Page 53 - 1960-11
P. 53
w :.
U '.n- •
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂI Ritmul arăturilor adînci
igsi de toamnă trebuie in tensifica!'!
o V. P îţa n : Adăposturi ieftine O sarcină importantă care stă şi respectiv 100 ha. Din lipsa
în faţa oamenilor muncii din a- de preocupare a cadrelor tehni
şi trainice (pag. 2-a) gricultură, este electuarea arătu ce din aceste două oraşe, ară
rilor adînci de toamnă pe su turile de toamnă continuă să se
« Irimie Străuţ: „In ajun“, pe prafeţe cît mai mari. Experienţa desfăşoare în ritm nesatisîăcă-
scena teatrului din Petroşani gospodăriilor agricole colective tor.
care au obţinut în acest an re
(pag. 2-a) colte bogate de la culturile de Nici în G.A.S., ritmul arătu
primăvară ne-a dovedit din plin rilor de toamnă nu este mai in
o Gh. L upan: Cu fruntea sus că arăturile adînci de toamnă tens- Deşi aceste unităţi au la
(pag. 3-a) creează cele mai prielnice con dispoziţie tractoare suficiente,
diţii pentru obţinerea unor pro ele nu au efectuat arături de
© Mesajul adresat de N. S. ducţii ridicate la hectar. Faptul toamnă decît în proporţie de
că arătura adîncă de toamnă a- 24,1 la sută.
Hruşciov Conferinţei generale a fînează solul, îi îmbunătăţeşte
Timpul înaintat şi ritmul ne
Anuí XII. Nr. 1833 Miercuri 16 noiembrie 1860 4 pagini 20 bani U.N.E.S.C.O. (pag. 4-a) însuşirile fizico-chimice şi stîr- satisfăcător în care s-au efectuat
peşte buruienile, trebuie să de arăturile adînci pînă în prezent,
C ifre le de plan pe anul 1961 în dezbaterea termine pe toţi lucrătorii de pe trebuie să determine conduceri
ogoare de a efectua arături a- le S.M.T. şi G.A.S. să impulsio
oamenilor muncii dînci de toamnă într-un ritm cît
mai intens. neze munca tractoriştilor, să-i
Optimism, încredere! De la darea în
funcţiune a cupto Din situaţia operativă comu determine pe aceştia să lucreze
rului Martin de nicată secţiei agricole regionale
la data de 10 noiembrie, reiese în schimb prelungit şi unde e
Optimism şi încredere. Acea eseu, printre altele — că ar fi 400 tone a C. S. că în general în regiunea noas
sta a fost atmosfera în care foarte bine dacă mecanicii de Hunedoara, oţelarii tră, arăturile adînci de toamnă posibil să se organizeze şi
minerii sectorului I de la în la transporturi ar fi încadraţi care deservesc a-
treprinderea minieră Teliuc au în brigăzi complexe. In acest cest modern agre nu se prezintă într-un stadiu a- schimbul 11. Nu trebuie precu
primit cifrele de plan pentru fel, ei ar fi cointeresaţi, laolal gat au elaborat vansat. Deşi însămînţările şi re
anul viitor. Şi cum ar fi putut tă ou minerii. în obţinerea u- poşte plan mai coltarea culturilor tîrzii de toam peţit nici un efort pentru a efec
fi altfel de vreme ce hărnicia mult de 3.000 to nă au fost terminate de toate u-
acestor oameni şi-a spus în ne nor realizări cît mai frumoase, ne oţel. nităţile agricole socialiste, to tua arături adînci de toamnă pe
tuşi nu s-a trecut intens la efec
numărate rînduri şi miai ales pentru că ar cîştiga un salariu In clişeu: echi tuarea arăturilor adînci de toate suprafeţele.
pa prîm-topitoru- toamnă.
