Page 54 - 1960-11
P. 54
pag. 2 . DRUMUL SOCIALISMULUI \ . Nr. 1833
aamagaoagaattcawBMa^UCTJSTşg»
BBMESgggSWSgWaroragraSEaSBgragEBSSmgJS^ ^ Ec3S!®25=5l^55î5G5S5!®BSSaS3
Adăposturi trainice şl Ieftine Magazinele din Brad pot fi Ş i ©Infera! ?referai© s ă
Gospodăria agricolă colectivă de gospodăria a avut repartizat căpătoare la un preţ redus. Ma aprovizionate şi deservite mas e ©¦ ©rape d e esc©«ra#satl
„Ulpia Trai ană“ din Sannize- lemnul pentru construcţie, s-au terialele de construcţie cumpă Lucratorii a numeroase unităţi co Conducerea autobazei trebuie să-şi res Hotărîrile Congresului ai lll-lea al de odihnă ale fruntaşilor turnători,
merciale din Brad. depun susţinute e- pecte întocmai sarcinile care-i revin P.M.R. şi măsurile luate de partid şi strungari etc. unde să fie popularizate
getusa, raionul Haţeg, a luat deplasat cîţiva colectivişti. care rate de colectivişti se. ridică, la forturi pentru, a satisiace pe deplin din contracte pentru ca buna aprovi guvern pentru ridicarea continuă a ni metodele de muncă cele mai eficace
cerinţele mereu crescînde ale oamenilor zionare a magazinelor să nu aibă de velului de trai al celor ce muncesc au în obţinerea, unei producţii de calitate
fiinţă doar anul acesta, prin lu au tăiat şi fasonat lemnul şi l-au numai 40.009 lei, manopera lu muncii. Ei se îngrijesc ca. magazinele suferit. dat un nou Imbold muncii entuziaste şi care oferă în acelaşi timp posibili
să fie bine aprovizionate, iar deser pentru îndeplinirea şi depăşirea planu tatea de a se realiza economii.
na februarie. Noii colectivişti adus jos, în sat, cu carele gos crărilor de dulgherie care n-a virea cumpărătorilor să se facă tn cele Buna deservire — lui de producţie, pentru realizarea de
mai bune condiţiuni. Aşa de pildă, c e re re jtt&fMieat-ă economii. Un accent deosebit ar fi trebuit să
au înscris in gospodărie, în a- podăriei. In felul acesta întrea putut, fi executată cu rnînă de magazinele de textile, • încălţăminte şi se pună în munca clubului pe popu
confecţii din Brad şi Gurabarza sînt Cetăţenii din Brad, -Gurabarza, Cris Aţunciţorii uzinei „Victoria" din Că larizarea şi stimularea inovatorilor şi
fara pămintului, 41 vaci şi ju- ga cantitate de lemn i-a costat lucru din gospodărie i-a costat aprovizionate din abundenţă cu mărfuri cior şi din alte..localităţi sînt pe. bună lău au obţinut în trimestrul trecut fru raţionalizatorilor.
pentru sezonul de iarnă. Şi magazinele dreptate nemulţumiţi de felul cum sînt moase rezultate în îndeplinirea planu
ninci, 99 boi pentru muncă, 122 pe colectivişti doar 7.240 lei. doar 17.975 lei, iar valoarea zi- alimentare pun la dispoziţia oamenilor serviţi în unele unităţi comerciale. In lui de producţie, realizând totodată şi Ducînd o susţinută muncă de spri
muncii din ce în ce mai multe pro unele unităţi alimentare din Brad şi economii în valoare de 1.500.000 Iei. jinire a muncitorilor pentru ridicarea
cai şi 215 oi. După cit se vede Din timp au fost procurate lei-muncă pontată pentru lucră duse. Preocuparea principală a lucră Crişcior, în majoritatea cazurilor, măr-, calificării lor profesionale, prin propa
torilor din aceste unităţi este aceea furile sînt vîndute fără ambalaje, ce Printre fruntaşii în lupta pentru eco ganda tehnică, prin râspîndirea cărţii
o avuţie obştească destul de în 30.000 bucăţi ţiglă, fierul-beton, rile de zidărie efectuate de e- de a asigura, o bună aprovizionare şi tăţenii fiind nevoiţi să vină cu amba nomii se numără cele trei brigăzi de tehnice în secţii, pe specialităţi, făcînd
deservire, a cumpărătorilor cu produse laje de acasă. Uneori cumpărătorii pri la furnalul nr. 1, echipele tovarăşilor cunoscute muncitorilor cele mai înain
semnată. cimentul şi celelalte materiale de chipa de constructori din gos alimentare variate şi mereu proaspete. mesc în loc de rest cîte o pătrime de Moise Chiş de la turnătorie şi Victor tate metode de muncă, clubul munci
corn, cum procedează vînzătoarea Tur- Timiş de la modele, colectivul atelie toresc ar fi sprijinit nu numai lupta
Dar, chiar de la început, co construcţie trebuincioase. La podărie ajunge la circa 15-16.000 De. ce lipsesc cs.ne.le cu Gcnoveva de la magazinul nr. 7 rului mecanic şi al suflantelor de la pentru sporirea producţiei ci şi aceea
lectiviştii de aici au întîmpinat data de 4 aprilie colectiviştii au lei. In total deci, aproximativ din Brad, sau cîte o bomboană cura semîcocs, iar din secţia mecanic şef de obţinerea unor însemnate economii.
