Page 55 - 1960-11

Nr. 1833
CU F R U N T E A SUS
ţT Lucrările conferinţei de partid încă
nu începuseră. In sală, grupuri de
delegaţi discutau cu aprindere. Voio­
şia şi buna dispoziţie, întipărite pe
chipurile celor prezenţi, erau seninele
ce exteriorizau succesele obţinute în
procesul de producţie şi despre care
delegaţii organizaţiilor de bază aveau
cîte un cuvînt de spus.
Mulţi din ci au fost prezenţi şi la
conferinţa ce a avut loc cu un an în
urmă. Atunci, comuniştii veniseră fră-
rnîntaji peste măsură. Despre prea
multe succese nu aveau ce raporta.
Planul la furnale era încă neîndepli­
nit, alte sectoare au rămas şi ele da­
toare patriei. Discuţiile au fost furtu­
noase. Au fost criticate cu severitate
conducerile administrative ale uzinei
şi: secţiilor, organizaţiile de bază şi
comitetul de partid. Pînă la urmă, cei
în cauză şi-au recunoscut partea lor
de vină şi s-au angajat să-şi schimbe
stilul de muncă.
N-a fost un angajament formal.
Comuniştii, organizaţiile de bază şi co­
mitetul de partid au vegheat ca hotă-
rîrile organelor superioare de partid,
cit şi propriile lor angajamente şi ho-
tărîri să fie aplicate şi înfăptuite pînă
la capăt.
...6 noiembrie 1960, In sala clubului
„11 Iunie“ din Călan, tovarăşul Popa
M. Ioan, secretarul comitetului de
partid al uzinei „Victoria“, prezintă
darea de seamă. Furnaliştii, turnătorii,
semicocsarii, lăcătuşii, cei din trans­
porturile uzinale — reprezentînd sutele
de comunişti din uzină, ascultă cu a-
tenţie. Sînt amintite măreţele realizări
obţinute de oamenii muncii din patria
noastră în primul an al şesenalului,
sînt enumerate rezultatele cuprinse în
expunerea tovarăşului Gheorghe Gheor-
ghiu-Dej la recenta plenară a G.C. al
P.M.R.
„Şi noi am contribuit la aceste suc­
cese remarcabile — par a spune chi­
purile expresive ale delegaţilor. Şi
noi am dat peste plan mii de tone de
fontă, sute de tone de piese turnate
pentru construcţiile de locuinţe“.
Darea de seamă a concretizat con­
tribuţia muncitorilor, inginerilor şi teh­
nicienilor uzinei „Victoria“ din Călan
la succesele amintite în plenara C-G.
al P.M.R. „Raportăm conferinţei de
partid — se arăta în darea de seamă
—. că în urma măsurilor politico-orga-
nizalorice luate de către comitetul de
partid, faţă de anii trecuţi au fost ob­
ţinute rezultate de seamă în toate do­
meniile de activitate. Planul valoric
al producţiei globale, pînă la 1 oc­
tombrie 196J, a fost realizat pe uzină
• in proporţie de 105,49 la sută, al pro­
ducţiei marfă — (08,73 la sută, iar
productivitatea muncii a crescut faţă
de cea realizată în 1959 cu 43 la sută.
Angajamentul de a da 2.170.000 lei e-
conomii peste plan, a fost depăşit cu
84.000 lei, pînă la data de 30 septem­
brie“.
Acestea sînt succese de seamă ce fac
cinste harnicului colectiv al uzinei din
Călan, rezultate ce întruchipează e-
forturile. sale pentru a da viaţă Di­
rectivelor celui de-al IlI-lea Congres
al P..M.R.
Succesele furrcal?ş}iloE*
Cum era şi de aşteptat, darea de
seamă şi delegaţii la conferinţă au
vorbit mai mult despre munca însu­
fleţită, desfăşurată în principalele sec­
toare de activitate ale uzinei. Dintre
acestea, în fruntea realizărilor se si-
jpază furnaliştii.
/Multe, au învăţat furnaliştii din Că­
lan în răstimpul unui an I Tovarăşul
Kiss Eremia, secretarul organizaţiei de
partid de Ia furnale, a arătat răspicat
în conferinţă că, fără disciplină, fără
introducerea tehnicii noi ca mijloc prin­
cipal de creştere a productivităţii mun­
cii, iără reducerea consumurilor spe­
cifice de materii prime şi, mai ales,
fără exemplul personal al comuniştilor
în procesul de producţie, azi furnaliş­
tii nu s-ar putea mîndri cu rezultatele
lor.
