Page 58 - 1960-11
P. 58
DRUMUL SOC.IALlSMULu, Nr. 1834
BBB3BEBBBBBMBMWBBMWBMMjMB
Cimd e v®ielja fjmjnjUcL m il f Ceferişti simerieu despre A H lor
d e m a r c a SabaBI«II •'VN/V/'V/V'V'N. Redacţia1 ziarului nostru a „Despre patriotism şi interna dori să se ţină lunar 1- 2 confe
Pe la siîrşitul anului trecut din brigadă i-au fost de mare \ Oamenii muncii din ţara noastră, conştienţi că fiecare; consultat zilele trecute părerea ţionalism1“, „Despre ştiinţă şi rinţe şi discuţii privitoare la
vinzătoni magazinului de mo ajutor. Fiecare îşi îndruma a- $nouă realizare înseamnă zile din ce in ce' mai fericite, nu-şi<, unor muncitori ceferişti din
bile din Petroşani il vedeau de tent tovarăşul, îi arăta greşe \ precupeţesc eforturile în muncă. In mină, în fabrică, în uzină, \ oraşul Simeria despre activita religie“ etc. De asemenea au morala comunistă.
seori pe Lazăr-baci care venea lile. Acum brigada lui Popa lu >pe ogor, omul zilelor noastre, crescut şi educat de partid, ’ tea clubului muncitoresc „Fili-
aici, se uita la mobile şi pleca crează camere combinate. Cit s munceşte cu elan pentru realizarea sarcinilor izvorîte din do- mon Sîrbu“ din localitate, ce- fost ţinute recenzii şl prezen Anton Crijanovschi, m aistru
amărit, fără să scoată o vorbă. despre calitatea lucrărilor exe <cumentele Congresului al III-lea al P.M.R. rînd în acelaşi timp şi sugestii
Intr-o zi l-au întrebat ce cau cutate, maistrul nu are de spus 5 Alături de oamenii muncii, elevii patriei noastre dau bă-', pentru îmbogăţirea activităţii tări de cărţi, cum au fost: „Aşa la cazangerie : Dacă ar lua fiin
tă. Omul nu le-a răspuns. As decît cuvinte de laudă, iar Cră- ţ tălia pentru a cuceri cetatea ştiinţei, învaţă cu sîrguinfă pentru < culturale menite să sprijine pro
culta atent discuţiile cumpără ciunescu a rămas în brigadă şi Ca putea păşi în producţie cu fruntea sus, demni. In faţa elevi-'> cesul de producţie. s-a călit oţelul“, „Bărăgan“, ţă la noi „secţia-şcoală“, am
torilor şi vizitatorilor, aprecie este un muncitor bun.
rile lor. lor stă scris astăzi mai mult ca oricînd cu Utere de foc îndern- ; Redăm mai jos o sinteză a etic. Echipa de teatru a dori ca pe lîngă alte cunoştinţe
Cea de ia „mobilă fină" s nul fierbinte al marelui benin :„învăţaţi, învăţaţi, învăţaţi!“* aprecierilor care s-au făcut
Lazăr-baci a aliat astfel în- \ IN CLIŞEE: elevi fruntaşi lu învăţătură ai Şcolii mediii privitor la activitatea clubului prezentat în ultimul timp tehnice să se studieze temeinic
tr-una din zile de ce canapele Mulţi spuneau la început că ^ din Sim eria: precum şi unele propuneri ale
le produse de ei nu se vindeau. plăcile aglomerate nu pot fi fo muncitorilor: piesele „Familia Covaci“, „Ga tehnologia materialelor ou care
Şi maistrul atelierului de tîm- losite la confecţionarea mobilei
plărie al întreprinderii “6 Au fine. Ion Scroban, şeful brigă Clubul nostru desfăşoară o ra mică“ şi „De-o virstă cu se lucrează.
gust“ din Petroşani nu s-a îm zii, avea însă altă părere. Plă activitate educativă multilatera
păcat cu gindul că munca lor cile aglomerate puteau înlocui lă, astfel că participând la ac furtuna“, piese cu un bogat Clubul ar trebui să ne ajute
era prost apreciată de cumpără foarte bine lemnul de brad care ţiunile ce se organizează aici,
tori. In atelier erau muncitori este scump, iar furnirul putea fi noi, muncitorii ceferişti, primim' conţinut de idei şi care au fost şi in întrecerea pe profesii.