greutăţi. Nu aveau unde să a- început executarea săpăturilor 65.000 lei. O sumă relativ mică, mărfuri ? face' tov. Gălămar Gheorghe din Va echipa de strungari condusă de Dio-
dăpostească animalele. Intr-o a- pentru fundaţie şi cînd aces dacă avem în vedere faptul că lea Morii. Dînd dovadă de lipsă de nisie Danoiu, echipa de lăcătuşi-con- Tov. Alexandru Deac ar fi trebuit
semenea situaţie fiind, ei au ho- tea au fost terminate echipa de grajdul realizat la gospodăria Sînt însă unele magazine în a căror grijă faţă de cumpărători, el obişnu structori condusă de Augustin Kajtar, ca împreună cu comitetul sindicatului
tărît ca animalele proprieta constructori din gospodărie, a- din Sarmizegetusa are o capa aprovizionare există goluri şi aceasta ieşte să servească slănina sărată, mar echipa de lăeătuşi-maşini interne con să analizeze care sînt cauzele că Ia
te obştească să rămînă pen jutată de colectivişti, a pornit de citate de 140 capete vite mari, melada şi untura cu acelaşi cuţit. In dusă de Eronitn Pescar, echipa de for-1 unele sortimente cum sîn t: postamente
tru cîtva timp în custodie la cei zor la ridicarea pereţilor graj este prevăzut cu pod pentru fu se manifestă mai ales în cele ali multe unităţi curăţenia lasă de dorit. jori condusă de Iosif Lacsko şi altele. băi, tuburi, piese mecanice, radiatoare
care le-au înscris. Nu se putea dului. Cu fiecare zi construcţia raje, cu camere pentru pregăti mentare. Aşa de pildă, din magazine Aşa de exemplu, la magazinele ali Frumoase rezultate au obţinut şi echi pentru cazane de încălzire centrală,
merge. însă prea multă vreme se profila, tot mai mult. Acum, rea furajelor, pentru paznici, cu lipsesc deseori preparatele de carne, mentare din Gurabarza, Valea Morii, pa de bobinatori condusă de Aurel tucerie sanitară brută şi cazane de băi
in felul acesta. Animalele tre ea este terminată deşi de la da linie decovil, cu lumină elec produsele lactate şi altele. Aceasta se Grişcior şi Baia de Griş mărfurile sînt Sinea şl echipa de întreţinerea reţele din tablă emailată se depăşeşte con
buiau îngrijite şi hrănite mai ta începerii ei n-au trecut decît trică etc. Este — s-ar putea datoreşte în primul rînd nepăsării to păstrate în condiţii neigienice, vînză- lor telefonice condusă de Gheorghe Gu- sumul specific planificat şi să ia mă
6 luni de zile. Un adevărat spune — o construcţie care co varăşilor de la depozitul I.G.R. Brad torii au halatele murdare sau nu le rea din cadrul atelierului electric. S-au suri ca munca culturală să-i . ajute pe
raţional, trebuia urmărită îndea respunde oricăror exigenţe. care întocmesc comenzi „în general“ au deloc, în magazine sînt depozitate evidenţiat de asemenea echipa de lă muncitorii acestor echipe să se ridice
proape producţia pe care o dau, fără să specifice ce anume sortimente ambalaje (Gurabarza, Valea Morii). cătuşi reparaţii pompe, condusă de la înălţimea sarcinilor ce le au.
