Page 50 - 1960-11

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1S32

KîR25K2Kî5C!â8c22E?iIÎEfl'RSE®BI^S!^K7TiCTi!ESff^«S25??0it5KPCSS<35EK3®!55ZSK^S1SD5HSBn5SJ5PS5553SS2SflE352r9tC®K^S!!S3SRSaL!?FSS3RSSS2Sm Kgo*attTftCT2Jggo7aSgi>wrfS?aa»»-.,5^.wg3338f»^^ 'l1JB

© Is a lp a tlv ă , csa F© aele Rezultatele pot şi trebuie să fie întrecerea pe profesii — în

is© g a ie mai bune atersisa comitetului sindicatului
9

T nceputul a fost acum vreo lapeta. Dacă astăzi fiecare a- In întrecerea pentru dezvol­ de 4 noiembrie a.c„ gospodăria In timpul verii, vacile gospo­ in ultima vreme, comitetul sindi- Realizări asemănătoare au obţinut
tarea sectorului zootehnic, cele colectivă din Cistei deţinea doar dăriei colective, în afară de pă­ ( atului de la I.G.S. Hunedoara şi-a şi brigăzile conduse de Glieorghe Gol-
•»¦ 6 lu n i; azi, laminatorii gregat funcţionează bine, dacă mai multe gospodării agricole i04 capete bovine din care nu­ şune — şi aceasta de slabă ca­ fixat ca un obiectiv în activi­ cea, Alexandru Dirman şi Gheorghe
colective din regiunea noastră mai 38 vaci de lap te; 64 ca­ litate — nu au mai primit nici tatea sa urmărirea modului în care se Cuşmir, care se află în întrecerea pe
vor altceva- De ce, şi ce anume? fiecare comandă de la distanţă s-au străduit să muncească mai pete porcine din care 61 scroa­ un fel de hrană. Dar, atit con­ desfăşoară întrecerea pe profesii. Acest profesii. Acestea, lucrează la asambla­
bine, să organizeze mai temei­ fe şi scrofiţe de prăsilă şi 640 siliul de conducere al G.A.C., lucru a devenit firesc odată ni con­ rea şi montarea cuptorului de dolomi-
— Pentru că nu mai cores­ se execută fără greşeală, in fi­ nic activitatea in sectorul zoo­ oi din care foarte puţine sînt cu cit şi brigadierul zootehnic Va- statările făcute în cursul lunii august, tâ nr. 6, la montarea macaralei tip
tehnic, pentru a îndeplini şi de­ lină semifină. După cum se ve­ sile Dobîrtă care cunoaşte în­ cind. pe alocuri, întrecerii pe profesii „Striper" şi, respectiv, la montarea po­
punde, tovarăşe secretar — îşi ne, dacă nu există nici o miş­ păşi obiectivele propuse. Colec­ de; încărcătura de bovine la deajuns de bine problemele zoo­ nu i se acorda importanţa cuvenită. durilor de la granularea zgurei şi din
tivişti ca cei din Clinic, Bobil- suta de hectare este necores­ tehnice, nu iau nici-o măsură hala lingotierelor.
justifica propunerea laminatorul care de prisos, meritul este îna­ na, Apoldul de Sus şi din alte punzătoare, mult sub posibili­ pentru îmbunătăţirea Îngrijirii Controlul făcut, cit şi îndrumările
sate, îngrijind mai bine anima­ tăţile existente aici. Rămînerea vacilor. Brigadierul priveşte cu date de către comitetul sindicatului Realizări frumoase în întrecerea pe
şef Alexandru Junie. Nu mai inte de toate al lor- lele şi hrănindu-le mai raţional, in urmă în ceea ce priveşte în­ nepăsare problema furajării şi au contribuit în mare măsură la creş­ profesii la I.C.S. Hunedoara, obţin şi
au reuşit să obţină producţii cărcătura de bovine la suta de nu se îngrijeşte ca ele să fie terea numărului de brigăzi şi oameni brigăzile de la grupul 4 construcţii*
are un caracter mobilizator! Demn de remarcat este şi de lapte ridicate şi produşi su­ hectare se datoreşte în primul hrănite pe bază de raţii. Fura­ antrenaţi în întrecerea pe profesii. Ga şi in luna octombrie, în prima de­
periori. rînd lipsei de preocupare a jele administrate animalelor sînt Dacă în luna octombrie în întrecerea cadă a lunii noiembrie, în frunte se
Secretarul de partid, tovară­ faptul că s-a organizat în aşa consiliului de conducere, care, incomplecte, atit calitativ, cit şi pc profesii la I.C.S. Hunedoara se a- află brigada de zidari — tencuitori,
I a chemarea la întrecere au cantitativ, iar mulsul la ore fi­ flau 44 brigăzi cu 593 membri, în condusă de .Ştefan Roşianu. Succese­
şul Dumitru Fotescu, s-a gln- fel lucrul la cuptoare incit au răspuns şi membrii gospodăriei întrecerea dintre xe nu face parte din preocupă­ luna noiembrie numărul brigăzilor a le obţinute de brigadă se datoresc în
agricole colective din Cistei. A- rile sale. Mai mult chiar, briga­ crescut la 46, iar al membrilor la primul rînd aplicării metodei lucrului
dit multă vreme la acest lu- fost eliminaţi aproape in între­ ceştia s-au angajat să îndepli­ gospodăriile agricole dierul zootehnic nu cunoaşte 782. în lanţ: O echipă execută lucrările
nească întocmai obiectivele în­ cantităţile şi felurile de furaje,
crii şi a ajuns la concluzia că gime timpii de pauze. In acest trecerii. Ţinind cont de posibi­ colective care le deţine gospodăria pen­ Pentru a ne face o părere despre de grund, alta dişeruieşte, iar cealal­
lităţile gospodăriei colective din tru perioada de iarnă. Străin modul în care întrecerea pe profesii
