Page 56 - 1960-11
P. 56
pag. 4 DbOiiUL SuCI AL/SML- LUI Nr. 1833
aoowaaysgaTmEPgguuinuMiaaraEaBaa
Noul conţinut aur şi majorarea julîimeâfl şlini. • jyJÜümete slijpi - xdilmeia şiiri *xüftmela şttri»
cursului rublei în raport cu
valutele statelor străine
MOSCOVA 15 (Agerpres). TASS transmite comunicatul o-
ficial al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. cu privire la noul
conţinut aur al rublei şi la majorarea cursului rublei în ra
port cu valutele statelor străine :
Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. a hotărit ca de la 1 ia
nuarie 1961 să majoreze conţinutul aur al rublei şi cursul ru Mesajul adresat de 50 de ani de ia m oartea Succesele
blei, in raport cu valutele statelor străine. Sui Lev Tolstoi
N. S. Hruşciov Conferinţei econom iei
Conţinutul aur al rublei se fixează la 0,987412 grame aur Generale a U. N. E.S. C. O. •MOSCOVA 15 (Agerpres). — stoi se editează in 82 de limbi b ie lo ru s e
pur, iar preţul plătit de Banca de Stat a U.R.S.S. pentru aur TASS tran sm ite: La 14 noiem inclusiv in 22 de limbi ale unor
va fi de o rublă per gram de aur pur. PARTS 15 (Agerpres). — meninţă, să se soldeze ou un brie, la institutul âe literatură popoare care înainte de Revo MINSK 15 (Agerpres). —
TASS transmite : La 15 noiem număr incalculabil de victime universală „Gorki" al Academiei luţia din Octombrie nu aveau o TASS transmite: După cum
Cursul rublei faţă de dolar a fost fixat la 90 copeici per brie, în cadrul celei de-a şi să distrugă comorile civiliza de ştiinţe a U.R.S.S. s-a deschis scriere proprie. Tirajul cărţilor s-a făcut cunoscut unui cores
dolar S.U.A. 1 1 -a Conferinţe generale a ţiei mondiale. o sesiune ştiinţifică închinată pondent al agenţiei TASS, la
U.N.E.S.C.O., conducătorul de comemorării a 50 de ani de la lui Tolstoi editate in anii pu Consiliul economiei naţionale a
Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. a însărcinat Banca de legaţiei sovietice, S. G. Lapin, Organizaţia Naţiunilor Unite moartea lui Lev Tolstoi. terii sovietice este de 100 de R. S.S. Bieloruse, în această re
Stat a U.R.S.S. să ridice cursul rublei faţă de valutele celor a dat citire unui mesaj al pre pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cul milioane de exemplare. publică, Ia fiecare 3.200 de lo
lalte ţări capitaliste corespunzător majorării conţinutului aur al şedintelui Consiliului de Mi tură, subliniază şeful guvernu La sesiune iau parte cunos cuitori (!a 1 ianuarie 1959 popu
rublei. In cazul schimbării conţinutului aur al valutelor aces niştri al U.R.S.S., N. S. Hruş lui sovietic, poate să aducă o cuţi critici de artă sovietici şi Prof. Vlaăimir Scerbina, doctor lata Bielorusiei era de 8.055.000
tor ţări sau schimbării cursurilor valutelor lor, Banca de Stat ciov. contribuţie importantă la cauza oaspeţi străini sosiţi la Mosco locuitori), în prezent revine cîte
a U.R.S.S. are sarcina să stabilească cursul rublei ţinînd sea nobilă a creării unei lumi fără va pentru a participa la festi în filologie, a ţinut conferinţa o întreprindere industrială.