de mărfuri au nevoie. Neavînd co Ioan Hondea, echipa de lăcătuşi de la
aceasta în scopul selecţionării Din experienfa Demn de remarcat este şi menzi defalcate pe sortimente I.R.I.0. Pentru o mai bună deservire a oa suîlante condusă de Nicolae Mateşoiu, Vinovat pentru lipsa de orientare a
celor bune de prăsită şi de pro faptul că în scopul asigurării şi respectiv I.C.R.A. Deva trimit sor menilor muncii, Uniunea raională a precum şi grupele nr. 4 şi 5 conduse muncii culturale spre această problemă
timentele pe ca.re le cred de cuviinţă cooperativelor de consum, în colabo de Gheorghe Ignat şi respectiv Aron se face, alături de tov. Alexandru Deac,
ducţie şi înlocuirii animalelor colecUvtşiiJor în realizarea spaţiilor necesare însilozării fu şi nu în cantităţile de care au nevoie rare cu I.G.I.L. Brad trebuie să ia Dubaru de la C.F.U. şi tov. Remus Judele, responsabil cu
magazinele. măsurile necesare pentru ca în ora munca culturală în comitetul sindica
sfab productive. Or, dispersate de construcţii rajelor, harnicii colectivişti din şul Brad şi Gurabarza să se deschidă Gu ce i-a ajutat însă clubul munci tului din uzina „Victoria" Călan.
fiind, nu se putea face acest lu Sarmizegetusa au construit în Lipsa unor mărfuri din magazine magazine specializate cu produse lac toresc din Gălan pe toţi aceşti tova
se datoreşte şi faptului că gestionarii tate unde cetăţenii să găsească în răşi în lupta lor pentru obţinerea de In şedinţa din 2 iulie a.c. cînd co
cru. Trebuiau deci luate măsuri record de timp dacă avem în apropierea grajdului şi cîteva acestora nu ştiu ce anume mărfuri se permanenţă produse proaspete. De a- economii cît mai mari ? Cu aproape mitetul sindicatului a analizat manea
pentru înlăturarea acestui nea vedere faptul că în această pe află la depozitul din Brad, pentru că semenea, U.R.C.O. Brad şi I. I. L. nimic. Nici cel puţin nu le-a popu clubului, tov. Judele s-a referit mai
juns. Aşa. se face că la numai rioadă colectiviştii din Sarmize- gropi pentru siloz, căptuşite cu nu ţin legătura permanentă cu depo „Grişana“ trebuie să găsească modali larizat rezultatele pentru a constitui un
cîteva zile de la inaugurarea getusa au avut de efectuat lu-î zitul I.G.R. Tov. Ioan David, gestiona tatea ca pîinea să ajungă în Gura exemplu pentru ceilalţi muncitori. Dacă mult la munca artistică şi nu a pome
gospodăriei, într-o adunare ge crările de întreţinere, de recol piatră, care au o capacitate de rul magazinului alimentar nr. 7 Brad barza şi Grişcior înainte de ora 10 di pe tov. Alexandru Deac, directorul clu nit nici un cuvînt despre faptul că
nerală la care au participat toţi tare a culturilor 'agricole, recent 125 tone. n-a trecut pe la depozit din luna iulie. mineaţa, nu după-amiază, cum se în- munca culturală nit sprijină lupta pen
colectiviştii, s-a luat hotărîrea lucrările de însămînţări de Tov. Ioan Benea, economist merceo tîmplă de obicei. bului, l-ar fi preocupat această proble
ca de îndată să se înceapă lu toamnă şi pregătirea terenului Dar, colectiviştii din Sarmi log al Uniunii regionale a cooperati tru economii, pentru sporirea produc
crările de construcţie a unui pentru însămînţărite de primă velor de consum, care răspunde în Se impune ca Uniunea regională a mă, ar fi urmărit îndeaproape situaţia ţiei, pentru calitatea produselor.