în acest an cuvîntul. Doar cele mai bun. Şi acest lucru i-ar lui Avram Opriş, SITUAŢIA ARĂTURILOR DE
st jmula. Din cele 83.901 ha. care tre
14.000 tone minereu extrase împreună cu pritn- buie pregătite pentru însămîn- TOAMNA LA 10 NOIEMBRIE :
Apreciind ca bună această ţări de primăvară, prin arături
peste sarcinile de plan de la în propunere, inginerul Ionn Ma topitorul de rezer de toamnă, pînă la 10 noiembrie Alba
nu au fost arate decît 33.709
ceputul anului şi pînă în pre tei, şeful sectorului I, a argu văăM m vă Ioan Prodan, ha. Rezultate mai bune la efec Brad 45%
tuarea arăturilor de toamnă au Hunedoara 44,5%
zent nu-i un succes oarecare! mentat-o cu faptul că în luna în faţa cuptorului. obfinut unităţile agricole socia
trecută, numai în 8 zile, colec liste din raioanele Alba şi Sebeş,
Pentru anul viitor însă, mi în raionul Alba. de pildă, s-au Orăştie •12,8 %
tivul sectorului a recuperat o efectuat pînă în prezent 7.453 Sebeş 41,4%
nerilor de la Teliuc le revine ha. arături de toamnă, iar în
raionul Sebeş 7-889 ha.
sarcina să extra pierdere de a- A/' / '/ f i ', / ' Ai p
gă mai mult de- proape 4.000 to Rezultate mult inferioare po
cit în acest an La sectorul i ne, ca urmare a sibilităţilor se obţin în unităţile Ilia 38,5%
cu 137.000 tona aS I. M. Teliuc aplicării acestui agricole socialiste din raioanele
minereu. E fără îndoială o sar sistem de lucru. Haţeg, Ilia şi Orăştie. In raio Haţeg 32,1%
cină de o deosebită importanţă, Comunistul Jean Pătraşcu, ex- nul Ilia, bunăoară, deşi trebuie
care nu se realizează cu una Fsecav© inginer, tehnician şi maistru să realizeze Cu planul
cu două. Cit îi priveşte pe mi cavatorist, a vorbit în numele să se pregătească în toamnă a-
nerii din sectorul I, ei trebuie proape 12.000 ha., nu s-au arat
să extragă, mult mai mult mi brigăzii lui loachim Modîlcă în anul 1961 10.000 lei economii pînă la 11 noiembrie decît N O I U TILA JE
nereu decît în acest an. Destul 4.300 ha.
de greu. Şi totuşi, minerii sînt din oare face parte. În sectorul © iwipu anual îndeplinit La atelierul mecanic al ter
optimişti, au încredere. Aproba In unităţile agricole socialiste mocentralei Gurabarza au sosit
rea din toată inima, fără nici o — Brigada în numele căreia P R E Ţ !«maşini de cusut Sectorul turnătorie din Deva şi oraşul Hunedoara, zilele acestea o freză şi o rabo-
urmă de reţinere a acestei sar vorbesc — a spus el — m-a în Colectivul de muncă de la teză. înzestrarea atelierului cu
cini, constituie cea mai bună sărcinat să comunic aici anga al U. M. Cugir | sectorul turnătorie al U. M. Cu deşi trebuie să se are o supra aceste maşini duce la creşterea
jamentul nostru : 5.000 tone mi capacităţii de producţie, precum
dovadă că realizările vor fi tot nereu de bună calitate peste faţă mică de teren — circa 700 şi la mărirea productivităţii
mai frumoase. planul anului viitor. De aseme muncii. Lucrul cel mai impor
ha. — nu s-au arat decît 184 tant este că se va asigura o mai
La dezbateri au luat mulţi nea, eu mă angajez să reduc Ieri a avut loc o adunare a au hotărît să realizeze fiecare, gir a raportat ieri îndeplinirea bună funcţionare a termocentra
muncitori cuvîntul şi fiecare a timpul pentru revizia excava inginerilor, tehnicienilor şi mai în anul 1961, prin aplicarea de planului anual de producţie şi lei prin întreţinerea promptă şi
făcut propuneri preţioase, şi-a torului de la 30 la 28 ore. ştrilor de la sectorul maşini de inovaţii şi raţionalizări, perfec realizarea unei economii la pre In bune condiţiuni a agregate
luat cîte un angajament. Mine cusut al U.M. Cugir, la care au ţionarea procesului tehnologic şi ţul de cost de peste 300.000 lei, lor.