Junie are dreptate. Intr-adevăr, fel, fluxul cuptor-linie-fierăstra- Cistei, de faptul că această uni­ ani in şir, nu s-a preocupat de­ fiind de toate aceste probleme, sprijină procesul de producţie, să ve­ tă execută lucrări de profile. Lucră­
tate a luat fiinţă cu 10 ani in cit in mică măsură de creşte­ el nu a adus decit în foarte mi­ dem cum a fost ea organizată Ia lo­
iniţiativa „Să laminăm fiecare ie-ajustaj a funcţionat perfect şi urmă şi că dispune de o bo­ rea şi dezvoltarea sectorului că măsură contribuţia la creş­ tul III din cadrul şantierului montaj. torii necalificaţi din brigadă prepară
gată experienţă in creşterea a- zootehnic. Deşi existau condiţii terea şi dezvoltarea sectorului
blum cu 10 secunde mai repe­ deci a condus la sporirea vi­ nimaielor, normal ar fi fost ca pentru sporirea şeptelului, în a- In luna noiembrie, aici, s-au antre­ mortarul şi îi transportă la locurile de
angajamentele luate privind eest an gospodăria a cumpărat zootehnic. nat în întrecere patru brigăzi. Bri­
de“ pornită de laminatori in tezei de laminare. dezvoltarea sectorului zootehnic un număr restrîns de animale, gada condusă de Hatvany Garol — muncă ale echipelor.
să fie nu numai realizate, dar
cinstea celui de-al IlI-lea Con­ Toate acestea au făcut ca ini­ şi depăşite. O analiză temeini­ şi numai din împrumuturi, ne­ cîştigătoarea întrecerii din luna oc­ Muncind astfel, brigada reuşeşte
că a dezvoltării sectorului zoo­ folosind nici măcar un ban din
gres al partidului a stlrnit en­ ţiativa pornită cu şase luni în tehnic în gospodăria colectivă fondurile proprii. Nici în ceea să-şi depăşească volumul lucrărilor
din Cistei ne dovedeşte însă ce priveşte producţia de lapte
tuziasm, dar acum e mult depă­ urmă să nu mai corespundă. contrariul. Gospodăria agricolă prevăzute în plan şi să reducă nu­
colectivă din Cistei deţine o su­ pe cap de vacă furajată nu s-au
şită,, învechită. Iată, prin urma­ Către ce ţintesc laminatorii ? prafaţă totală de 805 ha. teren obţinut rezultate prea bune. Co­
lectiviştii din Cistei s-au anga­
re, ide ce nu mai e pe placul Care este urmarea iniţiativei din care 742 ha. arabil. Solul jat să obţină cel puţin 2.500 1-
e fertil şi datorită preocupării lapte de la fiecare vacă furaja­
lamânatorilor, de ce ei caută o lor ? colectiviştilor pentru îngrăşarea tă. Producţia obţinută pină a-
şi lucrarea lui corespunzătoare, cum nu se ridică insă nici mă­
alta. Î n anul 1961, producţia la­ se obţin an de an producţii tot car la 1.800 litri pe cap de vacă
Pewtru a justifica mai bine minorului va fi cu 17 la su­ mai ridicate. La această supra­ furajată. După afirmaţiile bri­
faţă, conform obiectivelor în­
poziţfla laminatorilor, să ne fo­ tă mai mare decit in acest an. Es­ trecerii, cu care colectiviştii din gadierului zootehnic, producţia
Cistei au fost întrutotul de a- scăzută de lapte s-ar datora va­
losim1 de citeva te desigur un ni­ cord, gospodăria trebuia să de­ cilor care în mare parte nu sînt
prea productive. Analizînd mai
cifre] 17.000 to­ vel înalt, care nu ţină 267 bovine din cate 133 temeinic această problemă, con­
vaci de lapte, 333 capete por­
ne latminate re­ Din experienfa va putea fi atins cine din care 59 scroafe fătă- statăm că nu numai aceasta este
toare, 742 capete ovine din care
cepţionate — an­ fruntaşilor cu una, cu do­ 445 oi cu lină semifină şi un de fapt cauza care ar influenţa mărul de ore aferente lucrărilor.
gajamentul pen­ uă. Şi totuşi la­ număr însemnat de păsări. Iată Pozitiv este faptul că prin instruc­
însă care este situaţia. La data negativ producţia de lapte, ci Din cele relatate rezultă că la tombrie — lucrează la asamblarea şi
tru anjul in curs; minatorii de la tajele făcute de comitetul sindicatului
mai ales, lipsa furajării raţio­ gospodăria colectivă din Cistei montarea macaralei turn tip „23 Au­ I.G.S. Hunedoara, s-a ajuns să se per­
14.674 tone laminate recepţio­ 650 mm. vor să depăşească şi manentizeze ţinerea unei evidenţe
nale şi a mulsului sistematic. s-a realizat prea puţin în sec­ stricte a întrecerii pe profesii. Norma-
nate — realizat pină la 1 no­ acest plan. Ei au luat astfel de torul creşterii animalelor. Orga­ gust", necesară continuării lucrărilor torii din cadrul secţiilor de organi­
nizaţia de partid şi consiliul de de construcţie a laminorului de 450. zare a muncii ale şantierelor, înregistrea­
iembrie ; de la începutul aces­ măsuri incit la începutul lunii conducere al G.A.C. trebuie ca Avînd la bază criteriile întrecerii pe ză decadal, realizările obţinute de brigă­
măcar in aceste două luni care profesii, organizîndu-şi bine munca, zile aflate în întrecere trecindu-le în
tei luni şi pină în ziua de 8 decembrie, anul acesta, să pro­ grafice anume pregătite.

