Industriei
centrale electrice creşte în 1960 sectoarele demonstrează forţa e- Grele va trebui să treacă la In industria uşoară product
Aprovizionarea oamenilor mun­ cu 180 MW şi vor fi date în ţie, prin creşterea însemnată a zestrate cu utilaje moderne care conomiei noastre naţionale în profilarea mai strictă a între­ va spori la ţesături cu peste :
cii a fost simţitor îmbunătăţită exploatare 1.150 km. de linii de venitului naţional, a acumulări­ plin avînt, reflectă însufleţirea la sută, la tricotaje cu 30
prin realizările obţinute in ra ­ înaltă tensiune. lor şi prin continua ridicare a contribuie la îmbunătăţirea a- şi entuziasmul cu care oamenii sută şi la confecţii cu aproaj
murile producătoare .de bunuri 17 la sută.
de consum ; în industria textilă Folosirea în 1960 cu mai mult provizîonării şi deservirii popu­
producţia a crescut cu 16 la su­ spirit gospodăresc a fondurilor Va trebui să se 'dea o atent
tă faţă de 1959, in industria de investiţii alocate a contri­ laţiei. si mai mare sortimentelor sup
alimentară cu peste 11 la sută buit la creşterea eficienţei eco­ rioare — ţesături din fire pie
şi in industria confecţiilor cu nomice a acestora ; a crescut nivelului de trai al oamenilor S-a intensificat construcţia de muncii, însuşindu-şi politica prinderilor electrotehnice, pe li­ iănate de calitate superioară d
40 la sută. preocuparea pentru organizarea bumbac şî lină, tricotaje şi ţ
raţională a lucrărilor, iar apro­ muncii. locuinţe, dîndu-se în folosinţă partidului, luptă pentru tradu­ nia specializării şi cooperării. saturi diri fire sintetice — să i
S-au obţinut însemnate sporuri vizionarea cu materiale s-a fă­ execute finisaje superioare la ţ
de producţie la principalele ma­ cut în condiţii mult mai bune. Veniturile statului depăşesc oamenilor muncii oeste 30.000 cerea ei în viaţă. Va trebui să realizăm cu toată saturi şi tricotaje şi să se as
şini, utilaje, materii prime, ma­
teriale, bunuri de consum. Pro­ Sub conducerea organizaţii­ hotărîrea o cotitură în ceea ce gure îmbunătăţirea simţi toa
ducţia anului 1960 va îi mai lor de partid, muncitorii, in­ D ezv o ltarea p ro d u cţiei in d u s tria le în a n u l 1961 priveşte îmbunătăţirea tehnolo­ a calităţii confecţiilor şi iii r-p
mare decît aceea a anului 1959 ginerii şi tehnicienii construc­ giei de fabricaţie şi a calităţii, Hal a încălţămintei;
cu peste 370 mii tone oţel, 175 tori au redus consumurile de
mii tone fontă, 320 mii tone la­ materiale, au realizat lucrări de Tovarăşi, cît în 1960 — creşterea produc-: la 12,4 la 9,3 lei, la ţiţei de Ia realizîndu-se produse de înalt Pentru realizarea acestor sa
minate finite, 400 mii tone mi­ o calitate mai bună. Trebuie su­ cini, proiectul de plan prevec
nereu de fier, 210 mii tone cocs bliniat în mod deosebit scurta­ Proiectul planului de stat pe ţiei siderurgice urmînd să fie 45,7 la 31,1 lei. nivel tehnic şi cu aspect indus­ punerea in producţie în 1961
metalurgic, 6.100 tractoare, 5.000 rea duratei de executăm a con­ anul 1961, pe care îl supunem obţinută in mare măsură pe sea­ trial. Pentru asigurarea nevoi­ unor importante capacităţi <
tone mase plastice, 14 mii tone strucţiilor. Astfel, cuptorul Mar­ dezbaterii plenarei, prevede con­ ma îmbunătăţirii indicilor de u- Comitetul Geologic, ministe'-' lor crescînde ale industriei şi producţie înzestrate cu util;
plăci aglomerate. De asemenea, tin de 400 tone de la Combina­ centrarea eforturilor pentru con-' tilizare a agregatelor. Proiectul rele cu activitate geologică tre­ ale celorlalte ramuri ale econo­ modern r dezvoltarea filaturile
producţia principalelor bunuri tul Siderurgic Hunedoara a tinuarea în ritm susţinut a in­ de plan prevede creşterea pro­ buie să-şi îmbunătăţească mun: miei, precum şi pentru satisfa­ la „Filatura Romînească c.