ma de aceste schimbări. Conferinţa dv., se spune în războaie, unei lumi fără arme, vităţile consacrate lui Lev Tol „Tolstoi şi literatura contem
mesaj, s-a întrunit într-un mo unei lumi fără popoare asuprite stoi. porană" in care a subliniat im R.S.S. Bielorusă a şi întrecut
:®r = ment important al istoriei, cînd şi înrobite. Numai în condiţiile portanţa operelor scriitorului şi S. U.A. şi Anglia în ce priveşte
omenirea înnoieşte în ritm ver unei păci trainice este posibilă Directorul institutului, ivan a concepţiei sale despre lume producţia de tractoare socotită
Lu crările Comitetului Nr. 3 al tiginos formele structurii socia colaborarea cu adevărat rodnică Anisimov, membru corespon pentru dezvoltarea literaturii pe cap de locuitor. (Această re
A d u n ă rii G enerate a O . N . U. le. a oamenilor de ştiinţă şi cul dent al Academiei de ştiinţe a sovietice. publică livrează tractoare în 40
tură, a lucrătorilor din dome U.R.S.S., deschizînd şedinţa a de ţări ale lumii). In această
NEW YORK 15 (Agerpres). fost sprijinite de unele ţări din Asupra lumii, subliniază în niul educaţiei din toate ţările subliniat că în anii puterii so Despre uriaşa influenţă a o-
— De două săptămîni, Comite America Latină, de Japonia, Ita continuare N. S. Hruşciov, mai îndreptată spre soluţionarea vietice operele lui Tolstoi au perelor lui Lev Tolstoi asupra
tul O.N.U. pentru problemele so lia, Spania şi de ciankaiş'ist. planează încă primejdia unui devenit accesibile întregului po dezvoltării literaturilor naţio
ciale, umanitare şi culturale Delegatul U.R.S.S., sprijinit de por. nale au vorbit la sesiune repre
discută pe articole pactul cu reprezentanţii Romîniei, Poloniei zentanţii Indiei, Italiei, Angliei,
privire la drepturile cetăţeneşti In U.R.S.S. operele lui Tol- Japoniei. Ungariei, R.D. Germa
şi politice ale omului. O discu şi celorlalte ţări socialiste, a cri ne şi alţi oaspeţi străini.
ticat cu asprime poziţia Argen
-ISS- republică, producţia de maşini-
ţie deosebit de aprigă s-a iscat tinei, calificînd amendamentele război, iar sute de milj^ane de marelui număr de probleme im
cu prilejul examinării articolului
acesteia ca o încercare de a oameni de pe diferite Continen portante care stau în faţa ome Anom alia m agnetică unelte pentru aşchierea metale
cu privire fa retroactivitatea le scoate basma curată nazismul te suferă din ?xauza foametei, nirii. d e !a K r a s n o ia r s k lor şi de autocamioane, socotită
gii penale. Delegaţia Argentinei şi pe criminalii fascişti. bolilor, nevoilor şi analfabetis pe cap de locuitor, este mai ma
a propus la acest articol amen mului. Cursa înarmărilor, aţî- Uniunea Sovietică va face tot re decît în multe ţări ale Eu
damente al căror scop era de a Amendamentele Argentinei ţată de imperialişti, răpeşte o-
împotriva cărora s-au pronunţat ce depinde de ea în vederea în
tăririi păcii şi colaborării inter
ropei.
exclude posibilitatea condamnă de asemenea majoritatea delega menirii uriaşe resurse materia naţionale. KRASNOIARSK 15 (Ager solului „se află in pragul unei De Ia începutul acestui an,
Sînt convins, scrie N. S. Hruş pres). — TASS transmite: mari descoperiri". Se prea poa
rii pentru crime împotriva păcii. ţiilo r ţărilor afro-asiatice, au le şi spirituale şi împinge lu te, a adăugat el, ca rezervele volumul producţiei industriale a
ciov, că oamenii de ştiinţă, şi In urma prospecţiunilor geo de minereu ale anomaliei mag crescut în Bielorusia cu 14 la
Amendamentele Argentinei au fost respinse. mea spre o catastrofă care a- cultură nu pot ramine neutri în logice efectuate în raionul Bo- netice de la Krasnoiarsk să nu sută faţă de perioada corespun
măreaţa luptă pentru pace, du guceani din ţinutul Krasnoiarsk fie inferioare celor ale vestitei zătoare a anului trecut. In de
Comitetul É tetei! al adunării !enera! pă cum nu pot şi nu trebuie să anomalii de la Kursk (rezervele cursul septenalului (1959-1965),
rămînă indiferenţi faţă de lupta (Siberia răsăriteană) a fost e- de perspectivă ale minereurilor volumul producţiei industriale
dreaptă a popoarelor asuprite rnisă ipoteza existenţei unei a- din regiunea anomaliei magne aproape că se va dubla.
pentru eliberarea naţională, îm nomalii magnetice cu un con tice de la Kursk sînt evaluate
ţinut excepţional de mare de o- la 200 miliarde tone).
NEW YORK 15 (Agerpres). spre independenţă este o năzu loniale, Anglia şi Franţa, pre potriva robiei coloniale.