noiemhrie, planul la laminate a ducă la nivelul planului pentru

fost dejpăşit cu 2.740 tone — anul 1961. Intr-o singură fra­ au mai rămas pină la încheie­ brigada a montat în perioada 28 oc­

ceea ce înseamnă că s-a reali­ ză, măsurile luate se exprimă rea anului, să ia măsuri pentru tombrie — 7 noiembrie mai mult cu

zat o economie de timp la la­ prin „Mărirea productivităţii procurarea vacilor de lapte pla­ 17 tone utilaj de macara, iar timpul

minarea fiecărui blum de 21 se­ laminorului prin folosirea blu­ nificate şi să îmbunătăţească fu­
rajarea animalelor în scopul
cunde. murilor cu secţiuni mărite“. Aşa pentru montarea unei tone, s-a redus

Există, aşadar, dovezi foar­ dar, se pune problema măririi creşterii producţiei lor. J cu aproape 20 ore.

te serioase pentru a susţine încărcăturii. Dar nici viteza de

propunerea tovarăşilor Junie şi laminare nu va scădea, ci dim­

Cîra Alexandru, care susţin că potrivă, va creşte. Şi ca urmare,

viteza de laminare poate creşte producţia va creşte cu circa Pentru fui colectiviştilor

încă mult şi că există şi alte 15-20 la sută. Cel puţin la con­

căi pentru sporirea productivi­ cluzia aceasta au ajuns ingine­

tăţii laminorului. Despre aceasta rii loan Ilca, Ernerik Drăgan şi O fetiţă, nu mai mare decit ral. Poate vrei să treci la cla­ lor luminos. Toate căile le sînt