de consum va fi mai mare decît fost realizat în numai 11 luni, dustrializării socialiste, creşte­ ducţiei de laminate finite pline ca în mod continuu, să introdu­ cerea cerinţelor tot mai mari ale Bumbac“, întreprinderile Text
a anului 1959 cu peste 39 mili­ fabrica de semiceluloză din pa­ rea mai departe a producţiei a- cu circa 20 la sută faţă de că cu mai multă hotărîre me­ le Piteşti, „Ivănuş Constantin
oane m.p. ţesături, aproape 1,7 ie de la Palas-Constanţa în 14 gricole vegetale şi animale şi 1960, prin folosirea mai depli­ todele cele mai avansate de populaţiei, trebuie să fie lăr­ efc., o fabrică de confecţii 1
milioane perechi încălţăminte, luni, iar fabricile de zahăr de ridicarea bunăstării materiale nă a laminoarelor şi, în princi­ cercetare geologică, spre a gite nomenclatura şi sortimen­ Călăraşi, Tăbăcăria Mineral
peste 30 mii tone carne, aproa­ la Luduş şi Bucecea în 17 luni, şi culturale a oamenilor mun­ pal, a laminorului de 650 de la obţine o creştere şi mai mare tul producţiei industriei electro­ de la Jilava.
pe 135 mii tone zahăr, cu 56 de rezerve, cu cheltuieli cit mai tehnice.
mii tone ulei comestibil. In industria alimentară pre
cii. Hunedoara. reduse. In industria chimică produc­ iectul de plan prevede o creşte
A continuat să se lărgească re la carne cu 26 la sută, 1;
Pe bază noilor capacităţi ce In anul viitor se vor pune în Aceste sarcini se pun cu atit ţia va creşte cu 37 la sută la
vor intra în producţie şi a mai funcţiune, la Hunedoara, cupto­ mai imperios cu cit în 1961 se sodă calcinată şi caustică, cu
bunei folosiri a celor existente, rul numărul 5 de 400 tone la prevede să se execute un volum 30 la sută la îngrăşăminte chi­

preoum şi a creşterii productivi­ noua oţelărie Martin, linia de important de lucrări geologice, mice, cu circa 30 la sută la ce­
luloză si semiceluloză ; produc­
tăţii muncii, proiectul de plan sîrmă din noua secţie de lami­ cu 15 la sută mai mare decît în ţia de fire şi fibre sintetice va
prevede ca producţia globală a noare şi se vor executa lucrări 1960, însumînd 1,8 miliarde lei. fi de 1.700 tone.
industriei socialiste să reprezin­ pentru mărirea capacităţii blu- Concomitent cu creşterea volu­
te în anul viitor 88,7 miliarde mingului cu 700.000 tone pe an; mului de prospecţiuni, se preve­ In anul 1961 vor intra în pro­
le'i, corespunzător unei creşteri la Reşiţa se va termina recons-' de să se îmbunătăţească in con­ ducţie noi combinate şi unităţi
cu 13,5 la sută faţă de realiză­ trucţia secţiei furnale, punîndu- tinuare eficienţa economică a în industria chimică : combina­

baza tehnico-materială a agri­ perioade mult mai mici faţă rile preliminate ale anului 1960, se in funcţiune două furnale de lucrărildr geologice. Pentru a- tul de Ia Roznov, cu o capaci­ preparate de carne cu 16 la şuti
din care producţia mijloacelor cîte 700 m.c. şi va intra în pro­ ceasta, pe lingă introducerea ho- tate de 100 mii tone amoniac la lapte dc consum cu aproap
culturii socialiste; parcul de de cele în care s-au executat în de oroducţie — grupa A — cu ducţie o nouă fabrică de aglo­ tărîtă a tehnicii noi, o mare im­ pe an, 210.000 tone îngrăşămin­ 40 la sută. Vor intra in produc
13,8 la sută, iar producţia bu­
maşini şi utilaje ale unităţilor trecut construcţii similare. Scur­ nurilor de consum — grupa B merare. portanţă are buna organizare a te azotoase şi 10.000 tone uree; ţie o fabrică de ulei la Iaşi, l
— cu 13 la sută.