Sînt aici. la, furnale, succese ce ga­
rantează intrarea în 1961 cu un indice
de utilizare sporit cu 40 la sută, aşa
cum stabilesc Directivele celui de-al
lll-lea Congres al P.M.R.
De ce furnaliştii din Călan au toată
certitudinea că îşi vor achita în în­
tregime obligaţiile ce le revin pe a-
n.u.l viitor ? Pentru că experienţa şi
rezultatele dobindite în acest an —
aşa cum au arătat în conferinţă şi co-
n vederea îndeplinirii sarcinilor pe anul viitor
La exploatarea minieră din
linoasa, a avut ioc recent, o
dinţa tţe lucru la care au păr­
ţi pat conducerea întreprinde-
, secretari ai organizaţiilor
i partid, conducerea comite­
lui sindicatului şi secretarii
m!tetelor U.T.M. In şedinţă
au prelucrat sarcinile pentru
tocmirea planurilor de măsuri
Confennfsi panfru darea
de seama şl alegere a
Comitetului de partid
al Uzinei „Yicforia''-Câlan
muniştii Ioan Stăniloiu şi Anton Ră-
ceanu, constituie garanţia îndeplinirii
şi chiar a depăşirii planului pe 1961.
Furnaliştii din Călan au întîmpinat
conferinţa de partid cu rezultate ce nu
au mai tost cunoscute pînă acum în
istoria furnalelor din această locali­
tate. Încă la data de 3 noiembrie au
reuşit, prin îmbunătăţirea indicilor de
utilizare, să-şi realizeze planul anual,
găsindu-se acum pe punctul de a-şi
realiza şi angajamentul privitor la cele
20.000 tone de fontă peste plan, pînă
la sfîrşitul anului. Calculat în indici
de. utilizare, înseamnă că secţia fur­
nale a obţinut în ultimele luni o creş­
tere de 37 la sută faţă de cel realizat
în 1959.
Cît de convingător şi-a exprimat ho-
tărirea furnalistul Ioan Stăniloiu, cînd
a adus vorba despre sarcinile pe 19611:
„Eu, cu echipa a IlI-a de la furnalul
1, mă angajez în faţa comuniştilor să
dau peste planul anului viitor, 166 to­
ne de fontă". „Iar secţia de furnale —
a adăugat inginerul Ioan Stoicoi —
va da peste sarcina ce-i revine în, 1961, ste la îndeplinire.
1.000 de tone“.
Realizări de seeroă
ia furnătorîe
Secţia turnătorie a uzinei din Gălan
produce nu mai puţin de 8 sortimente
de piese, dintre care majoritatea sînt
destinate construcţiilor de locuinţe. Bi­ lingourile fabricate la Călan, sînt de
lanţul turnătorilor este îmbucurător:
planul pe turnătorie, la data de 1 no­
iembrie a fost realizat în proporţie
de 104,53 la sută. La unele sortimente
(cazane încălzire centrală, sanitare, tu­ prin mijlocirea cărora pot şi trebuie
buri de scurgere) depăşirea de plan
oscilează între 31,55 şi 11,17 la sută.
Gel mai important este că la nici u-
nul din sortimentele produse, secţia
turnătorie nu se află sub plan.
Turnătorii sînt oameni unul şi unul.
Pe cuvîntul lor se poate conta, fără
teama că odată dat, nu-1 vor duce la
îndeplinire.
Să dăm numai două exemple: în
cinstea Congresului P.M.R., turnătorii
au hotărit să dea peste plan 200 tone
de piese. Pînă în 10 iunie, angaja­
mentul lor a fost depăşit cu încă 10
tone ; al doilea angajament — de a da
pesté plan pînă la sfîrşitul anului încă
560 tone de piese turnate, a fost de­
păşit încă la 20 octombrie cu 29,7 to­
ne, ba mai mult, la produsele sani­
tare, turnătorii din Călan lucrează
deja în contul lui 1961 !
Rebuturile la radiatoare, aidoma u-
nui balast peste măsură de greu, tră­
geau mult în urmă succesele turnă­
torilor la începutul acestui an. Peste
procentul admis (13 la sută), cei de
la radiatoare dădeau în medie încă 7
la sută. „Trebuie să trecem peste acest
obstacol — şi-au spus comuniştii.