însă... mai tirziu. Acum să pă­ A-loise Bugariu. cutia viorii pe care o ducea cu sa de pian ? deschise. Astăzi nimic nu-i îm ­

trundem mai adînc în substra­ Laminatorii ţintesc însă şi mindrie, se opri o clipă pe — E frumos şi pianul — piedică pc Eugen Bibecioiu,

tul cifrelor de mai sus. mai departe. Ei întreţin legături strada pustie. De undeva, a- răspunse fetiţa — dar mie îmi Laâislau Zudor, Etelca Furcă

C olectivul de laminatori şi-a prieteneşti cu laminatorii sovie­ corăuri cristaline de pian se place mai mult vioara. sau Arcadie Szabo, fii de co­
dat la timp seama că spo­ tici de Ia Azovstal. In scrisori­
revărsau în cascade peste li­ Vioara a indrăgit-o şi mi­ lectivişti din Cristur, să în­
rirea vitezei de laminare de­ le pe care le schimbă, se împăr­ niştea din jur. Ca la o chema­ cul Alexandrii Horvatli şi N~- veţe să muncească şi să etnte.
re, fetiţa o porni grăbită mai colae Siilosd. Dragostea lor Arta, ca şi cultura şi ştiinţa
pinde foarte mult de nivelul de tăşeşte experienţa, se cere spri­ departe. Nu peste mult timp pentru muzică, dorinţa lor de sînt astăzi puse în slujba ce­
lor ce muncesc, a celor mulţi
pregătire al manevranţilor. E-! jin, se comunică planurile de ea intră in sala de unde răz­ a învăţa ca strunele viorii să şi puternici, a adevăraţilor
stăpîni ai ţării. Astăzi talen­
vident, de aici a izvorît ideea viitor. De curînd laminatorii ro- batea clocotul sunetelor ăe ar­ tele din popor nu rămin în­
gint. Venise cu ceva mai de­ gropate. Ele sînt cultivate, sint
şcolarizării practice a mane­ mîni şi-au propus ca în scurtă Acfiuni educative cu femeile exprime în sunetele lor bucu­ sprijinite să se afirme.

vranţilor, care a început din lu­ vreme să atingă productivitatea vreme pentru ca să poată as- ria vieţii este astăzi împlini­ D. CRI COVEAN U

na august şi va continua încă. realizată de un laminor similar In scopul ridicării nivelului vor fi atrase peste 3.200 femei. culta şi exerciţiile celor de la tă. Braţ la braţ, uniţi la şcoa­
de cunoştinţe politice, econo­ O măsură importantă pen­
Nicolae Goga, Constantin Şte­ de la Azovstal. Evident, nu-i u- mice şi sociale al femeilor, pe clasa de pian şi acordeon. Nu lă, în muncă şi In artă, tinerii
perioada de iarnă, în raionul tru educarea femeilor este a-
fan şi Nicolae Filimon au făcut şor să atingă o astfel de per­ Haţeg au fost luate încă de pe ceea a organiză.rii în cadrul este sala vreunui conservator romîni şi maghiari păşesc as­
acum de către comitetul ra­
de mai multe ori dovada că îşi formanţă, dar ajutorul primit ional al femeilor o serie de căminelor culturale în fiecare de muzică ăintr-unul din m a­ tăzi cu încredere spre viitorul
măsuri. Astfel, s-a stabilit ea săptămînă a „Zilei femeii“. rile oraşe. N u! Elisabeta La-
cunosc meseria, totuşi mai în­ din partea laminatorilor sovi- in cadrul raionului să se orga­ Aioi vor fi prezentate diferite
nizeze 60 cursuri de îndruma­ materiale educative.
vaţă. Ca şi ceilalţi membri ai tici le va fi de mare folos. re, în care vor fi cuprinse poşi, fetiţa cu vioara, asista
1.682 femei. De asemenea, s-au Tot în perioada de iarnă se
colectivului ei ţintesc mult mai Şi atunci, iniţiativa va trebui luat măsuri pentru reorgani­ preconizează să fie deschise la o lecţie de pian in sala că­
zarea celor 183 cercuri de ci­ 5 cercuri de croitorie şi 12 cer­
departe şi îşi dau seama că să aibă o înfăţişare cam în fe­ tit din satele raionului şi ora­ curi de gospodărie. minului cultural din Cristur,
şul Haţeg. La aceste cercuri
niciodată nu vor şti îndeajuns. lul urm ător: „Să laminăm fie­ MAREA BRANIŞTE ANU raionul Hunedoara, unde in a-