agricole creşte cu 11.600 trac- tarea termenelor de executare In 1961 se vor deschide lucră­ muncii pe şantierele geologice, fabrica de fibre rolan de la Să- fabrici de produse lactate, dintr
Producţia industriei energiei
toaré, 5.300 combine, 14.000 se­ a construcţiilor a dus la oM:- electrice şi termice va creşte cu rile de construcţie ale Combi­ utilizarea superioară a instala-1 vineşti cu o capacitate de 5.000 care cele de la Reşiţa, Baia Mi
22 la sută, a industriei siderur­
mănători şi alte maşini. nerea de mari economii şi la gice cu 16,6 la sută, a indus­ natului Siderurgic de la Galaţi. ţiilor, economiile de materiale, tone; 18.000 tone fenol şi re; Mediaş, Turda, Călăraşi, u:
triei construcţiilor, de maşini cu
Producţia agricolă obţinută punerea în funcţiune de noi ca­ circa 16 la sută, a industriei Va începe construcţia forjei şi efectuarea lucrărilor cu indici 11.000 tone acetonă la Combi­ mare abator cu secţii de pieli
in 1960 asigură toate nevoile pacităţi care au contribuit la chimice, celulozei şi hîrtiei cu turnătoriei cu o capacitate a-1 tehnico-economici cit mai ridi­ natul de la B orzeşti; vor creşte c.rare la Haţeg.
de consum ale economiei naţio­ creşterea producţiei. 18 la sută, a industriei uşoare nuală de 25.000 tone piese o- caţi. Trebuie să se fa măsuri capacităţile de producţie la U- In cursul anului 1961 va cor:
nale şi creşterea rezervelor sta­ cu 16 la sută şi a industriei a- ţel, 7.000 tone piese fontă şi pentru a concentra cele mai bu­ zinele Năvodari cu 100.000 tone tinua acţiunea de creştere a spa
tului, cu toate că în anumite Aceste succese mari pe care limentare cu 11 la sută.
le-au obţinut muncitorii, tehni­
Producţia de energie electri­
regiuni condiţiile climaterice cienii şi inginerii din industria că va fi de 8,8 miliarde kWh ; 40.000 tone lingouri forjate, a ne cadre de geologi în sectoa­ acid sulfuric si 300.000 tone su- ţiului frigorific; vor ii dale î
se prevede creşterea puterii ins­ atelierului de construcţii meta rele principale ale activităţii perfosfati şi la Ocna Mureşului funcţiune 4 mari antrepozite fri
n-au fost favorabile. construcţiilor arată capacitatea talate în centrale electrice cu
aproape 250 MW, va începe
Contribuţia sectorului socia­ lor creatoare şi dovedesc că e- construcţia de noi centrale prin­ lice şi a atelierului de întreţi geologice. la 300.000 tone pe an carbonat gorifice în suprafaţă de 16.00
tre care termocentrala de la Lu­
list din agricultură la formarea xistă mari posibilităţi de a ob­ duş şi hidrocentrala de pe Ar­ nere mecanică. Pentru lucrătorii Industria constructoare de ma­ dp sodiu şi altele. m.p.. ceea ce va contribui la a
geş ; se vor pune in funcţiune
fondului central de cereale a ţine rezultate şi mai bune în 1700 km. reţele de înaltă ten­ combinatului vor fi construite şini va produce în anul 1961 Ministerul Industriei Petrolu­ sigurarea bunei calităţi a prodi
siune, dintre care liniile de 110
fost în acest an de peste 85 la reducerea termenelor de execu­ kV Fîntinele-Luduş-Cluj, Govo- locuinţe în sumă de 75 milioane peste 2.400 strunguri. 130 ins^ lui şi Chimiei trebuie să acorde sclor alimentare şi a condiţiile
ra-Bărbăteşti, Craiova-Caracal, lei. talaţii de foraj complete, 20.000 atenţie sporită punerii in pro­ de igienă şi de bună deservir
sută. Un rol important l-au a- ţie a lucrărilor, care trebuie să Hunedoara-Brad, Baia Mare- Ministerul Industriei' Grele, tractoare, 6-000 combine trac­ ducţie a noilor întreprinderi, a populaţiei.