TASS transm ite: inţă legitimă a popoarelor afla cum şi Statele Unite. In acest N. ,S. Hruşciov îşi exprimă xid de fier. Geologii sovietici au
te sub dominaţia colonială, re proiect erau condamnate repre speranţa că cea de-a 11-a Con identificat zăcăminte de mag
In Comitetul de tutelă al A- zoluţia se limitează să ceară siunile poliţieneşti întreprinse ferinţă generală a U.N.E.S.C.O. neţii cu un conţinut de oxid de
dunării Generale s-a discutat guvernului Portugaliei să pre va adopta hotărîri care vor a- fier pină la 82 la sută
timp de peste o lună problema dea secretarului general ?Jf de Spania şi Portugalia în co
prezentării de către Spania şi O.N.U. informaţii cu privire fh loniile lor şi se propunea ca gu duce o contribuţie demnă Ia Anntoli Parunin, şeful unei Ajutorul militar acordat
Portugalia a unor informaţii situaţia din teritoriile dependen vernele Portugaliei şi Spaniei de S. U. Â. rebelilor Saotieni
despre aşa-zisele lor teritorii te de Portugalia. Aceste terito să elibereze din închisori pe lup măreaţa cauză a păcii şi pro echipe geologice, şi-a exprimat
neautonome sau, cu alte cuvin tătorii pentru independenţa Â-
gresului omenirii. convingerea că exploratorii sub-
te, despre posesiunile lor de pes rii sînt Insula Capul Verde, fricii. Peda rafâa „Com siefufw î de tupH pa ! d r y HANOI 15 (Agerpres). — A- cerea acestei armate. Armata
te mări. Comitetul a adoptat cu Guineea partugheză, San Tho- genţia Vietnameză de Informaţii, rebelilor este completată cu sol
majoritate de voturi rezoluţia me şi Principe, Angola, Mozam- Sub presiunea ţărilor occi elib erarea A fric ii" reîerindu-se la postul de radio daţi străini.
de compromis a 12 ţări din A- bic, Goa, Macao, Timor şi al dentale acest proiect de rezolu „Vocea Ratet Lao“, anunţă că
sia şi Africa (Afganistan, Bir tele. Totodată, rezoluţia ia drept ţie a fost însă anulat, iar în lo NEW YORK 15 (Agerpres). — butu. Din fericire, a spus Watts, un purtător de cuvînt al Comi Partidul Neo Lao Haksat şl
mania, Ceylon, Ghana, Guineea, bună declaraţia verbală a repre cul lui a apărut un proiect nou, TASS transmite : La 14 noiem poporul şi-a dat seama de a- tetului Central al Partidului poporul laoţian consideră ajuto
India, Irak, Liberia, Libia, Ne zentantului spaniol în Comitetul golit de conţinut, pe care Comi brie, „Comitetul dO luptă pen ceastă manevră antidemocratică Neo Lao Haksat a făcut o de rul militar acordat de imperia
pal, Nigeria şi Senegal). Pen de tutelă că guvernul Spaniei tetul l-a adoptat. Delegaţia tru eliberarea Africii“ (organi şi mulţi americani, în special claraţie în legătură cu ajutorul liştii americani rebelilor lui
tru această rezoluţie au votat „acceptă“ să predea secretaru R.S.S. Ucrainene a propus o se zaţie americană formată în spe americanii de origine africană, militar acordat de imperialiştii Fumi Nosavan ca un act de
45 de delegaţii, iar împotriva lui general informaţii cu privi rie de amendamente esenţiale cial din americani de origine îşi exprimă indignarea faţă de americani rebelilor lui Fumi imixtiune în treburile Laosului
ei 6 delegaţii (Belgia, Brazilia, re la teritoriile sale. la noul proiect care insă nu au africană), a început o campa această politică ruşinoasă. Nosavan- şi un act de agresiune împotri
Franţa, Portugalia, Spania, U- fost adoptate. Aceasta a deter nie pentru sprijinirea de către
niunea Sud-Africană), 24 dele Iniţial delegaţiile statelor minat delegaţiile ţărilor socia poporul american a guvernului Secretarul comitetului, Ri- Imperialiştii americani, a sub va acestei ţări şi sînt ferm ho-
gaţii printre care delegaţiile ţă Ghana, Guineea, Mali şi Nige liste să se abţină de la vot. Prin legal congolez, condus de Lu- chard Gibson, a subliniat că gu liniat purtătorul de cuvînt, au tărîţi sa ia atitudine împotriva
rilor socialiste şi ale unor state ria cărora li s-au alăturat ulte urmare deşi Comitetul a con mumba. vernul Statelor Unite sprijină pus la dispoziţia rebelilor lui acestor acţiuni.