La sporirea vitezei de lami­ care blum cu 30 de secunde mai preşedinta Comitetului raio­ ceastă toamnă a luat fiinţă o
nal al femeilor Haţeg
nare a mai contribuit şi îmbu­ repede“. Să nu creadă cineva că şcoală populară de muzică

nătăţirea reglajului din punct cifra e arbitrară. Nu, la ea se pentru copiii colectiviştilor. In

de vedere electric. Şi vorbind de gîndesc în modul cel mai serios satul unde cu ani şi ani în

acest lucru, nu putem să nu-i laminatorii şi credem că nu es­ urmă puţini copii de virsta

amintim pe electricienii loan te departe ziua Cînd întrecerea Elisabetei puteau desluşi bu-

Băluţoiu şi Aurel Tegaru şi pentru mai mult metal se va cliiile abecedarului. învaţă as­

bineînţeles pe maistrul loan Tel- desfăşura sub această lozincă- tăzi 60 de fii de colectivişti să

man şi tehnicianul Mircea De-1 N. ANDRONACHE PROPUNERI ÎNFĂPTUITE transpună pe clapele pianului

Intr-o adunare a cetăţenilor de pe Astfel au săpat un şanţ de 240 m- sau ale acordeonului notele în­
strada Nicolae Băkescu din Călan, lungime.
comuniştii Iosif Stronschi şi Iosif şirate pe portativ, să dea glas
Delemia au propus să se introducă Cu sprijinul Comitetului executiv al
La sanatoriul T.B.C. Brad şi pe strada lor, prin muncă volun­ Sfatului popular comunal Călan au viorii sazi trompetei.
tară, o conductă cu apă potabilă. fost procurate materialele necesare
Propunerea a fost primită cu bucurie montării conductei de apă potabilă ...Micuţa Elisabeta urmărea
de către cetăţeni. După scurt timp ca ţevi, coturi, conducte, robinete etc.
Comitetul sindical de secţie tema „Octombrie roşu în lite­ cu atenţie exerciţiile pe care
al sanatoriului T.B.C. Brad a ratură“ şi un program de cân­ in prezent, lucrarea este terminată.
organizat zilele trecute pentru tece populare romineşti şi so­ Eva Kiszely. fiică ăe colecti­
bolnavele şi bolnavii Internaţi, vietice.
precum şi pentru muncitorii vistă, le executa la pian cu
sanitari ai sanatoriului, o ma­ Şt-au dat concursul tovară­
nifestare cultural - artistică, şii dr. V. Ciocîrlan, D. Aehim destulă îndemînare.
care a cuprins un recital cu şi Elvira Ivaşcu.
— Ce zici Elisabeta, nu-ţi
E. IO N ESCTJ corespondentă
place mai mult pianul, între­

cu sprijinul şi îndemnul sfatului CONSTANTIN CH1RIAC bă directorul căminului cultu­ IN CLIŞEU Aşa sd ţine arcuşul...
popular, ei au şi pornit la treabă.
corespondent