vut gospodăriile agricole de constituie o preocupare de zi cu Satu Mare şi se vor construi
primele linii de transport de 220
stat, care au asigurat 39 la sută zi a conducerilor ministerelor şi kV. Se va dezvolta acţiunea de organizaţiile de proiectare, cons­ tate pentru cereale, peste 10.000 pregătirii din timp a cadrelor In anul viitor producţia con
întreprinderilor. termoficare prin extinderea re­ tructorii vor trebui să foloseas­ autocamioane şi autobuze. 12 de muncitori şi tehnicieni, în ve­ servelor de carne va creşte c
la grîu şi 26 la sută la porumb Anul acesta, întreaga activi­ ţelelor în oraşele Bucureşti, Re­ că cele mai noi cuceriri ale locomotive Diesel electrice de derea asigurării unei calităţi su­ 18 la sută, iar a conservelor d
din fondul central de cereale. . şiţa şi Oneşti şi prin introduce­ ştiinţei şi tehnicii în proiectarea 2.100 c.p .; producţia de utilaje perioare la noile produse chi­ legume cu 35 la sută. Vor tre
De asemenea ele au livrat im­ tate economică s-a desfăşurat la rea termofţcării industriale şi
urbane în Timişoara, Arad, Hu­
portante cantităţi de carne, li­ un nivel mai înalt, ceea ce a- nedoara, Vulcan şi alte centre şi construcţia acestui mare com­ pentru industria chimică şi pre­ mice şi folosirii instalaţiilor la bui extinse în întreaga industri
rată că organele de /p a r ­ industriale. lucrarea ţiţeiului va creşte .cu întreaga capacitate. alimentară rezultatele bune obţi
nă, lapte şi alte produse. tid şi de stat au pus în binat.
Rezultate bune au fost obţi­ centrul preocupărilor lor pro­ In oraşul Iaşi va începe cons­ Pentru dezvoltarea în conti­ peste 60 la sută, de utilaje pen­ Pentru utilizarea din ce în ce nute în acest an de industria con
blemele concrete ale economiei, trucţia centralei de termoficare nuare a bazei proprii de materii tru siderurgie şi turnătorii cu mai largă a maselor plastice în servelor în ce priveşte calitatea
nute la producţia de sfeclă de pentru alimentarea cu energie prime a industriei siderurgice, cca. 30 la sută, de utilaje pentru întreaga economie şi îndeosebi lărgirea sortimentelor şi îmbu
zahăr şi floarea-soarelui, care pe care le rezolvă cu tot mai şi căldură a oraşului şi a între­ producţia de minereu de fier va industria uşoară şi alimentari in industria constructoare de nătăţirea prezentării produselor
asigură nevoile de consum spo­ prinderilor industriale. maşini, a construcţiilor şi in Cererile sporite ale populaţie
rite de zahăr şi ulei ale popu­ multă competenţă. creşte cu 20 la sută. iar cea de cu 40 la sută.
