Page 57 - 1960-11

ii® « S. Pop: Cînd e vorba de mar­

P ROL ET ARI DIN T OAT E Ţ ĂRI L E, UNI ŢI V A ! ca fabricii;
® V. Albu: Căutătorii de comori
_oe-*
(pag. 2-a) •
muísocialismului o A. fu rc a : Nu numai la timp,

Anuí XI!. Nr. 1834 Joi 17 noiembrie 1989 4 pagini 20 bani ci şi ieftin;
o l. Cestea: Frămîntări (pag.
jm^gg»«BgaíP!mm j»iiigj;wjLaiii'Juui!ira«atg
3-a) ;
® Lucrările Comitetului Politic al

Adunării Generale a O.N.U.;
« Situaţia din Congo (pag. 4-a).

Angajamentul —cauza Cu angajamentele
întregului colectiv îndeplinite

Cu vreo lună. şi ceva în urmă, rnîine cei de la 12 C i-au în­ Zi de zi la redacţie sosesc noi din parchetele sectoarelor Cugir
veşti în care muncitori, tehni­ şi Grădişte, introducerea cu cu­
comuniştii sectorului II de la trecut ! Zi de zi productivitatea cieni şi ingineri, conducători de raj a tehnicii noi. asigurarea u-
întreprinderi, corespondenţi, ne nor condiţii optime de muncă şi
mina Lupenl au avut o aduna­ în cărbune creştea. De la 1,556 comunică îmbucurătoarea veste viaţă muncitorilor — iată numai
a îndeplinirii de către colecti­ cîteva căi prin care s-a ajuns la
re generală. N-a fost o adunare tone pe post s-a ajuns la 2,404 vele din care tac parte a an­ acest succes.
gajamentelor luate, ca răspuns
obişnuită. Minerii şi tehnicienii, apei la 2,525 tone pe post, semn la chemarea celor 19 întreprin­ O corespondenţă primită din
partea tovarăşului Filaret Chi-
membri şi candidaţi de partid că minerii îşi respectă cuvîntul deri din Capitală. ruţă din Sebeş, ne anunţă că la
Tovarăşul Ioan Oprita, ingi­ fabrica „Sebeşul“, angajamentul
de aici au discutat o singură dat. In aceeaşi măsură creştea anual a fost îndeplinit, la puţin
ner şef Ia întreprinderea fores­
problemă, cea mai importantă şi depăşirea de plan pe sector. timp după înche.
tieră din Orăş-
pentru munca lor : îndeplinirea De la minus 300 tone au ajuns tie, ne arată că ierea celui de-al
muncitorii, teh­ IlI-lea trimes­
cu cinste a planului anual. Dis­ la plus 276, apoi la 637 tone, la nicienii şi ingi­ tru. „Comitetul
nerii întreprin-’
cuţiile au fost lungi, aprinse, s-a 765 tone... Pînă la sfîrşitul lui derii, au acor­ sindicatului, sub Lăcătuşii Ioan Maier şi Ni colae Romcea de la atelierele
îndrumarea or­ L. regional C.F.R. Alba Iulia, execută lucrări de cea mai bună
lămurit fiecare problemă, s-au octombrie sectorul a atins o de­ dat în acest an ganizaţiei de calitate. Lună de lună ei depă şese norma, ăe producţie cu
o atenţie deose­ partid a reuşit 10—12 la sută.
luat angajamente noi. păşire de plan de 1.199 tone căr­ bită acţiunii de să antreneze în
reducere a pre­ întrecerea so­ In fo to : Ioan Maier şi Nico lae Romcea executind lucrări de
...6 octombrie. La Lupenl, che­ bune cccsificabil. Oamenii au ţului de cost. In cialistă 096 mun­
reparaţii la un cărucior.