Filiala societăţii de ştiinţe matematice De asemenea, deşi au fost Nepreocuparea suficientă pen­ al P.M.R. pune în faţa oameni­ lor de cunoştinţe. Profesorii de
trecute în planul de muncă or­ matematică-fizică să ia in stu­
ganizarea de consfătuiri şi tru îmbunătăţirea metodelor de lor de ştiinţă sarcini deosebit diu probleme legate de cerin­
schimburi de experienţă cu pro­ ţele dezvoltării economiei, de le­
fesorii db matematică-fizică în predare a tuturor profesorilor, de importante. Munca de cer­ garea matematicii - fizicii de
care să fie antrenaţi şi specia­ practică etc.
şi fizice — în pas ey viafas lişti din industrie şi agricultu­ pentru generalizarea celor po­ cetare ştiinţifică trebuie orien­
ră, acest lucru nu s-a făcut, ne- Filiala trebuie să acorde mai
glijîndu-se astfel aceste metode zitive, pentru ridicarea nivelu­ tată înspre rezolvarea celor mai multă atenţie organizării de se­
de generalizare a experienţei siuni şi consfătuiri cu carac­
pozitive. O seamă de tovarăşi lui predării, al calităţii învăţă- importante probleme ce stau în ter ştiinţific, şedinţe de comu­
au participat la consfătuiri in­ nicări, conferinţe, referate şi
eu sarcinile dezvoltării economice terregionale sau pe ţară, unde mîntului şi a pregătirii superi­ faţa producţiei noastre socia­ alte activităţi cu membrii fi­
s-au discutat preieme foarte lialei, acţiuni oare să fie minu­
importante, care însă n-au fost oare a profesorului la nivelul liste, a introducerii tehnicii noi, ţios pregătite şi a căror con­
transmise mai departe şi celor­
lalte cadre didactice pentru a cerinţelor, se răsfrînge asupra mecanizării şi automatizării şi cluzii şi învăţăminte să fie
fi cunoscute şi aplicate în prac­ popularizate şi extinse în rîn-
începutul activităţii filialei din învăţămîntul mediu şi ele­ Este pozitivă activitatea cer­ tică. pregătirii elevilor noştri. a perfecţionării continue a pro­ dul tuturor profesorilor de spe­
societăţii ştiinţelor matematico- mentar. cului elevilor claselor IX din cialitate.
fizice este promiţător. In catârul crasul Deva, condus de tov. Sub aspectul pregătirii meto­ Din rezultatele la examenele ceselor tehnologice în toate ra­
ei s-au antrenat cele mai va­ Astfel s-au organizat expuneri Arimescu Viorei şi Koller Lu­ dologice a profesorilor de spe­ Tn munca cu elevii să fie or­
loroase elemente, profesori ce şi conferinţe publice atit pen­ dovic, în care s-au dezbătut o cialitate, filiala a făcut prea de admitere în ci. VIII sau la murile producţiei. „Aportul a- ganizate pe baze cit mai temei­
predau matematica şi fizica în tru membrii filialei şi subfilia­ serie de teme pentru adîncirea puţin. Nu s-au organizat măcar nice, cercurile de elevi, con­
lelor cit şi pentru cercurile de cunoştinţelor de matematică şi şedinţe de informări şi comu­ învăţămîntul superior s-a putut dus la rezolvarea problemelor cursuri între aceştia, mobiliza­
învăţămîntul mediu şi superior. elevi, cu teme interesante şi a- fizică, cunoştinţe care complec- nicări de studiu metodologic în
Ele sînt dornice să-şi perfecţio­ tractive. tează cele învăţate la clasă şi care cei mai buni profesori, cu trage concluzia că nivelul de concrete ale dezvoltării econo­ rea lor de a participa în nu­
neze mereu măiestria pedagogi­ lărgesc orizontul elevilor. experienţă didactică să expună
că, să-şi: ridice nivelul de pre­ Pe lingă conferinţe şi refera­ metodele cele mai bune în pre­ pregătire al elevilor din şcoli, miei va trebui să reprezinte măr cit mai mare la olimpia­
gătire profesională la nivelul te expuse în cadrul societăţii, In cadrul concursurilor, a darea matematicii şi fizicii la
sarcinilor actuale şi să-şi vadă cu ocazia alegerii noului comi­ olimpiadelor au fost obţinute clasă, metode folosite în activi­ în mod deosebit la matematică principalul criteriu de aprecie­ dele ce se organizează. De ase­
tet de conducere al filialei, a rezultate bune în med deose­ tatea elevilor in cercuri, meto­
roadele activităţii lor oglindite reieşit că s-a depus o activita­ bit la fazele raionale unde au de folosite în legarea învăţă­ este încă nesatisfăcător. Aşa re a muncii de cercetare tehni- menea să fie orientată munca
într-o temeinică pregătire pro­ te bună şi pe linia S.R.S.C., în fost antrenaţi peste 650 partici­ mântului de practică sau alte