rul Nicolae Andrei, de pildă, Acestea sînt doar câteva e- participat tovarăşii Anton Bis- organizarea mai bună a produc faţă de 200.000 lei angajamen
xemple. Minerii au făcut însă trian, secretarul comitetului de ţiei, economii de 10.000 lei. Ca tul.
după ce a propus puşcarea gău multe propuneri privind îmbu partid al uzinei, Traian Stanciu,
rilor de foreză cu încărcătură nătăţirea sistemului de trans preşedintele comitetului sindica urmare a acestei iniţiative, nu Acest succes a tost obţinui
port a minereului şi sterilului, tului. sî secretari ai organiza ca urmare a creşterii producţiei
în etaje, urgentarea lucrărilor asigurarea locurilor de muncă ţiilor de partid din sector. mai în sectorul maşini de cusut şi productivităţii muncii, apli
cu cele necesare. De asemenea, cării metodei de turnare in cior
pentru asigurarea treptei nr. 3 s-au făcut multe propuneri în in adunare s-a discutat pro se va realiza o economie de
ou minereu şi luarea unor mă ce priveşte asigurarea utilaje punerea făcută în cadrul confe
suri care să ducă la satisface lor cu piese de schimb, pentru peste 700.000 lei.
ca acestea să fie în permanen rinţei de partid de a se analiza Cu ocazia adunării s-a lansat
rea nevoilor de descărcări pe ţă în stare de funcţionare.
hălzi, s-a angajat în numele de către inginerii, tehnicienii si şi o chemare către toţi inginerii, chine, mai bunei organizări a
Caracteristic tuturor vorbito
brigăzii pe oare o conduce să maiştri) uzinei, posibilitatea de tehnicienii şi maiştrii uzinei prin muncii şi desfăşurării întrecerii
rilor a fost încrederea, hotărî-
extragă peste planul anului vii rea de a duce la îndeplinire a realiza economii personale de care aceştia sînt chemaţi să îm socialiste pe profesii. S-au evi
tor 5.000 tone de minereu. 10-000 lei anual, de către fiecare
sarcinile trasate de partid. A- brăţişeze iniţiativa şi în raport denţiat in mod deosebit turnă
— Propunând puşcareia gău cest lucru oferă suficientă ga în parte.
rilor de foreză cu încărcătură In urma discuţiilor purtate, cu posibilităţile sectoarelor unde torii din brigăzile conduse de
ranţie că furnaliştii de la Hu
in etaje — a spus minerul An nedoara şi Călan vor primi in inginerii, tehnicienii şi maiştrii lucrează să-şi ia angajamente comuniştii Gheorghe Pienar, Re-
drei — mă gândesc nu numai la anul viitor minereu de fier la
nivelul cerinţelor. acestui sector, ca răspuns la ho- concrete pentru ca în anul viitor mus Olteanu, Vasile Herţa, cit
faptul că vom obţine randa
A. N IC U LE SC IJ tărîrea partidului privind îmbu să se realizeze economii cît mai şi întreg colectivul sectorului.
mente de extracţie mai mari, nătăţirea salarizării cadrelor
ci şi la economisirea explozi mari peste plan. Secfia Valea Dosului
tehnice şi la hotărîrea cu privi
N. R .: Apreciind ca valoroasă
re la introducerea tehnicii noi.
iniţiativa inginerilor, tehnicieni Şi la secţia Valea Dosului a
lor şi maiştrilor de la sectorul I.M. „Gh. Doja“ din Zlatna s-au
maşini de cusut al U.M. Gugir, realizat in întregime sarcinile
:»V¦ " = ^ = recomandăm tuturor inginerilor, de plan pe anul 1960. Totodată,
tehnicienilor şi maiştrilor din acest colectiv a realizat o eco
vului şi deci la reducerea pre întreprinderile regiunii noastre nomie la preţul de cost de peste
ţului de cost. să studieze posibilităţile pe care 540.000 lei. Din această sumă,
O propunere interesantă a fă le au şi să se alăture acestei ini numai uzina de preparare a rea
cut şi mecanicul de locomotivă ţiative. lizat peste 50 la sută.