Aşa nu se mai poate continua“. Şi
n-au mai continuat I In ajutorul lor
au venit şi comitetul de partid şi con­
ducerea uzinei. Primul, cu indicarea
metodelor pentru întărirea muncii po­
litice în rîndul muncitorilor, a doua.
prin aplicarea mai multor măsuri teb-
nicororganizatorice. S-a pus mai mare
bază şl pe întrecena socialistă, s-au
stimulat material şi moral fruntaşii
în muncă. Disciplina s-a întărit în
mod simţitor. Rezultatul? Atacat pe
toate fronturile, rebutul a început să
dea înapoi. Acum, la radiatoare se
lucrează cu un rebut de 10 şi 9 la
sută sub cel admis.
—Noi, comuniştii din turnătorie —
arăta maistrul Gheorghe Speriosu —
n-am dat încă tot ce sîntem în măsură
a da. Vom dovedi că sînîem în măsură
să ridicăm pe o treaptă şi mai supe­
rioară nivelul muncii de partid, condi­
ţie de bază pentru realizarea tuturor
sarcinilor ce ne revin. îndrumaţi şi mai
îndeaproape ca pînă acum de către
comitetul de partid, avînd şi sprijinul
conducerii uzinei, turnătorii se anga­
jează să realizeze în întregime sarci­
nile de plan pe anul 1961.
Coniribufia a lto r sectoare
Cu fruntea sus stau şi celelalte sec­
toare de muncă din uzina „Victoria“
Călan. La semicocs, de pildă, planul
pe primele 10 luni a fost realizat în
tehnico-organizatorice în vede­
rea realizării cifrelor de plan
pe anul. 1661. De asemenea, s-au
luat măsuri în vederea organi­
zării dezbaterii cifrelor de plan
pe anul viitor.
Participanţii la şedinţă şi-au
exprimat convingerea că şi în
anul viitor sarcinile de plan vor
fi îndeplinite, ţinîndu-se cont de
proporţie de 100,68 la sută, atelierul
montaj a dat peste plan, în aceeaşi
perioadă, însemnate cantităţi de sobe,
piese sanitare etc. Nu trebuie uitat
nici aportul celor de la mecanică, e-
lectrică, modelărie, emailaj şi trans­
porturi, eforturile cărora, sub îndru­
marea organizaţiilor de partid, au
contribuit din plin la obţinerea rezul­
tatelor pozitive.
— Noi, cei de la transporturile uzi­
nale — spunea mecanicul de locomo­
tivă Muntean Carol — sîntem ca o
mamă grijulie ce împarte copiilor săi
hrana cu linguriţa. Şi, vorbind despre
felul cum ne-am străduit să alimentăm
sectoarele productive, este bine să se
ştie că lună de lună ne-am îndeplinit
sarcinile de plan în proporţie de 112
— 141 la sută. Ge-i drept, mai avem
încă necazurile noastre... Ar fi nece­
sar, de pildă, să se introducă mica
mecanizare la alimentarea cu cărbuni
a locomotivelor, măsură ce ar pune
capăt, în bună măsură, locaţiilor des­
tul de mari. O mai minuţioasă verifi­
care a personalului de la transpor­
turi, ar scoate la iveală că mai sînt
printre noi elemente necorespunzătoa­
re atît în ce priveşte pregătirea lor
profesională, cît şi „ataşamentul“ lor
faţă de uzină. De aceea, este necesar
ca noul comitet de partid să se preo­
cupe mai îndeaproape în viitor şi de
sectorul nostru.
Lipsurile n-au fes}
cocoloşite
La conferinţa de partid a uzinei
„Victoria“ din Călan au vorbit mulţi
tovarăşi. Ei au exprimat hotărîrea co­
muniştilor şi angajamentele ce şi le-au
luat în numele organizaţiilor de bază
pe care le-au reprezentat, de a face
totul pentru ca sarcinile ce izvorăsc
din recenta plenară a C.C. al P.M.R.