grajd în care să poată fi adă vară. îndrumaţi însă cu price zegetusa nu s-au oprit aici. A- prezent de aprovizionarea magazinelor cooperativelor de consum să ia de ur
postite 140 vite mari. Tot a- pere de consiliul de conducere din Brad, Criscior, Gurabarza şi din genţă măsurile necesare pentru ca în economiilor pe secţii, echipe şi chiar Faţă de aceste lipsuri manifestate în
tunci s-a hotărît ca în scopul al gospodăriei (preşedinte Tie vînd în vedere că pînă la sfîr- celelalte localităţi, trebuie să se preo magazinele din raionul Brad să se gă activitatea cultural-educativă, comitetul
realizării construcţiei cu chel Albuîescu) şi de către organi cupe mai îndeaproape de felul cum sească în permanenţă un bogat Sorti pe oameni, ar fi popularizat muncito
tuieli cît mai mici, fiecare co zaţia de partid (secretar Ioan şitul anului vor deţine 60 vaci sînt aprovizionate unităţile alimentare ment de mărfuri de cea mai bună ca sindicatului trebuie să ia neîntîrziat
lectivist să presteze cîte 5 zile şi să tragă la răspundere aiît depozi litate. rii care au realizat economii şi i-ar
de muncă voluntară. Popa), ei au ştiut să îmbine ar de lapte, 50 boi de muncă, 60 tul I.G.R. cît şi gestionarii pentru ne măsurile necesare ca munca ce se des
păsarea de care dau dovadă în apro S. POP fi criticat pe cei care Fac risipă de ma
In zilele imediat următoare, monios aceste munci putînd ast cai şi 600 oi, ei vor mai con vizionarea magazinelor. făşoară la club să fie axată şi pe a-
cu sprijinul tehnicienilor con terial, De asemenea ar fi trebuit să oeastă importantă latură a activităţii
structori din cadrul secţiei agri fel raporta că angajamentul lor strui in cursul acestui an încă Şi în aprovizionarea cu legume şi
cole raionale, s-a trecut la sta fructe există unele deficienţe. Astfel, organizeze întîlniri ale fruntaşilor în muncitorilor.
bilirea terenului unde să fie am de a da în folosinţă grajdul, pî- un saivan, iar în primăvară vor din magazinele de desfacere lipsesc
plasat grajdul şi a necesarului merele şi alte fructe, iar legumele nu economii cu ceilalţi muncitori, sau seri D. CRICOVEANU
de materiale pentru construcţia nă la 7 noiembrie, a fost înfăp începe construcţia a încă două sînt de cea mai bună calitate. Vina
planificată. tuit cu succes. este şi a tov. Virgil Bolcu, vicepre
grajduri — fiecare cu o capa şedinte al Uniunii raionale a coope
Odată rezolvate şi aceste pro Un calcul cît de sumar de rativelor de consum Brad, în pro
bleme s-a început strîngerea citate de cîte 100 vite mari — o bleme de valorificări, care nu urmă
materialelor necesare pentru monstrează cu prisosinţă că reşte în suficientă măsură felul cum
construcţia grajdului. Cu atela remiză pentru atelaje, un paiul sînt aprovizionate unităţile de desfa
membrii gospodăriei agricole cere şi calitatea produselor. Vinovată
şi o magazie pentru cereale. A- pentru slaba aprovizionare a unităţi
colective din Sarmizegetusa au lor comerciale din Brad este şi auto
cumulînd de acum experienţă în baza. I.R.T.A. Brad care nu-si res
realizat o construcţie aiît de în pectă întocmai angajamentele contrac
realizarea cît mai economicoa tuale, creind în acest fel goluri în a-
provizionare. Aşa de pildă, în ziua de
să a construcţiilor ei sînt hotă- 28 oct. .în loc de zece, camioane,, cît
prevedea contractul, I.R.T.A. a pus la
rîţi ca şi viitoarele construcţii dispoziţia Comraicoop-ului, doar patru.
să le realizeze la un preţ cît
mai scăzut.