marea comitetului de partid a privit cu mândrie graficul pro­ acest scop ei au citori, din ca­
re 322 în în­
găsit un larg ecou în rîndul teh­ ducţiei. Era doar munca lor, aplicat în via­
trecerea pe pro­
nicienilor care au venit să dis­ cuvîntul lor. ţă numeroase fesii. Ca re­
măsuri tehnico-organizatorice, zultat al acestor măsuri, planul
cute laolaltă situaţia minei lor. Cu oît un succes e cucerit mai au desfăşurat sub conducerea de producţie a fost îndeplinit în ------- ~- ----------------------
organizaţie1! de partid o însu­ proporţie de peste 104 la sută,
_ Tovarăşi — le-a spus a- greu, cu atît el îi face pe mi­ !m¦mSn fleţită întrecere socialistă. productivitatea muncii a crescut F ier vechipentru
cu aproape 7 procente“. Despre
tunci tuturor inginerul Dumitru neri să se îndârjească mai mult /W'V'V' Roadele acestor preocupări economii am amintit anterior.
sînt cum nu se poate mai fru­ Revenim cu afirmaţia corespon­
Opriş şeful sectorului II — noi asupra muntelui de cărbune, să Printre colectivele frun­ moase. După trei trimestre de
taşe din C.S.H., se numă­ activitate, colectivul întreprinde­ dentului potrivit căreia colecti­
ştim că avem pînă alcum un obţină rezultate mai mari. Tot ră’ şi cel de la laminorul vul fabricii respective este hotă-
de 650 mm. Eforturile de­ rii are o economie suplimenta­ rît ca pînă Ia sfîrşitul anului să
minus de cîteva mii de tone. aşa şi cu minerii de la acest puse pentru sporirea pro- ră la preţul de cost în valoare adauge la cele 605.000, încă cî­ Sprijinim eforturile oţelarilor
< ducţiei de laminate au fost de aproape 1.000.000 lei, ceea ce teva sute de mii lei.
Ne-am sfătuit şi am hotârît să sector. „Am dat aproape 1.200 <; încununate de succese. De
la începutul anului şi pî­ reprezintă depăşirea cu mult a De la Baru Mare, tovarăşul
vă spunem aici, că pînă la fi­ tone de cărbune peste plan în nă în prezent, colectivul angajamentului anual. Ioan Solcoi. lucrător la Între­ Scrisoarea oţelarilor hunedo- chi. Noi, deputaţii din Ilia. spri­
acestui sector a dat peste prinderea „Ceramica“, ne comu­ reni adresată tuturor oamenilor jinim eforturile oţelarilor şi ne
nele anului, fron- ,<ii: mai puţin de o plan 16.000 tone laminate. Ridicarea indicelui de utiliza­ nică telefonic că peste angaja­ muncii din regiunea noastră cu angajăm să colectăm şi să tri­
taliştil noştri jumătate de lu­ re a masei lemnoase, reducerea mentul iniţial de 45.000 lei, şi privire la colectarea de cît mai mitem oţelăriilor din Hunedoa­
vor da peste In sectorul // nă, no, apoi în La cele peste 16.000 to­ pierderilor de exploatare, orga­ sporit cu 5.000 lei, colectivul fa­ mult fier vechi, a fost primită ra pînă la 31 decembrie a.c.,
ne laminate produse peste nizarea brigăzilor complexe de bricii avea la sfîrşitul celui de-al cu interes şi de către ţăranii 8.000 kg. fier vechi. Pentru rea­
plan cel puţin al minei lupeni neflembrie mu­ plan la laminorul de 650 muncă cu plată în acord global treilea trimestru o economie la muncitori de pe cuprinsul co­ lizarea acestui angajament vom
7.200 tone de sai să facem ce­ mm. al C.S. Hunedoara, în la toate parchetele sectorului de preţul de cost de încă 1.000 Iei. munei Iii a. antrena cetăţenii din toate cir­
cursul celor 10 luni ale exploatare Orăştie şi Ia o parte In luna octombrie, suma econo­ cumscripţiile electorale ale co­
cărbune, în aşa va mai bun“ — anului, a contribuit şi în­ miilor a mai sporit — conform Cetăţenii din comuna noastră, munei în aşa fel ca fiecare ce­
cărcătorul Ilie Spăta- calculelor operative — cu încă antrenaţi de deputaţi şi îndru­ tăţean să-şi aducă contribuţia,
fel ca să îndeplinim întocmai şi-au spus minerii. Iară s-au ru, pe care-1 vedeţi în fo­ 7.000 lei. Vasile Necsl llie Gro­ maţi în permanenţă de comite­ iar angajamentul luat să fie
tografie dirijînd încărca­ zav. Fineţe Baboni, Elvira Vass, tul comunal de partid, au colec­ depăşit.