occidentale s-au abţinut de ia rior delegaţiile Ceylonului, In damnat verbal regimurile colo de mult regimurile dictatoriale Fumi Nosavan 16 milioane de
vot, iar 23 de delegaţii, printre Preşedintele Comitetului, ar şi a învinuit guvernul Statelor dolari pentru întărirea puterii Partidul Neo Lao Haksat, a
care zece delegaţii ale statelor diei si Iugoslaviei, au prezentai niale din Spania şi Portugalia hitectul Daniel Watts din New Unite că încearcă să creeze în lor militare şi pentru continua subliniat în încheiere purtătorul
africane admise anul acesta în York. a declarat reprezentanţi Congo un regim antidemocrat, rea războiului civil din Laos.
O.N.U., nu au participat la vot. un proiect mai radical care ur şi le-a dat un avertisment se lor presei că guvernul Statelor contrar dorinţei poporului afri de cuvînt, cheamă pe toţi prie
Unite a sprijinit pină acum in can. In afară de ajutor în arma tenii păcii şi democraţiei din
Deşi subliniază că năzuinţa mărea de fapt izolarea politică rios, el n-a izbutit să-şi înde Congo regimul gangsterului Mo- întreaga lume să acorde spri
„Poporul american, a decla ment şi în dolari, imperialiştii jin şi ajutor Laosului pentru a
a Spaniei şi Portugaliei şi care plinească sarcina pină la sfîr- ©o rat Gibson, este indignat de a- împiedica agresiunea imperia
ceastă tactică care a contribuit americani au trimis ofiţeri pen liştilor americani şi pentru a
a iritat cele mai mari puteri co şit. subminează libertăţile şi tradi doar la scăderea rapidă a in asigura o pace trainică în Laos.
ţiile democratice in metropolă, fluenţei şi prestigiul Statelor tru instruirea soldaţilor din ar în Indochina şl în Asia de sud-
Trei milioane de Franci înveninează atmosfera interna Unite în întreaga lume“. est.
ţională, periclitează pacea in lu mata rebelilor şi pentru condu
mea întreagă. Un alt argument Comitetul a adresat tuturor
Pe marginea războiului recţie a tost întotdeauna de par persecutarea scriitorilor, oame care vine in sprijinul afirmaţiei americajnilor partizani ai demo Ministrul de externe a! Belgiei
tea conducătorilor poporului al nilor de ştiinţă şi artiştilor, care noastre cum că problema alge craţiei, apelul de a trimite Or
colonial din Algeria gerian, ferm in acţiunile sale şi in luna septembrie anul acesta ganizaţiei Naţiunilor Unite recunoaşte
aornic de libertate. Nu mai de au semnat o declaraţie cu pri scrisori în care să-şi exprime
Această cifră enormă — 3 mi parte decit in acest an, guver vire la „dreptul la nesupunere“ sprijinul faţă de guvernul Lu- NEW YORK 15 (Agerpres). Congo, Wigny a răspuns că gu
lioane de franci pe zi — '.are nul provizoriu al Republicii Al in condiţiile războiului din Al mumba. La 14 noiembrie, la sediul vernul congolez nu a solicitat
nu reprezintă altceva decit chel geria şi-a trimis reprezentanţii geria, cunoscută sub numele de O.N.U. a avut loc o conferinţă acest lucru, mai ales că relaţii
tuielile pe care le tace Franţa fiSS- de presă organizată de Wigny, le diplomatice dintre cele două
cu războiul din Algeria in fie săi in Franţa pentru a purta „manifestul celor 121“. După riană a căpătat un tot mai pro ministrul Afacerilor Externe al guverne au fost rupte. Wigny
Belgiei. In legătură cu raportul a afirmat că belgienii s-au îna
S§ffMţsa din Guatemalacare 24 de ore, ne-a revenit in tratative, dar poziţia pe care cum se ştie, autorităţile france nunţat caracter internaţional
minte in aceste zile, eind o-au s-au situat reprezentanţii gu ze, au luat măsuri represive îm este acela că această chestiune
GUATEMALA CITY 15 (A- prezentat de Dayal, reprezen poiat in Congo la cererea care
împlinit 6 ani de la începerea vernului francez a făcut impo potriva semnatarilor acestui s-a aflat in ultimii ani în nume gerpres).