V. PÎŢAN
jele gospodăriei s-au transpor
tat de pe malurile piraielor din Pentru o bună aprovizionare FILMUL ZILEI: J J / J ]\J
jurul satului, numai prin mun
că voluntară, aproape 700 m.c.
piatră (construcţia este numai Lucrătorii. Întreprinderii Vim- preocuparea colectivului secţiei
din piatră). Tot prin muncă vo alcool-Alba lulia, secţia Orăş- pentru buna aprovizionare a be
luntară s-au pregătit 20.000 kg. tie, au obţinut luna trecută im neficiarilor.
var şi s-a transportat nisipul portante succese. La toate sor La spirtul rafinat, sarcina de
necesar. plan a fost depăşită cu 130 la
timentele de produse depăşirile sută, la ţuică şi rachiuri natu
Sus, în muntele Groşanu, un de plan înregistrate confirmă
rale cu 301,5 la sută, iar la
Lucrări de hună calitate spirtul sanitar cu 162,85 la sută.
In atenţia colectivului de
In atelierul mecanic al I.M. Cu mult elan muncesc şi cei muncitori a fost şi obţinerea de IN CLIŞEU:
Barza sînt sectoare specializate din echipele de lăcătuşi-confecţii, economii. înregistrîndu-se la a- O scenă din fil
pentru ascuţirea sfredelelor de reparat vagoneţi, sudori, condu cest capitol cu peste 30.000 lei mul sovietic „I-
mină, confecţionarea lor, repa se de Constantin Drăguţ, Ni- mai mult faţă de planificat. vanna“.
rarea perforatoarelor şi a cio colae Boit şi Gheorghe Grama.
canelor de abataj, reparaţii la Pentru a veni în ajutorul mine Preparatorul Petru Ilerţa, piv- Încă o bibliotecă
vagonete şi multe alte unelte şi rilor, ei se străduiesc să dea lu nicerul Mircea Do.nciu şi îmbu- în raionul Orăştie
utilaje de mină. crări de bună calitate şi la timp. telitoarea Maria Bălan sînt nu
mai cîţiva di'n# muncitorii aces-
Antrenaţi în întrecerea socia ION LUCA tei secţii care au depus multă
listă, echipele de la ascuţit sfre- conştiinciozitate în realizarea
delele de mină, conduse de maistru mecanic sarcinilor ce le-au revenit în
Gheorghe Golea, Gheorghe Do-
sectorul lor de activitate.
goi, Virgil Tudoran şi Tovie De curînd în centrul de co
mună Orăştioara de Sus a luat
Matei, sînt mereu în frunte. Dezvoltă sectoru! zootehnic' Filmul „Ivanna" arată mîr- şi trădează patria. Această Filmul este bazat pe eve
Muncind cu mult elan, în cele fiinţă o bibliotecă comunală. şava activitate antisovietică operă emoţionantă, care mi nimente reale, pe documen
a slujitorilor bisericii cato litează pentru apărarea lu tele care au ajuns în pose-
trei schimburi ei ascut 1.100 Colectiviştii din Strei-Ohaba, colectiviştii din Strei-Ohaba au Această bibliotecă a fost înzes
sfredele de mină. raionul Hunedoara, convinşi început să construiască un lice şi a naţionaliştilor ucrai minii şi adevărului, împotri rsia organizaţiilor sovietice
fiind că sectorul zootehnic este grajd. La lucrările de construc trată pentru început cu peste neni, din Ucraina de vest; a- va întunericului, ignoranţei după zdrobirea Germaniei
Rezultate bune obţine şi e- c sursă importantă de venituri, ţia grajdului, efectuate pînă a- rată cum biserica şi trepă şi minciunii, împotriva ame fasciste.
chipa condusă de tov. Traian au hotărît ca în acest an să-l cutn, prin folosirea resurselor 1.300 volume. încă din primele
Lizea, de la repararea macaze- dezvolte şi mai mult. In acest locale şi prin muncă voluntară, duşii naţionalişti corup su ţelii religioase şi a josniciei Filmul rulează la cinema
lor de mină. Printr-o bună' or scop, gospodăria a cumpărat de colectiviştii au economisit peste zile de activitate a bibliotecii fletele tineretului şi cum ca- omeneşti, este construită în tograful „Filimon Sîrbu“ din
ganizare' a locului de muncă curînd, din credite acordate de 5.000 lei. muflînău-se sub numele şi geniul unei ascuţite drame Deva între 17-20 noiembrie
s-a ajuns ca în prezent să se stat şi din fonduri proprii, 10 ju- un număr mare de oameni ai
repare cîte 5 rhacaze pe săptă- ninci. Pentru adăpostirea lor, GH. MUNTEANU cuvîntul lui dumnezeu vină social-psihologice. a.c.
mîriă, faţă de'unul, cum se rea muncii din comună au devenit
liza nu cu mult timp în urmă. corespondent
cititori.