cu privire la dezvoltarea economiei na­
ţionale pe 1961 — să fie duse cu cin­
Delegaţii la conferinţă n-au uitat să
vorbească şi despre neajunsurile ce
mai există în diferite sectoare de mun­
că. Ei au criticat cu asprime, pe co­
muniştii de la turnătoria de lingotiere,
ale cărei produse încă nu sînt sufi­
cient de apreciate de către oţelarii hu-
nedoreni, tocmai pentru că multe din
calitate inferioară. Turnătorilor de la
lingotiere li s-au pus la dispoziţie cele
mai moderne instalaţii şi agregate,
să producă mai mult şi mai ales mai
bun. In acelaşi timp, sub îndrumarea
" . ş- •
organizaţiei de bază de la turnătoria
de lingotiere, este necesar a se pune
un mai mare accent pe întreţinerea
întregului utilaj şi păstrarea curăţeniei
la locurile de muncă, să se vegheze
cu mai mult simţ de răspundere pen­
tru a nu se înstrăina bunurile, pro­
prietate socialistă.
Uzina din Călan ar fi putut obţine
rezultate şi mai frumoase la capitolul
„Economii“, dacă în unele sectoare
consumurile specifice n-ar fi fosf de­
păşite, dacă s-ar fi dus o luptă mai
susţinută pentru lichidarea penalizări­
lor, valoarea cărora se ridică pe uzină
la 908.000 tei, şi dacă întregul colec­
tiv de muncă s-ar fi preocupat mai
îndeaproape pentru calitatea tuturor
produselor.
Ţinînd cont de lipsurile existente
încă în procesul de producţie, în or­
ganizarea întreceri) socialiste pe pro­
fesii, în preocuparea faţă de ridicarea
indicilor de utilizare a agregatelor, cît bări ghizilor şi profesorilor.
şi în aportul cadrelor tehnice pentru
introducerea în procesul de producţie a
tehnicii celei mai avansate, hotărîrea
conferinţei de partid de la uzina „Vic­
toria" din Călan trasează sarcini con­
crete organizaţiilor de bază şi condu­
cerii uzinei pentru a lua măsuri efi­
ciente şi care să ducă la lichidarea
lipsurilor semnalate-
Comuniştii din Gălan sînt hotărîţi să
obţină noi succese în activitatea lor, să nopţi I
mobilizeze forţele existente în uzină
pentru realizarea şi depăşirea sarcini­
lor de plan, astfel ca la viitoarea lor
conferinţă de partid, să stea cu frun­
tea tot mai sus.
? — Ar trebui să-l trimitem însă, a fost mai tare şi deci}
In prima sa plenară, noul comitet
de partid de la uzina „Victoria" din
Călan l-a reales ca secretar pe tov.
Popa M. Ioan.
GH. LUPAN
faptul că în primele 10 luni ale
anului 1960, exploatarea şi-a în­
deplinit planul de producţie în
proporţie de 100,5 la sută, iar
în primele 9 zile ale lunii no­
iembrie, în proporţie de 135,4
la sută. Harnicii mineri de la
această, exploatare au dat peste
plan de la începutul anului şi
pînă în ziua de 9 noiembrie,
7.914 tone cărbune.
DRUMUL SOCIALISMULUI pag. 3
HM
Pregătiri pentru snvăţămmtu!
agricol de masă
Lucrînd la o maşină modernă de refilat liîrtie, tinărul Ro- • In vederea începerii învă­ cole colective ,,7 Noiembrie“ din
land Wilcselc, muncitor la fabrica „1 Mai" Petreştl, îşi depă­ ţământului agrozootehnic, în co­ Vinţ, au fost recrutaţi pînă in
şeşte lună de lună norma cu 15-20 la sută. muna Berthelot se iac intense prezent 50 de colectivişti, iar
pregătiri. Astfel, pentru cercul pentru cursurile cercului agro­
agrozootehnic ce va funcţiona zootehnic ce va funcţiona în Si-
în. comună s-au recrutat pînă în bişeni au fost recrutaţi peste 20
prezent 42 de cursanţi, colec­ de ţărani muncitori. Recrutarea
tivişti din Crăguiş, Găuricea, cursanţilor continuă.
Fărcădin şi Berthelot. De ase­
menea tovarăşii Alexandru Mă- 0 La gospodăria agricolă co­
gupeanu, maistru agronom şi lectivă „Viaţa Nouă“ din Sint-
andrei se fac intense pregătiri
Adircea Bărbulescu, maistru ve­ în vederea deschiderii invăţă-
terinar, au fost propuşi lectori mîntului agrozootehnic. Ingine­
rul agronom al gospodăriei a re­
ai acestui cerc. La cursurile iri- crutat pină in prezent peste 35
cursanţi, dintre cei mai buni
văţămîntului agrozootehnic vor colectivişti. A pregătit de ase­
menea tematica celor 16 lecţii
participa printre alţii brigadierii ce se vor preda şi numeroase
diaiilme.