loachim Petroescu. j Comuniştii Octa-
— Eu cred — a spus Petro- 1 vian Morar şi
j Constantin Susan
Pentru evitarea avariilor
Fier vechi pentru ofelarii / | se numără printre Zilele acestea, pe unele linii sură e luată în cadrul pregăti Printre cei mai harnici ino vatori de la atelierele centrale
cci mai buni celu de mare importanţă pentru sis rilor pentru trecerea virfului de din Alba Iulia ale I. E. „Arde aiul“ se numără mecanicul
Io sp ri; lari ai preparaţiei temul energetic naţional ce trec iarnă. Gheorghe Rusu şi inginerul Ioan Damian. In acest an, ei au
întreprinderii mi- pe teritoriul regiunii noastre, au propus mai multe inovaţii. Din tre acestea, „Dispozitiv pentru
oţelarilor fost montate de către un grup Existenţa avertizoarelor pe li depresat scaunul de la supapa pompei de noroi“ — inovaţie
hunedoreni 1 niere Săcărimb- de muncitori de la I.R.E.H.-De niile expuse depunerii chiciurii
j Certcj. Lucrînd cu va aparate de avertizare a de evită eventualele avarii ale re propusă de Gheorghe R usu— aduce economii anuale de 12.000
ţelei. lei, iar „Ambreaj la motocom presorul T.N. 45“, propusă de
:j atenţie şi pricepere, punerii chiciurei. Această mă- Ioan Damian, după antecalcule va duce la realizarea unor e-
conomfi anuale de 80.000 lei.
J ei an reuşit să e-
uaimfutj
\ecute lucrări de
hună calitate.
Răspunsul utemiştilor In foto: Octa- OAMENI OBIŞNUIŢI
de la U. M. Gugir Ip p S j vian Morar şi
Constantin Susan.
Tineretul din uzina noas. L-am găsit într-un birou de tul era pregătit, pînă in cel Primul semn de întrebare toni. N-avem electrozi. Ce ne
la al doilea etaj al termocen mai mic amănunt. Oamenii, facem ?
tră a primit cu bucurie a- tralei, discutină cu un munci
pelul adresat nouă, tineri tor. Halatul, cenuşiu, îi cădea Crăciun nu-şi mai găsea lo
minunat pe trupu-i tinăr, care cul. Se vedea minţit pentru a
lor, de a sprijini eforturi se leagănă, in tim p ce umblă. vreo 23 la număr, fuseseră a- doua oară. Odată de lăcătu — ...Să-mprumutăm. Du-te
Mîinile mici, fine, care mînuiesc nunţaţi cu o săptămînă îna şul Frişan, care nu se prezen
le oţelarilor pentru a da pa la fel de bine ciocanul, ca şi inte. Materialele erau asigu repede la ateliere. Trebuie să
creionul au învăţat să plimbe
triei oţel cît mai mult, pen rigleta pe sub cursorul riglei ne ajute. ţ
de calcul.
tru a atinge încă de pe a- -S3*; rate. Adică... dar vom vedea tase la lucru deşi trecuseră — Păi, azi e duminică. De ?
Să vi-l prezentăm : ştefan
cum nivelul producţiei pre. L Crăciun, maistru principal la mai tirzxu... 2 ore. Si-acum, din nou. De unde să-t găseşti ? L
centrala termoelectrică din
văzut pentru anul viitor. > Realizări Sa Trustul aurului Brad Gura.barza. în vîrstă de 27 de Cînd sirena a anunţat ora data aceasta lucrurile stăteau — Nu ştiu de unde şi cum, >
ani, membru de partid, stu însă mai grav. Deva—I.R.E.H..
Luînd cunoştinţă de a- ^ dent la cursurile fără frecven dar ştiu că trebuie. L
ţă ale Institutului politehnic 7, brigada a fost prezentă, ul — promisese că va trimite
ceasta, tineretul din uzina > In întrecerea socialistă desia- realizat în primele 4 zile ale a- din Bucureşti. E foarte comu In faţa acestei situaţii, Cră
şurată între colectivele între cestei luni o înaintare de peste nicativ, aşa că n-a fost greu în frunte cu şeful ei, Vasile la tim p electrozii ceruţi. Za ciun şi-a pus pentru prima
noastră, îndrumat de corni- Î prinderilor Trustului aurului 25 m.l. să-l determinăm să vorbeas oară întrebarea : „Ne vom mai
Brad, în luna octombrie s-au ob că ceva despre brigada care Lascu şi maistrul Crăciun. Ve darnică aşteptare în s ă : elec realiza oare angajamentul ?"