V. FLORIAN
corespondent
n3ti aiim\ ţte imna Un joc corespunzător au avut Gh. D in a ctivita tea bibliotecilor
Ultimul spectacol prezentat de co Iordănescu (Stahov), Dana Pantazo- Rezulfafe frumoase
lectivul Teatrului de stat „Valea Jiu poi (Anna Vasilievna) şi Nicoletta
lui1' din Petroşani e realizat prin pu
nerea în scenă a valoroasei piese so a reuşit să creeze o piesă bogată în ceea ce priveşte realizarea costumelor tacol de o trupă pe măsura posibili Oifhcea (Zoia). Biblioteca clubului minier din Biblioteca a organizat în sec
vietice „In ajun“ de Alexei Arbuzov, idei şi sentimente. Lirismului, discret al de epocă. Din păcate decorurile sînt tăţilor teatrului. Petrila,' de Ia începutul anului toarele VIII, X şi XI ale minei,
după romanul cu acelaşi nume de I. lui Turgheniev, Arbuzov i-a adăugat de un simplism supărător, uneori a- Debutant pe scena teatrului din Pe pînă în luna septembrie, a în la căminul special şi la policli
Turgheniev. Realizarea sa în premieră elemente de dramă psihologică, comu- napoda plantate în scenă, îneît în Ioc Un joc neforţat, bazat pe elemente troşani se prezintă tînârui actor Flo scris un număr de 2.127 cititori nică 9 biblioteci mobile care nu-'
pe ţară, arc o valo.are cu atît mai nicîud spectatorilor sentimentele, înalte să vină în sprijinul spectatorilor îi de simple dar sugestive, a oferit actriţa rin Dumbravă, în rolul lui Şubin, Se care au citit peste 17.000 de mără peste 900 volume de cărţi
mare cu cît. în acest an se. aniver ale solidarităţii internaţionale împotri rutează. Ana Colda în rolul Elenei, convingînd pare că regia l-a ajutat prea puţin în cărţi şi broşuri. Printre cei mai şi broşuri.
sează 100 de ani de la tipărirea pen va asupririi, a sacri!iciului neprecupe prin căldura şi bogăţia sufletească îm ceea ce avea de făcut. Nu întotdeauna buni cititori se numără minerii
tru prima dată a romanului “In ajun“, ţit în lupta pentru libertate, a punerii Cum poate, de exemplu, un simplu prumutate personajului. Acelaşi lucru acesta a reuşit să ţină pasul cu cei Ioan Apostol de la sectorul III, Demnă de remarcat la aceas-'
operă de căpetenie a literaturii cla intereselor generale înaintea celor par copac să sugereze odată o... pădure, l-a. realizat Elişabeta Belb.a în rolul a- lalţi interpreţi, deşi vădeşte largi po Ioan Dănescu de la sectorul IV tă bibliotecă este munca desfă-'
sice ruse. Din roman se degajă cu ticulare. Pc osatura acestor idei e creat altădată un... parc sau o balustradă să celuiaşi personaj, (în special în prime sibilităţi de afirmare, fiind un talent şi alţii. surată în cadrul concursului
putere ideile democrat-revoluţicŞnare, chipul lui Bersenev, prieten al lui In-, le A tablouri), în rest fiind uneori autentic. Mai multa grijă pentru in „Iubiţi cartea“. In anul acesta,
far1d car/e a determinat cenzura ţa•ristă sarov. Acesta are putere să-şi sacri ta lie i teatrali convenţională în atitudini şi replici. teriorizarea personajului, mai mult in Pentru atragerea cititorilor la la concurs, au fost înscrişi 130
să pună piedici apariţiei acestei cărţi. fice dragostea pentru Elena, femeia teres pentru înţelegerea caracterului bibliotecă au fost organizate de tineri dintre care 114 au pri
visurilor lui, în clipa cînd vede că ea întruchipeze cînd salonul de primire Dintre personajele. de compoziţie său, mai puţină cochetărie cu publi peste 100 de manifestări de mit insigna de „Prieten al căr
Printre personaje se remarcă figura se îndrăgosteşte de revoluţionarul bul dintr-un palat, cînd scara de la ie conving şi cîştigâ adeziunea specta cul, fără mulţumire de sine... masă la care au participat un ţii“. Printre purtătorii acestei
proeminenţă a revoluţionarului bulgar gar. Puterea sa de sacrificiu merge şirea aceluiaşi palat, cînd malul unui torilor cele interpretate de Jean To- număr de 5.000 de mineri. A- insigne se numără minerii
Insarov, care şi-a văzut rostul vieţii pînă acolo îneît luptă să-l scape din rîu?l? (actul I). mescu (Uvar Ivanovici), Lucian Te Ceilalţi actori distribuiţi în roluri mintim printre acţiunile orga Gheorghe Aldea, Ioan Rodea-
sale în dăruirea deplină unui ideal ghiarcle morţii pe acela care ştia că-i melia (Bersenev), Elena Columbeanu au fost în ton. nizate recenziile la romanele nu, Ioan Frincu, şi alţii.