şefii de echipă şi colectiviştii
fruntaşi.
° Pentru cursurile cercului
agrotehnic, ce va funcţiona
la sediul noii gospodării agri-
Iii ajutore! studenţilor LA MINA PETRILA
de la eursurile 99T ® a ie b rig ă z ile pesie plaiaéí —- ana
fără frecvenţă oiliectiy pe eale «ie a î l îndeplinii !
Pentru a uşura studiul indivi­
dual al muncitorilor-studenţi Acum citeva zile, cinci normia- baza cunoaşterii concrete a si­ de la sectorul II, Grigore Goia,
care urmează cursurile fără torii sectoarelor minei Petrila tuaţiei locurilor de muncă, a- Ioan Alexe, Dominic Sofalvi, An­
frecvenţă ale facultăţilor şi In­ au complectat situaţiile centra­ ceste. scurte mesaje au rolul de ton Albert, Vasile Petruş de la
stitutelor de învăţămînt supe­ lizate pentru producţia obţinută a mobiliza activ pe toţi cei ce sectorul IV.
rior, Direcţia bibliotecilor din In octombrie, s-a raportat că răspund de munca unor bri­
Ministerul Invăţâmîntului şi peste 80 la sută din brigăzile de găzi mai slabe. Mai trebuie k,
Culturii a iniţiat schimbul in- la abataje şi pregătiri şi-au de­ menţionat că pe lingă măsu­
terbibliotecar, în cadrul căruia, păşit substanţial sarcinile de rile luate pentru a crea con­ Luna noiembrie a adus co­
prin intermediul bibliotecilor pian. La sectorul IH, de pildă, diţii materiale bune la toate lectivului acestei mine noi suc­
regionale sau raionale, se pot toate brigăzile şi-au întrecut locurile de muncă, la mina Pe­ cese în producţie. La Petrila se
procura cărţi, reviste. cursuri sarcinile de plan, la sectorul II trila se aplică activ iniţiativa extrage de pe acum producţie
etc. de la orice unităţi de învă­ peste 92 la sută. la sectorul I de a prelua conducerea unor la nivelul sarcinilor de plan din
ţăm înt superior din ţara noas­ peste 75 la sută. brigăzi cu rezultate mai slabe 1961, iar productivitatea medie
tră. Urmînd această iniţiativă, de către brigadierii fruntaşi; pe mină se menţine la peste
biblioteca regională din Deva şi Ceea ce caracterizează activi­ în întrecerea pe profesii un obi­ 1,170 tone de cărbune pe post.
bibliotecile raionale din regiu­ tatea de pînă acum a minerilor ectiv de mare importanţă pen­ Faptul acesta înseamnă că şi
nea noastră organizează la ce­ petrileni este lupta lor hotărîtă tru maiştri îl formează ridica­ în luna curentă la mina Petrila
rerea scrisă a solicitanţilor, pentru obţinerea unei produc­ rea tuturor brigăzilor la nivelul vor fi tot m!ai puţine brigăzi
schimburi de materiale biblio­ tivităţi înalte şi pc această ba­ îndeplinirii ritmice a planului. care să rămînă sub plan. La
grafice cu diferite biblioteci din ză a unor cantităţi tot mai mari abatajele şi pregătirile minei e-
ţară, oferind prin aceasta un de cărbune peste plan. Intr-a­ In luna trecută citeva brigăzi xistă oreate condiţii bune ds
preţios ajutor oamenilor mun­ devăr, în luna trecută, ca şi în de mineri, cu toate condiţiile muncă, au fost luate măsuri
cii care doresc să-şi îmbogăţea­ zilele lui noiembrie de altfel, create, nu şi-au îndeplinit în­ pentru asigurarea deplină a a-
scă necontenit cunoştinţele de cea mai mare parte din brigă­ tocmai sarcina primită prin fo­ provizionării cu materiale şi
specialitate. zile minei au muncit cu randa­ ile de acord, deşi multe din a- goale. La Petrila, obiectivul de
mente mari. Brigăzile conduse cestea şi-au îndeplinit şi depă­ seamă de a1 ridica toate, brigă­
IOAN FAUR de Gavrilă Miolea. Grigore Ba- şit normele cerute. Printre a- zile de mineri la nivelul îndepli­
oiu. Sabin Belu, Iosif Bartha, cestea se numără şi brigăzile nirii ritmice a sarcinilor de
directorul Bibliotecii regionale Deva Pamfil Crainic, Ion Cîşlaru, conduse de Gheorghe Neagu,
Constantin Bunoiu şi multe al­ Gheorghe Cucoş de la sectorul plan este pe cale de a. fi înde­
tele au extras peste sarcina de I. luliu Borca si Ioan Buduroiu
plan cîte 500—2.000 kg . de plinit.