planul anual. Şi, pentru octom­ adunat, au discutat şi rezulta­ rea unui cuptor. sînt doar cîţiva din autorii suc­ tat în acest an importante can­
cesului. tităţi de fier vechi. De pildă, Ioan Roşu, Sebastian Nis-
brie ne legăm să dăm cel pu­ tul se vede în angajamentul colectiviştii din localitate au tor, Lazăr Virginia, Teodor
Am amintit numai cîteva din colectat 4.300 kg. fier vechi, in
ţin 1.000 tone de cărbune peste pentru această lună : „Peste comuna noastră mai sînt încă Lucaci, Piroşca Fekeie,
colectivele regiunii care au ra­
plan. plan cel puţin 4.000 tone de portat înainte de termen îndepli­ suficiente cantităţi de fier ve­ deputaţi ai Sfatului pnpular
nirea angajamentului anual la
Un murmur de mirare a stră­ cărbune“. Şi din nou în abata­ economii. In regiune mai exis­ al comunei llia
bătut sala. Nimănui nu i-a ve­ je craţerele abia pridideau să tă încă multe asemenea colec­
nit să creadl. Sectorul avea a- ducă bogăţia de cărbune. In pri­ tive. Uzina „Victoria“ din Călan, Contribuţia ceferiştilor
tunci aproape 300 tone de căr­ ma decadă din octombrie sec­
bune sub plan. Se laudă şi-au zis torul şi-a depăşit planul cu a- întreprinderea minieră Teliuc,
cei mai mulţi. Inginerul, tehni­ proape 2.000 tone de cărbune. întreprinderea regională de elec­
cienii Pavel Drîmboreanu, Vasi- Sînt care acum mulţumiţi mi­ tricitate Hunedoara-Deva, Trus­
le Năpău, Dumitru Fote seu, bri­ nerii sectorului II. Nu, nu sînt! tul minier Deva, Uzina metalo-
gadierii Andrei Nagy, Ioan Po­ chimică Zlatna. fabrica Chimică
— Stăm pe cărbune, tovară­
din Orăştie. fabrica „Simion
pa, Alexandru Săcăluş şi toţi şe, stăm că n-avem goale cîte Bărnutiii" din Sebeş, Filatura
Lupeni. I.R.T.A. Deva. marea
ceilalţi de la sector n-au zâm­ ne trebuie! Naiba ştie ce-or face In cursul celor 10 luni ce s-au Iui C.F.R. Teiuş-Coşlariu. Ca ur­
majoritate a întreprinderilor fo­ scurs din acest an, muncitorii, mare, ceferiştii de la districtul
bit. Ştiau ei pe ce bază spune cei de la transport ! Avem căr­ restiere şi multe altele vin să tehnicienii şi inginerii de la L Coşlariu, împreună cu cei de
completeze lista. complexul C.F.R. Teiuş-Coşlariu !a revizia de vagoane, mobili­
vorbele astea 1 au colectat şi trimis oţelăriilor zaţi de organizaţiile de partid,
Măsuri tehnico-organizatorice...17 octombrie. In toate aba­ peste plan ci chiar pentru 5.000 AD. BLAJ peste 209.000 kg. fier vechi. au colectat in ziua de 15 noiem­
bune nu pentru 4.000 de tone brie a. c. 8.900 kg. fier vechi.