măreţ: lupt,a pentru eliberarea patriei furase inima iubitei. Sugerarea, convenţionalul, sînt bine (cerşetoarea) şi Dem Golumbeanu „Meleaguri dragi“, „Şoseaua
sale de sub jugul asupririi turceşti. In venite în artă, însă realismul ne o- (gazda). In ceea ce priveşte regia tehnică se Nordului“, „Pe muche'de cuţit“ R. b ă l şa n
fond acest personaj poartă în el şi Regizoarea Ariana Kunner, care a bligă să păstrăm proporţiile, să ne a- poate discuta mai mult. Sonorizarea etc.
un alt mesaj afară de cel declarat pus în scenă această piesă la Petro propiem de puterea de înţelegere a Rolul lui Insarov, deţinut de Du (Eugen Gîmpeanu) a fost interesantă, corespondent
de Turgheniev. După cum remarcă de şani, s-a străduit, prin mijloace sim spectatorului, nu să tăcem experienţă, mitru Rrăcea a fost înţeles unilate servind spectacolului, în schimb distri
mocratul revoluţionar Dobroliubov, ple, fără ostentaţie, fugind de rezol „inovaţii“ năstruşnice pe seama răb ral, deşi a fost bine interpretat. Prin
vări melodramatice, să împărtăşească dării lui. cipala sa trăsătură — intransigenţa re buirea luminilor (Mircea Pelipian şi
printre rîndurile romanului se poate spectatorilor intenţiile lui Arbuzov, fără voluţionară, ura faţa de asupritori, nu Gh. Măgureanu) s-a făcut la întîm-
a neglija elementele de poezie specifice Distribuţia a fost asigurată în spec trebuie să ducă la neglijarea celor plarc, fără a se ţine seama de nuan
citi chemarea scriitorului la lupta îm lui Turgheniev. A reuşit în. bună mă lalte trăsături ale caracterului său, în
sură acest lucru şi prin contribuţia legătură cu sentimentele nutrite faţă ţe, de faptul că pe scenă e plină zi, C arlea în m ijlocul întovărăşijilor
potriva „turcilor interni", a celor care scenografiei Lidiei Pincuş, mai ales în de. femeia iubită, faţă de prietenii
ruşi, solidari durerii poporului său, a- amurg sau noapte.
generau starea groaznică, de lucruri lâturi de lupta sa dreaptă.
Aceste scăpări, cît şi cele în legă Ţăranii întovărăşiţi din comu tate operele lui Sadoveanu, Re-
existentă în Rusia ţaristă, supranu
tură cu decorul şi jocul unor inter na Strungari, raionul Sebeş, breanu, Şolohov şi Beniuc.
mită pe bună. dreptate „închisoarea po
preţi, obligă direcţia de scenă să ia preţuiesc mult. cartea. Spre e- Printre cei mai sîrguincioşi
poarelor“. Pornind de la personajul
măsuri pentru a îmbunătăţi specta xemplu, piuă la siîr.şitui lunii cititori se numără Petru Radu,
Insarov, cea mai înaintată figură a Vasile Vingărzan, Elisabetii
colul, în scopul transmiterii totale a octombrie, ei au împrumutat de Stanciu, Vasile Pop şi alţii.
romanului, scriitorul sovietic Arbuzov
valoroaselor sale idei. | la bibliotecă aproximativ 920 v. 'barbu
1RIMIE STRĂUŢ | cărţi cel mai mult fiind solici corespondent