războiului colonial împotriva sibilă continuarea tratativelor manifest de solidaritate cu lup roase rînduri pe ordinea de zi tantul special al secretarului ge le-a fost adresată direct de „au
După cum anunţă agenţiile de neral al O.N.U. in Congo, in ca torităţile congoleze locale" şi că
poporului algerian. De la 1 no pe bază de egalitate şi ajunge ta dreaptă a poporului algerian a Adunării Generale a Organi presă occidentale, în Guatemala re se vorbeşte printre altele, guvernul Belgiei nu are nici o
rea la un acord echitabil. Deci patriot. Intr-o conferinţă de pre zaţiei Naţiunilor Unite, atitudi
iembrie, acest război nedrept pe vina de a nu se fi ajuns pină să ţinută la 5 septembrie 1060. nea Franţei faţă de Algeria răsculaţii continuă să deţină despre înapoierea în masă a o- legătură cu aceasta. El a adău
care-1 poartă Franţa împotriva acum la o soluţionare paşnică preşedinlele Franţei, De Gaulle, fiind condamnată de mulţi de controlul asupra oraşelor Puer- fiţerilor şi specialiştilor civili gat insă imediat că guvernul
unui popor dornic de libertate a conflictului franco-algerian a- a exprimat in mod limpede po legaţi la O.N.U. Doar aliaţii săi lo Barrios şi Chiqimula. belgieni in Congo, ministrul A- belgian plăteşte o parte din sa
tacerilor Externe al Belgiei a a-
a intrat in cel de-al 7-lea an. Forţele armate guvernamen
Aşadar, 6 ani încheiaţi de lupte parţine exclusiv elementelor co ziţia guvernului său în această din cadrul N.A.T.O., în primul tale au întrerupt circulaţia din firmat iritat că O.N.U. „calom lariul acestor persoane.
crincene, de însemnate pierderi lonialiste din metropolă. Deşi, chestiune : continuarea războiu rind Statele Unite ale Americiu tre aceste două oraşe. Preşedin niază" pe nedrept guvernul bel — ---------- EK5----------
umane de o parte şi de alta, de in unele ocazii, unii conducători lui pină la „pacificare" şi ale au avut curajul s-o sprijine des tele Ydigoras a ordonat să în gian. In acelaşi timp, el a recu
considerabile pierderi materiale, francezi au promis că vor recu geri în scopul creării unui gu chis. ceapă bombardamente masive noscut că în prezent in Congo A fric a n ii p o f să se
de cheltuieli uriaşe, care, folo noaşte şi vor înfăptui dreptul vern marionetă. A4ai tîrziu. De Masele largi ale poporului împotriva acestor centre ale in peste 2.100 belgieni se află din conducă singuri
site in scopuri paşnice, ar fi poporului algerian la autode Gaulle a arătat că guvernul francez, opinia publică mondia surgenţilor.
terminare (aceasta pentru a a- francez continuă să nădăjduias- nou în diferite posturi de co
fenua intensitatea luptelor), ul că într-o victorie militară în Al
contribuit intr-o măsură consi terior se dovedea că cuvintele geria. Toate aceste declaraţii lă îşi intensifică tot mai mult încercările armatelor guver mandă. LONDRA 15 (Agerpres). -
derabilă la ridicarea nivelului lor erau vorbe goale, lipsite de ca şi însăşi continuarea războ eforturile pentru a contribui la namentale de a ocupa oraşele La întrebarea pusă de un co Agenţia Reuter anunţă că lide
de trai al oamenilor muncii, ar conţinut. Aşa a procedat, de iului in care îşi pierd viaţa zil Încetarea războiului colonial, aflate sub controlul răsculaţilor rul Partidului „Congresul Ma-
fi putut fi investite fonduri su pildă, preşedintele De Gaulle, nic numeroşi tineri francezi sîngeros din Algeria. Opinia s-au soldat cu eşecuri repetate. respondent dacă aceste persoa lavvi" Hastings Banda, fruntaş
ficiente pentru unele construc care, numai în decursul unui an, constituie fante care vin în to publică iubitoare de pace din ne au tost trimise in Congo in politic din Nyassaland, care se
ţii de folos obştesc. Ignorînd şi-a revizuit total poziţia adop tală contradicţie cu afirmarea Franţa, toţi oamenii progresişti Luptele continuă departe de baza unui acord intre guvernul află în prezent în Ghana, a a-
insă raţiunea, precum şi drep tată într-un discurs - program repptată de către oficialităţile din această ţară sint convinşi periferiile acestor oraşe. belgian şi guvernul Republicii cordat la 13 noiembrie la Acera
tul legitim al unui popor de a-şi rostit în anul 1959, luna sep franceze a dreptului poporului că cele 3 milioane de franci ca
dobîndi independenţa şi suvera tembrie. algerian la autodeterminare. re se cheltuiesc zilnic de către Anglia urmăreşte să ştirbească un interviu prin radio în care
nitatea de stat, guvernele fran guvernul francez cu războiul din s-a pronunţat pentru dezvolta
ceze care s-au succedat în ulti Un fapt caracteristic care se Este necesar să mai subliniem Algeria, sumă ce reprezintă o drepturile suverane ale Nigeriei rea independentă a ţărilor afri
mii ani au continuat să se cram impune menţionat este acela încă un fa p t: Problema algeria valoare imensă, pot avea o în cane.