Recenta scrisoare a oţelarilor Muncitorii din staţia Teiuş, pre­
tajele sectorului vestea s-a răs1- de tone. Da deocamdată goale, Sarcina de a realiza economii locuit caolinul, al cărui preţ se Inmedoreni adresată muncitori­ cum şi cei de la districtul L 2
pîndit ca gîndul : „Putem puş­ goale. Asta-i necazul nostru! cit mai însemnate peste preve­ ridica la suma de 1.000 lei to­ lor, oamenilor muncii de la sa­ Teiuş s-au angajat ca pînă la
ca, fraţilor I Avem suitorul de derile planului, a constituit o na, cu argila de Medgidia, care sfîrşitul acestei luni să colecte­
aeraj în bună regulă ! De-acum ...Am încercat să redăm mai preocupare de seamă şi în ca­ costă numai 171 lei tona. te, intelectualilor, utemiştilor, e- ze şi să expedieze oţelarilor hu-
rucăl pe cărbune 1“ Dar, prima sus un crîmpei din marea bătă­ drul colectivului de conducere levilor etc., privind colectarea nedoreni cantitatea de 15.000
dată cînd au puşdat, au crezut lie cu cărbunele care se duce de' la fabrica de teracotă din S-a trecut apoi la o mai ju­ de cit mai mult tier vechi, a fost kg. fier vechi.
că pot puşca tot muntele. La acum in toate abatajele minei. Deva. dicioasă folosire a energiei e-
un panou s-a puşcat prea tare. Zi de zi de aici pleacă la pre­ lectrice. Măsurile luate în acest primită cu viu interes şi de co­ Hor şi şcolarilor
S-a avariat craterul! „No. dră­ parat,ie şi de acolo spre Hune­ Studiind principalele cauze scop au adus economii de lectivul de muncă al complexu-
cia naibii, am uitat să mun­ doara multe mii de tone de care determinau încărcarea pre­ 10.000 lei, iar prin folosirea ga­ moaşe se mîndresc şi pionierii de Ia
cim“ — şi-au spus înciudaţi oa­ cărbune. Ceea ce s-a petrecut ţului de cost al produselor fini­ zului metan ca energie calorică, âportiii utemiştii 1 şcoala elementară din Teiuş care de
menii. De fapt în sOctor nu se la sectorul II s-a petrecut la te, s-a ajuns la concluzia că, s-au obţinut economii de încă asemenea au colectat şi predat peste
mai lucrase cu puşcare de mul­ toate sectoarele minei. Despre înlocuind unele materii prime 20.000 lei. In acţiunea de colectare a cît mai 3.600 kg. Elevii acestor şcoli, însufle­
te luni de zile. S-au apucat, şi aceasta vorbesc clar cele peste itiuII fier vechi pentru oţelării sînt an­
în două schimburi totul a fost 6.500 tone de cărbune date pes­ necesare la fabricarea teracotei, Prin măsurile tehnico-organi- trenaţi toţi utemiştii, pionierii şi şco­ ţiţi de chemarea oţelarilor din Hune­
reparat, acolo în frontal, pe loc. te plan la Lupeni în mai puţin zaiorice luate în acest an, fabri­ larii de la şcoala medie şi celelalte
De atunci la buncărele frontale­ cu altele mai ieftine, dar tot a- ca de teracotă din Deva va rea­ şcoli din comuna Teiuş. Recent, orga­ doara, s-au angajat ca pînă la 31 de­
lor a fost nevoie de tot mai multe de jumătate de lună. liza, peste sarcinile planificate, nizaţia U.T.M. din cadrul şcolii medii cembrie a. c. să colecteze încă peste
tît de bune, se pot obţine însem­ o economie de 54.000 lei. a predat I.C.M.-ului cantitatea de 6.000 kg. lier vechi.