laţiei, rămînind disponibilităţi Trebuie să subliniem cu deo­ Producţia de. energie termică producţia bunurilor de consum, pentru bunuri de consum indus
şi pentru export. din centrale publice va creşte cocs cu 22 la sută. Vor începe Sarcinile principale pe anul ministerele vor trebui să ia mă­ triale se prevăd a fi acoperit
sebită satisfacţie entuziasmul cu de peste 3 ori. lucrările de deschidere a minei 1961 ale industriei constructoa­
Ca urmare a efortului susţi­ de la Căpuş-Cluj, care va intra re de maşini sînt însuşirea în suri organizatorice şi să asigu­ nrln creşterea cu peste 25 la su
care oamenii muncii — sub con­ In industria siderurgică, pro­ re utilajele şi mijloacele nece­ tă a producţiei de mobilă, di
ducerea organizaţiilor de partid ducţia de fontă în 1961 va a- în producţie în anul 1962. Va sare pentru prelucrarea acesto­ 2,3 ori a producţiei de bunur
nut in dezvoltarea continuă a - — au desfăşurat întrecerea so­ junge la 1.080.000 tone, iar cea intra în producţie, în trimestrul fabricaţie a unor noi maşini şi ra în sortimente cit mai variate de consum electrotehnice şi ci
forţelor de producţie şi a creş­ cialistă în cinstea celui de-al III- de oţel la 2.100.000 tone — cu II 1961, la Călan, uzina expe­ utilaje necesare înzestrării eco­ şi de calitate superioară. peste 47 la sută a producţiei di
terii acumulărilor, volumul de lea Congres al partidului. Avîn- rimentală pentru punerea la nomiei naţionale, lărgirea sorti­
investiţii în economia naţională tul creator al celor c,e muncesc peste 300.000 tone mai mult de­
creşte în 1960 faţă de 1959 cu şi priceperea lor în folosirea re­ punct a noului procedeu de coc­ mentelor şi ridicarea nivelului In industria petrolului, prin bunuri de consum metalice.
sificare a cărbunilor din Valea tehnic, îmbunătăţirea calităţii intrarea în funcţiune a comple­ In 1961 se vor produci
aproape 33 la sută. Fodurile fixe zervelor interne ale economiei maşinilor şi utilajelor Ia nive­ xului de reformare catalitică şi 220.000 aparate de radio, 20.001
ce vor fi puse în funcţiune vor şi-au găsit o vie expresie în im­ Jiului.
televizoare, 30.000 răcitoare e
fi de 22 miliarde lei, faţă de 15,5 portantele angajamente luate în In sectorul geologic au fost lul celor nai perfecţionate pro­ a instalaţiei de absorbţie şi frac­ lecfrice, 80.000 maşini electrici
miliarde lei cit au fost în anul întrecerea socialistă, ca şi în-ho- obţinute rezultate însemnate, ca duse similare de pe piaţa mon­ ţionare a gazelor de la rafinăria de spălat rufe pentru uz casnic
1959. urmare a înzestrării cu utilaje dială. Brazi, a instalaţiei de cocsare
In acest an intră în produc­ tărîrea cu care acestea sînt tra_ la rafinăria Borzeşti ş.a., va 300.000 biciclete, 60.000 maşin
duse în viaţă. şî instalaţii moderne, a organi­ Pentru îndeplinirea acestor spori substanţial producţia de de cusut de uz casnic şi alt<
ţie 17 întreprinderi noi, 17 sec­ sarcini, Ministerul Industriei benzină cu cifră octanică ridica­ produse.
ţii noi si vor fi dezvoltate şi reu- In primele zece luni, pianul zării muncii pe şantierele de ex­
tilate 82 de uzine şi fabrici. de producţie a fost depăşit la
Printre obiectivele noi s în t: o majoritatea produselor indus­ plorări, a ridicării calificării ca­ Grele şi întreprinderile cons­ tă, de gaze lichefiate pentru chi­ Prin înzestrarea în continua­
triale, dîndu-se peste plan o pro­ drelor. Preţul de cost pe tona tructoare de maşini trebuie să mizare, de uleiuri şi motorină re a_ industriei cu tehnică mo­
baterie de cocs, o secţie de do- dernă, prin folosirea mai depli­
loinifă şi un cuptor Martin de ducţie în valoare de peste 1,6 de rezervă industrială' explorată se preocupe permanent, de ale­ de calitate superioară, asigurin- nă a utilajelor şi instalaţiilor
400 tone la Combinatul Side­ a scăzut la minereu de fier de gerea judicioasă şi perfecţiona­ du-se o valorificare a tonei de existente şi prin mai buna or­
miliarde lei. Pînă la 1 septem­ la 7,1 lei in 1959 la 3,8 lei in rea produselor fabricate. Pune­ ţiţei cu 7 la sută mai mare de­ ganizare a muncii, producţia in-
cit în 1960.
rurgic. Hunedoara, o fabrică de brie a.c. s-au realizat, peste pre­ 1960, la minereuri neferoase de rea in producţie a noilor pro­ In industria lemnului, efortu-

ţevi sudate la Bucureşti, uzinele vederile planului, economii în (Conllmare In pag. 2-a)