cărbune de fiecare post pres­
Ing. GH. DUM1TRESCU
-O — tat. La sectorul H. productivi­
Excursie tatea medie pe abataje este în i niariiiiT nei
jurul a 6 tone pe post.
Faptul că, aşa cum arătam
Un grup de 70 elevi ai cla­ mai sus, peste 80 la sută din 17 NOIEMBRIE 1960
selor IX, X şi XI de la Şcoala brigăzile minei şi-au îndeplinit
medie „Aurei Vlaicu“ din O- şi depăşit planul, are explicaţia Dt-VA: loanna; ALBA IU­ soară ; Eşalonul de au r; PE­
răştie, au făcut duminică o ex­ în aceea că la Petrila se acor­ LIA : Bădăranii; Pe ţărmuri în­ TROŞANI : Nopţile Rabiriei;
cursie in oraşul Alba Iulia. Sco­ dă mare atenţie modului cum depărtate ; BBAD: In întimpi- Barbara ; SIMERIA : Norman-
pul excursiei a fost de a îm­ sînt sprijinite brigăzile de că­ narea zorilor; IL IA : O zi de die Niemen : LONEA : In zilele
bogăţi cunoştinţele elevilor prin tre maiştri mineri. La iniţiati­ odihnă; HAŢEG : Război şi pa­ lui Octombrie; TEIU Ş: Coţo­
cunoaşterea monumentelor isto­ va comitetului sindicatului, de­ ce ; SEBES : Cîntec de leagăn ; fana hoală; ZLATNÂ: Rămii
rice din regiunea noastră. cada] are loc ia fiecare sector HUNEDOARA: Serioja; O- cu n o i; 'APOLDUL DE SUS :
analiza îndeplinirii planului la R Ă ŞTIE : Ioan Brovkin se în­ Furtuna.
Vizitind biblioteca Batthyane- brigăzi, ceea ce permite să se
um, cetatea, muzeul şi alte mo­ ia măsuri operative pentru li­ BiH PROGRAMUL
numente vechi din oraş, elevii chidarea unor greutăţi. Aşa se
procedează cu regularitate la
sectoarele II şi n i şi rezulta­
Călin Vlad, Nicolae Josan, Do­ tele sînt concludente. La acest
rin Teodorescu şi Felicia Nec- lucru contribuie şi foile volante
. date de comitetul sindicatului
şa, cei mai buni la obiectul is­ şi comitetul de partid maiştri­ 17 NOIEMBRIE 1960
torie, au pus numeroase între­ lor sau şefilor de brigăzi care PROGRAMUL 1 : 6,10 Gîntece col­ extraordinar al orchestrei simfonice
hoznice ; 7,15 Muzică uşoară interpre­ de stat a Radiodifuziunii bulgare;
manifestă delăsare. Emise pe tată la acordeon ; 7,30 Sfatul medicu­ 22.45 Muzică de dans.