GH. DUMITRESCll 4.245 kg. fier vechi. Cu rezultate fru-
nate economii. Astfel a fost în-

goale. Zi cu zi minusul de pro­

ducţie a scăzut pînă cînd n-a

mai fost nimic din el. pentru
ca apoi din ‘dreptul sectorului

C um ne pregătim pentru anul 1961'semnul plus să nu mai plece
pînă azi.

La frontalele lui Andrei Nagy, Anul 1960 se apropie de sfirşit. Bi­ ing. C. CONSTANTINESCU ţioneze cu gaz metan, urmînd ca spre Acolo unde se formează trenurile
Ioan Popa, la frontul 1/1, la A- lanţul muncii depuse de furnaliştii sfîrşitul trimestrului U să trecem la
xente Juga, la Mihai Demian, Combinatului siderurgic Hunedoara în şeful secţiei a l-a furnale funcţionarea celorlalte furnale cu gaz Staţia C.F.R. Simeria-Triaj şuieratul locomotivei a anun­ constata că ele stnt deosebit
normatorul a trecut zi de zi tot perioada celor 10 luni este rodnic. Cele a C. S- Hunedoara metan. Prin introducerea gazului me­ cunoaşte în fiecare clipă frea­ ţat plecarea trenului. încă un de frumoase. Astfel, în cel
mai multe tone peste plan. Au 12.000 tone de fontă peste plan şi rea­ tan vom reduce simţitor consumul de mătul muncii. Aici se formea­ tren plecase din staţia C.F.R. de-al IlI-lea trim estru al anu­
dat azi cei de la frontalul 2/1 lizarea de indici superiori, ne îndrep­ sută, dînd peste prevederile planului cocs pe tona de fontă, iar pe m.c. vo­ ză trenurile încărcate cu dife­ Simeria-Triaj, care, transporta lui, planul global a fost înde­
cîte 5 tone de cărbune pe post, tăţeşte pe toţi să spunem că furnaliştii cantitatea de 6.000 tone de fontă. Pen­ lum util de furnal vom putea realiza rite mărfuri, de aici pleacă mărfuri necesare întreprinde­ plinit în proporţie de 187 la
spre Hunedoara şi spre alte rilor din ţară. sută, iar în luna octombrie în
sînt conştienţi de sarcinile ce le revin. tru realizarea măreţelor sarcini ce ne o încărcătură metalică mai mare şi localităţi şiruri întregi de va­ proporţie ăe 148,40 la sută.
goane. Nu există materiale ve­ Se anunţă de ia S-a redus considerabil timpul
Pe acest considerent muncitorii, tehni­ revin, noi am luat măsuri de pe a- deci vom spori indicii de utilizare cu nite din ţară pentru Hunedoa­ de staţionare a vagoanelor în
„cocoaşl“ tranzit printr-o organizare mai
cienii şi inginerii secţiei noastre sînt cum pentru asigurarea îndeplinirii şi ! la sută şi chiar mai mult. ra care să nu treacă prin Si­ bună a lucrului de manevră in
meria-Triaj. Unii numesc acest Cine trece prin staţia C.F.R. staţie, s-a redus media ăe sta ­
?y. hotărîţi să traducă în fapte planul eco­ depăşirii planului de producţie pe a- Pentru realizarea acestor măsuri punct de cale ferată „mina Simeria-Triaj, fie ziua sau ţionare a vagoanelor la incăr-
nomic de fi ani adoptat de cet de-al nul 1961. Am terminat reparaţia fur­ lehnico-organizatorice am trecut ia for­ dreaptă" a marelui combinat noaptea, aude transmiţîndu-se care-descărcare prin aceea că
IH-lea Congres al partidului. Orga­ nalului nr. 1 şi în curînd vom trece marea în acest scop a două colective Jiunedorean. Colectivul de la difuzoarele instalate pe vagoanele încărcate au fost