tetul de partid, se angajea ţinut rezultate valoroase. Astfel, La I.M. Baia de Arieş, s-au a executat reparaţia capitală Apoi a plecat, spre Atelierele
la I.M. Roşia Montană, au fost obţinut rezultate frumoase în do a conductelor de alimentare cu niseră şi tovarăşii de la Pa- trozii primiţi nu-s cei ceruţi. centrale, întreprindere vecină,
ză să organizeze acţiuni de depăşite atît planul de produc meniul construcţiilor sociale: apă a cazanelor.
te cît şi planul de deschideri şi s-a dat în folosinţă un bloc cu roşeni (Petru Sava şi Alexan Ce era de făcut ? Doar oame
masă pentru colectarea u- pregătiri. Pentru asigurarea 18 apartamente. S-au dat in func Rar, melodios, cu cuvinte
muncitorilor cu locuinţe au iost ţiune o nouă maşină de extrac simple, ştefan Crăciun a po dru Nicolae, sudori) şi Mar nii se angajaseră să execute
nor cantităţi sporite de fier construite două blocuri a cile 9 ţie şi un compresor de 45 m.c. vestit fapte minunate, operă de unde s-a întors cu electrozii
apartamente, ce vor li date în la mina Haneş. In luna octom a unor oameni minunaţi, eroi tin Weber, sudor de la ter lucrarea într-un tim p record, necesari.
folosinţă pînă la 31 decembrie brie şi-a depăşit sarcinile de ai zilelor noastre.
vechi. Noi am colectat şi a.c- mocentrala din Fintinele, care pentru ca sistemul energetic
plan şi colectivul de la I. M. Să- Atacul
predat pînă în prezent La I.M. Barza s-au organizat cărîmb. mai participaseră la astfel de să nu sufere nici un deranja Judecata colectivului
în această perioadă un număr ...începutul s-a făcut într-o
l-C.M.-ului 111 tone fier ele 7 brigăzi pentru înaintări ra Muncitorii, maiştrii, tehnide duminică dis-de-dimineaţă. To lucrări. Lipsea, în schimb, lă ment ! Trecuseră mai mult de 3 ore
pide. Drept rezultat, planul lu de la începerea lucrului, cină
vechi. Ne angajam ca pînă crărilor dc pregătiri şi deschideri nii şi inginerii întreprinderiloi cătuşul Ioan Frişan. Unde să Ioan Csematoni, zidar, se şi-a făcut apariţia, abia mai
a fost depăşii cu mult faţă de puţind răsufla, şi ioan Frişan.
la sîîrş'itul anului să mai trustului muncesc cu elan spo fie ? cretarul organizaţiei de partid, In două minute s-a îmbrăcat
luna precedentă. S-au eviden cu salopeta şi după ce şi-a sa
colectăm încă 109 tone, din ţiat in mod deosebit minorii con rit pentru a obţine asemene;, Lucrul a început. Mai iutii a văzut că ceva nu-i in regulă. lutat ortacii, a dat să-nceapâ
duşi de Iosif Oprişa, care au lucrul.
care 50 tone vor îi expe realizări frumoase şi în viitor demolarea. Cine a făcut-o ? S-a apropiat de Crăciun şi l-a
— Mai încet, amice, nu te
diate oţelarilor hunedoreni VALER BĂNCII) Toată brigada. Deşi sudori de întrebat :
N. ANDRONACHE
'' pînă fa sfîrşitul acestei corespondent meserie, Avram Bugariu, Pe — Ce-i cu tine, omule ? ce
luni. tru Sava şi ceilalţi, au dove te-a apucat de umbli de colo,
TEODOR BRAGA dit că atunci cină e nevoie se colo ? Nu vezi că se uită oa
secretarul Gotnif etnliii U. LM. pricep şi la lucrări de demo menii la tine ?
LJ.M. Gugir ( lare. — E rău, tovarăşe Cserna-
• ...v w ' ^VNA/N/V v W W v ‘VWV'- (Continuare in pag. 8-a)
/v\W V i