=ESÎt2=
lu i: Bronşitele acute şi, cronice; 7,45 PROGRAMUL II: 14,30 De toate,
iim Jocuri populare romîneşti; 8,00 Din pentru toţi (reluare) ; 15,00 Muzică u-
f presa de. astăzi; 9,30 Vreau să ştiu ; şoară sovietică; 16,15 Melodii popu­
10,10 Lucrări ale compozitoarelor noas­ lare romîneşti; 17,00 Gîntece studen­
prea deteriorate. Dar oamenii / tre ; 10,35 „Călătorie muzicală“ — ţeşti ; 18,30 Muzică populară romînqas-
program de muzică uşoară ; 12,00 Re­ că; 19,00 Goncert de muzică uşoară;
s-au dovedit mai tari. Ei au ţ portaj ; 12,48 Gîntece studenţeşti; 13,05 19,30 Din activitatea sfaturilor popu­
grăbi aşa — l-a apostrofai lucrat în continuare cîte 24 şi. Concert popular; 14,00 Program emis lare ; 19,45 Din folclorul popoarelor;
Bugariu. Doar avem tim p des­ chiar 32 de ore. De pildă, su­ de studioul regional Timişoara; 14,30 20.45 Muzică romînească de estradă
tul I dorul Avram Bugariu n-a pă­ Muzică populară din ţări socialiste; interpretată de Maria Sereea, Ion Da­
— Uitaţi-vă la el în ce hal răsit lucrul tim p de 32 de ore, 15,20 Muzică uşoară orchestrală; 16,15 cian şi orchestra de estradă a Radio­
e — a continuat Pavel Anca- iar Crăciun a stat permanent, Vorbeşte Moscova I; 17,30 Tinereţea ne
teu. Parcă n-a dormit de trei tot timpul cît a durat lucra­ e dragă (reluare); 19,05 Tribuna Ra­ difuziunii R. D. Germane; 21,45 Pă­
dio; 19,20 Muzică populară oltenească;
rea. şi nu s-a muncit deloc 19,45 Transmisie din Studioul de con­ rinţi şi copii; 22,30 Potpuriuri de
— Noi am venit din conce­ uşor. Lucrul în poziţii (pe spa­ certe al Radioteleviziunii a concertului muzică uşoară intepretate de mici for­
diu pentru lucrarea aceasta te, într-o parte, culcat) a fost maţii.
— a spus Liviu Marcu — dar din abundenţă.
el n-a putut să vină la timp Firescul ne îndeamnă să ne
deşi, precis, n-a avut cine ştie în trebăm : Cum au rezistat a-
ce treabă. CONCURS
ceşti oameni ? N-au obosit ?
Frişan stătea cu capul ple­ Fără îndoială că da! Dorinţa') ÎNTREPRINDEREA MINIERĂ ŢEBEA, aduce la cunoş­
cat. Ii era ruşine de fapta sa. de a-şi respecta cuvîntul dat l tinţa celor interesaţi că, în ziua de 30 decembrie 1960, ora 8,
se va ţine în localul întreprind erii un concurs pentru ocuparea
acasă — a propus Voicu Luca. au învins. unui post de maistru miner şi a unui post de maistru electro­
In halul în care e. nu poate Roadele acestor eforturi sînt mecanic subteran.
face treabă.
cît se poate de bogate : repa­ Candidaţii trebuie să îndepl inească condiţiile prevăzute de
— Nu-i adevărat — a 'stri­ raţia a fost term inată cu douăa) hotărîrile în vigoare.
gat atunci Frişan. Pot să mun­ zile mai devreme...
) Cererile însoţite de toate a ctele se vor înainta I. M. Ţe-
cesc. Vă rog numai să-mi daţi k L bea pină la data de 19 decembrie 1960.
să fac ceva.
Relatarea tov. Crăciun s-a>
Apoi, mai moale, cu căin­ sfîrşit prin evidenţierea celor \
ţă în vorbă :
mai. buni.: adică toată briga->
— Am fost azî-noapte la da. Două lucruri nu le-a spu ss
bal... M-au luat nişte prie­ insă tovarăşul Crăciun. Primul: < 1 r$
teni... îm i dau seama c-am cel mai mult 's-a evidenţiat .
greşit. Dar. daţi-mi voie să re­ e l : al doilea: cum se explică >
par greşeala I
fapta de eroism a acestor oa- <
— Să-l lăsăm, acum — a meni ? Completarea o facem
propus Csernatoni. Mai discu­ noi, convinşi fiind că nu gre­
tăm noi despre asta. Acum şim cu nimic. Numai un om
n-avem timp.
pătruns de cea mai înaltă con­
şi. munca a continuat cu şi ştiinţă poate fi autorul unor a-
mai mult elan.
semenea fapte, numai el nu \
Existe oare oboseală? ştie ce-i oboseala, chiar dacă <
lucrează 32 de ore în şir. Şi <
Lucrarea înainta însă greoi. astfel de oameni întâlnim în < e /s r /r S
Conductele, aflate în exploa­ fiecare colţ al patriei noas- <
tare de peste 21 de ani, erau tre socialiste. 5
. - ' - v . V \ . . » . v '. „ v V V V / V \ * W