nizaţia de partid, a mobilizat întregul la oprirea furnalului nr. 2. Cu ocazia conduse de maistrul Gheorghe Scuta- muncitori care lucrează în sta ­ toată porţiunea unde se for­ îndrumate cu primele trenuri
colectiv de furnalişti pentru îndeplini­ acestor reparaţii, colectivul nostru a ru şi ing. Nicolae Ghiorghioni, care ţie depune eforturi deosebite mează trenurile, anumite co­ in circulaţie, iar alte vagoane
rea şi depăşirea sarcinilor de plan, adus unele modificări importante la vor studia şi alte probleme legate de pentru formarea trenurilor, menzi.. Cel care transmite ia
creşterea indicilor de utilizare a fur­ furnale. S-a înlocuit sistemul de în­ procesul de mecanizare al furnalelor. încărcate au fost puse la des­
: JlPlilfc.- * nalelor, reducerea preţului de cost etc. cărcare a furnalelor c.u corfe şi s-a De asemenea, aceste colective vor ve­ reducerea timpului de staţio­ microfon este şeful ăe mane­ cărcare intr-un timp minim
Un obiectiv important în munca noas­ introdus încărcarea pe benzi transpor­ ghea şi vor veni cu propuneri în sco­ nare a vagoanelor, îndeplinirea vră principal Constantin Ra­ de la sosire.
mMMÍ tră a stat şi stă în permanenţă atenţia toare. La toate furnalele s-au înlocuit cul folosirii materialelor mai ieftine planului producţiei globale. duleseu. Acest harnic şef de
faţă de găsirea de noi metode şi pro­ dispozitivele hidraulice cu dispozitive si în cantităţi mai mari, asigurînd o manevră cunoaşte îndatoririle In tim p de numai 3 luni au
cedee, pe calea introducerii în produc­ mecanice care elimină timpii morţi, se reducere substanţială a preţului de cost 5Jn tren pleacă d?n gară circulat prin staţia C.F.R. Ni­
ţie a progresului tehnic. realizează însemnate economii h ulei. •a acest important capitol. In centrul fiecărui om din triaj, orice meriţi-Triaj 5.230 trenuri de
se asigură un mers constant şi deci muncii noastre stă în permanenţă şi marfă şi călători. Tot în acest
/ m m d- In răstimpul cît a mai rămas pînă o producţia. mai mare a furnalului. grija faţă de ridicarea cunoştinţelor Se apropia ziua de 7 noiem­ mişcare a fiecărui vagon. De
la sfîrşitul anului, colectivul nostru, în tehnice ale muncitorilor. De aceea, noi brie. Fiecare muncitor din sta ­ felul cum el ştie să dirijeze tim p au fost realizate econo­
Y frunte cu comuniştii, este preocupat să De asemenea, ne vom strădui ca am luat măsuri de reorganizare a ţie depunea eforturi pentru a munca, depind şi rezultatele. mii prin reducerea staţionăm
dezvolte succesele obţinute pînă în pînă la sfîrşitul anului 1960 «ii termi­ cursurilor de ridicarea calificării oa­ întlmpina această zi cu rezul­ Atenţia muncitorilor din triaj
Furnalistul Toma Părâ- prezent, să se prezinte cu pianul pe năm instalaţia de transport pe bandă menilor. Printr-o muncă politică sus­ tate deosebite. Şi în tim p ce este îndreptată tot timpul la vagoanelor în tranzit cu pre­
oan a contribuit la înde­ 1960 îndeplinit şi depăşit, creînd în şi de ciuruirea cocsului. In perioada ţinută din partea organelor noastre fiecare îşi ducea sarcina la în­ glasul care se aude de la „co­ lucrare în valoare de 126.000