poneze de această acţiune, că in toată această perioadă, de nă, care încă de la început a trebuinţare raţională, spre folo LONDRA 15 (Agerpres). — obţine un drept nelimitat de tre
refuzînd să dea ascultare la începerea războiului din Al depăşit cadrul unui conflict sul maselor largi populare de TASS transmite: cere şi aterizare a avioanelor Demascînd afirmaţiile absur
glasului lucid al opiniei publice geria şi pină în prezent, politica franco-algerian, a dobindit toi oameni ai muncii. engleze pe teritoriul Nigeriei. A- de ale colonialiştilor că nume
franceze şi mondiale, care a ce oficială a Franţei ţaţă de acest mai mult caracterul luptei in Proiectul de acord cu privire celaşi drept îl obţine şi Nigeria. roase popoare de pe continentul
rut întotdeauna şi cere şi acum eveniment a continuat în sensul tre colonialism şi forţele anti Lupta poporului algerian ca la apărare, încheiat intre An Deoarece însă această ţară nu african nu ar fi ajuns încă la
in mod hotărit încetarea răz permanentizării şi intensificării colonialiste din lumea întreagă re militează cu consecvenţă pen glia şi Nigeria, care a tost dat are deocamdată aviaţie militară, „maturitate", pentru a-şi hotărî
boiului colonial din Algeria. acţiunilor represive asupra po in Algeria nu se hotărăşte nu tru independenţă naţională, pen publicităţii la 14 noiembrie sub dreptul menţionat rămîne fictiv. singure soarta, Banda a decla
porului algerian şi asupra ace mai soarta poporului algerian. tru dreptul la autodeterminare, formă de „Carte albă", arată că Sub pretextul „experimentării rat ; „Dacă Ii se va da posibi
Faptul apare cu atit mai con este dreaptă şi ea va triumfa. Anglia urmăreşte să impună a- litate, africanii vor şti să acţio
damnabil cu cit în ultimii ani lora din metropolă care spriji Acest război colonial — in care Şi aceasta în pofida gloanţelor cestei tinere ţări africane un a- avioanelor în condiţii tropicale", neze în mod independent, vor şti
cu care este întîmpinată de că cord care va ştirbi grav drep să-şi rezolve singuri treburile".
au apărut posibilităţi evidente de nă cauza dreaptă a Algeriei se manifestă din partea colonia turile suverane ale Nigeriei. A- Anglia primeşte de asemenea la
tre colonialişti dorinţa fierbinte cordul prevede „colaborarea cea Realizările obţinute de Ghana
a se reglementa pe cale paşnică luptătoare. Cea mai recentă ac liştilor şovinismul, fascismul şi mai strînsă" între forţele arma dispoziţia ei două din cele mai după acordarea independenţei, a
pentru o viaţă liberă a poporu subliniat el, sînt o dovadă con
acest conflict. Trebuie remarcat mari aerodromuri din Nigeria— vingătoare că africanii pot să
insă că iniţiativa în această di ţiune în această direcţie este reacţiunea — pe lingă faptul că lui algerian. te ale celor două ţări. Anglia Kano si Lagos. s-a conducă singuri.
Redacţia şi administraţia zia rului: str. 6 Martie nr. 9. Teleton: 188; 189 1 75. Taxa plătită In numerar contoim aprobării Direcţiunii Generale P.I.T.R. nr. 263 320 din 6 noiembrie l9ly — Întreprinderea Pol !grafică „1 Mai“ — Deva.