fesională şi politică a viitoarelor cadrul universităţilor populare panţi la matematică şi peste 300 metode care duc ia o temeini­ se explică faptul că din cei peste co-ştiinţifice“, se arată în ra­ acestor cercuri spre probleme
cadre, muncitorii şi specialiştii sau în brigăzile ştiinţifice la la fizică. că pregătire şi însuşire a cu­
de miine — eOLevii de astăzi. sate. noştinţelor de către elevi. 1.000 participanţi la olimpiada de portul la cel de-al IlI-lea Con­ ce compiectează cunoştinţele
Rezultatele puteau fi şl mai
Filiala cuprinde astăzi peste S-a apreciat de asemenea bune dacă conducerea filialei Profesori ca Tempeanu Corio- matematică-fizică în anul şco­ gres al partidului. primite în şcoală, spre teme şi
160 membri din rândul cadrelor contribuţia dată de profesorii ar fi luptat mai perseverent lan şi Ungur loan din Hune­
didactice din raioanele Petro­ de matematică-fizică la desfă­ doara, Ciorobitcă Maria, Clipi lar trecut, numai un număr ex­ Ţinind seama că succesele în lucrări practice cu conţinut bo­
şani, Hunedoara, Brad, Alba şi şurarea cercurilor de elevi din pentru punerea In viaţă a mă­ Aurora din Deva şi alţii ar fi
oraşul Deva. Prin. filială s-a des­ şcoli. surilor stabilite prin planurile avut ce arăta în acest sens trem de mic de elevi au putut domeniul ştiinţei şi tehnicii sînt gat şi atractiv, legat de prac­
făşurat o activitate mulţumi­ drsc5 conducerea filialei ar fi a-
toare pe linia ridicării nivelului Multe din aceste cercuri au de muncă şi ar fi desfăşurat vut iniţiativa de a organiza a- fi selecţionaţi pentru faza fi­ strîns legate de succesele în tică, prin care elevii să înţe­
cunoştinţelor membrilor săi. a avut rezultate din cele mai bu­ o muncă mai colectivă antre- semenea sesiuni, şedinţe sau
stimulării muncii de cercetare ne. dezvoltând Ia elevi dragos­ nînd pe toţi membrii comite­ consfătuiri tematice. nală pe ţară şi din care un sin­ domeniul matematicii şi fizicii, leagă că cunoştinţele de mate­
ştiinţifică, a legării cunoştin­ tea şi interesul pentru aceste tului.
discipline. Prin dezbaterea unor gur elev din regiunea noastră că economia şi cultura în plină matică şi fizică au aplicabili­
ţelor matematico-fizice de prac­ teme interesante, aplicate la O latură negativă a condu­
tică şi a dezvoltării în rîndurile problemele practice din indus­ cerii filialei, este şi aceea că a luat premiul III la matema­ dezvoltare cer cadre tot mai tate practică în producţia in­
tineretului a interesului pentru nu a organizat nici o sesiune
aceste discipline. trie şi agricultură, s-a făcut un ştiinţifică in care să se dis­ tică şi unul singur premiul II bine pregătite, este necesar să dustrială şi agricolă.
început bun în direcţia legării cute lucrări personale ale mem­
Prin diverse mijloace s-a con­ cunoştinţelor de matematică-fi­ brilor filialei şl îri care să se la fizică. depunem toate eforturile pentru Să ridicăm tot mai sus nive­
tribuit la popularizarea şi îm­ zică de sarcinile actuale ale e- dea orientarea pentru activita­
bunătăţirea activităţii metodico- conomiei noastre socialiste în tea ştiinţifică, stabilind chiar Ridicarea pregătirii elevilor a ne ridica la nivelul cerinţe­ lul muncii noastre, al pregăti­
<Ma,ctică a .cadrelor ipai ales plină dezvoltare. diferite teme de studiu.
pe o treaptă mai superioară, a lor actuale în predarea mate- rii noastre profesionale şi ideo­

face ca matematica şi fizica să maticii-fizicii în şcoală, în pre­ logice pentru a fi la înălţimea

devină obiecte de învăţămînt gătirea viitoarelor cadre pentru cerinţelor societarii noastre noi.

legate de problemele construc­ producţia noastră socialistă.

ţiei socialismului, înlăturînd as­ Prin filiala societăţii de ştiin­

pectul abstract ce mai dăinuie ţe maternai,ice-fizice, în cola­

încă în predarea acestora la borare cu secţia învăţămînt şi

unii profesori, trebuie să stea cultură a sfatului popular re­

în permanenţă în atenţia nou­ gional, este necesar să fie orga­

lui comitet al filialei societăţii nizate mai multe acţiuni de

de ştiinţe maiematlce-fizice. stimulare a cercetării ştiinţifi­

? ce, antrenind în colective şi

Tehnica nouă şi cuceririle cercuri de studii, alături de ca­

ştiinţei găsesc tot mai multă dre cu experienţă şi cadre ti­

aplicare în industria noastră nere caro manifestă interes şi

socialistă. Congresul al lll-l&a dorinţa de a-şi ridica nivelul