plinirea planului anual ăe acest fel de pe acum condiţii pentru reparaţiilor făcute la gîtul furnalelor tehnico-inginereşti, vom reuşi să dăm deplinire, mecanicul de loco­ coaşă", executind conştiincios lei. încă un fapt demn de men­
către secţia furnale a uzi­ realizarea sarcinilor de plan pe anul s-a introdus un sistem de etanşare a muncitorilor cunoştinţele necesare. Rea­ motivă Nicolae Uriţescu se cele transmise. ţionat : de aproape 2 luni, în
nei „Victoria" din Călan, 1961. gazului, iar sacii de praf îi voni trece lizarea acestor probleme mai sus ară­ pregătea de plecare. Anunţase staţie nu au mai fost tampo-
cu aproape 2 luni mai de­ pe deasupra halei de turnare, în scopul tate, precum şi celelalte în curs de din tim p că şi în acea zi va Alături de tov. Constantin nări sau deraerl de vagoane
vreme. Recenta plenară a Comitetului Cen­ asigurării unei epurări mai perfecte a rezolvare, impune o muncă şi mai în­ remorca un tren cu supratonaj. Răclulescu, un aport deosebit iar lipsurile de la serviciu au
tral a Partidului Muncitoresc Romîn gazului de furnal şi pentru a se ob­ cordată din partea conducerii tehnice In loc de 1240 tone cît trebuia la îndeplinirea sarcinilor de fost complet lichidate.
In clişeu: Tov. Părăoan a stabilit sarcini precise colectivului ţine o eliminare complectă a zonei de a sectorului nostru, a organizaţiei sin­ plan aduc Franctsc Fgri, Aurel
nostru de furnalişti, şi noi avem posi­ gaz de la furnal prin captarea lui in­ dicale şi U.T.M., a tuturor muncitori­ să transporte, a cerut ca greu­ Vlad, Constantin Pănescu, E- Acestea sînt numai cîteva
urmărind mersul furnalu­ bilitatea să luăm măsuri tehnico-orga­ tegrală. lor, inginerilor şi tehnicienilor. Con­ mil Bozan, Lungii Jianu. Con­ fapte din munca harnicilor ce­
nizatorice din timp în aşa fel îneît din duşi şi îndrumaţi de organizaţia de tatea garniturii să fie de 1300 ferişti de la triaj. lată pentru
prima zi a noului an să păşim cu a- O altă preocupare a noastră este şi partid, împletind cunoştinţele teoretice stantin Buzoianu şi alţii. ce în trim estrele II şi III, sta ­
vîni în muncă. aceea de înălţare a cauperelor în ve­ cu cele practice, perfecţionînd procesul tone. intre timp, mecanicul ţia C.F.R. Simeria-Triaj a fost
derea încălzirii unui debit mai mare declarată fruntaşă pe Direc­
Cifrele de plan pe anul 1961, spo­ de aer şi legat de aceasta vom trece tehnologic, vom putea să obţinem noi Nicolae Uriţescu îşi pusese la Vorbesc cifrele ţia regională C.F.R. Timişoara.
rite. faţă de anul 1960, sînt bine cu­ la introducerea gazului metan în sco­
noscute de întregul colectiv. Cu toate pul ridicării temperaturii aerului cu şi importante succese atit în îndepli­ punct locomotiva ca nu cumva Analizînd rezultatele obţinu­ A. VASILE
acestea colectivul nostru s-a angajat ISO—200 grade Gelsius, faţă de regi­ să aibă vreo surpriză pe dis­ te în ultimul tim p de ceferiş­
mul de lucru actual. In anul 1961, pre­ nirea sarcinilor pe acest an cît şi a tanţa pînă la Coşlariu. Apoi. tii din Simeria-Triaj se poate
ca în perioada anului 1961 să spo­
'•’'l'VT-.yVf's-' W v - 'VW-
lui nr. 1. rească producţia de fontă cu 16 la conizăm ca furnalul nr. l şi 2 să func­ sarcinilor sporite din anul viitor.

*