buni, pricepuţi şi totuşi... A cui aplicat mai bine pe placă. La un preţios ajutor atît în ridica
.era vina? A discutat cu oame zăr-baci împărtăşi şi el părerea rea nivelului de cunoştinţe teh mult apreciase de oamenii Pe lingă activităţile menite să-i
nii, cu organizaţia de partid. şefului de brigadă şi ceru con nice, legate de profesiunea
Oamenilor nu le plăcea tipul de ducerii ca lemnul de brad să fie noastră, cît şi in ceea ce pri muncii. ajute pe muncitori în ridicarea
mobilă pe care o lucrau, era u- înlocuit cu plăci aglomerate. în veşte nivelul ideologic şi de cul
rit. S-a dus la conducerea în cercarea a dat roade. Pînă în tură generală. Astfel, conferin Propuneri preţioase: calificării profesionale, clubul
treprinderii şi şi-a spus păsul. prezent muncitorii de la mobilă ţele tehnice au fost organizate trebuie să popularizeze impor
Pe la începutul lunii februarie fină au conEecţionat 60 garni pe specificul fiecărei secţii.
la atelier au sosit schiţele noi turi de camere combinate tip Pentru cei de la secţia I-a loco Tov. Sever Săbău, m uncitor: tanţa întrecerii pe profesii şi
lor tipuri de mobilă. Muncito „Sibiu“, „Bega“ şi „Codiea” la motive s-au ţinut consultaţii
rii le-au primit cu bucurie, iar care bradul şi placajul a fost Am dori ca tovarăşii din con rezultatele obţinute în aceste
maistrul Petru Lazăr după ce înlocuit cu plăci aglomerate. tehnice la1 locul de mtumcă pe ducerea sindicatului şi a clubu întreceri.
le-a studiat s-a sfătuit îndelung teme cum ar f i : „Calitatea re De asemenea, am vrea să se
cu Ion Scroban, Petru Popa, Io- paraţiei locomlotivelor, factor lui să studieze posibilitatea în
sif Nagy şi Alexandru Silves- important în economia naţiona fiinţării „secţiei-şcoală“ pentru organizeze în cadrul serilor de
cu despre felul cum trebuia or lă“, „Funcţionarea frînei de a ne reîmprospăta cunoştinţele odihnă — care ar trebui să fie
ganizată munca. Pentru ca noi aer la locomotive“, „Defectele tehnice şi a învăţa lucruri noi. mai multe — discuţii oare să
le garnituri de mobilă combi frecvente ale cazanului“ şi alte Am dori de asemenea ca frun ilustreze grija faţă d!e om în
nată tip „Bega“, „Codlea“ şi le. Muncitorii din depoul de lo taşii din complexul nostru fero R.P.R., condiţiile noi de viaţă
„Sibiu“ să fie de bună calitate comotive au participat la con viar să fie popularizaţi şi la şi de muncă. La aceste discuţii
au hotărît să formeze brigăzi sultaţii tehnice pe teme ca : „Im club : adică să existe şi acolo vrem să asiste şi tineretul nos
care să lucreze fiecare un anu portanţa reparaţiilor preven un panou de onoare cu foto tru. Am dori de asemenea ca
mit tip de mobilă. Aşa oamenii tive planificate a maşinilor-unel- sărbătorirea tovarăşilor noştri
puteau cîştiga mai multă expe te şi sistemele de reparaţie“, grafii.
rienţă, se puţeau specializa. „Reparaţii mijlocii şi generale O altă dorinţă ar fi să se re care ies la pensie să nu se mai
SILVIA CH1RILĂ EMIL POGAN organizeze echipa de dansuri facă la Cantină ci la club.
Brigada iesievlfor la locomotive“, „Cum se pot în Tovarăşul Inochentie June:
clasa Xl-a umanistică cl. IX-a lătura accidentele în muncă“
Tovarăşul Kertes, secretarul etc. Pentru cei ce muncesc la
„staţia Simeria“ au fost ţinu populare care de atîtea ori a inginer': Am dori să se orga
organizaţiei de partid, a fost de- te consultaţii tehnice pe teme
acord cu înfiinţarea brigăzii de cum au f o s t : „Ce este rulajul prezentat spectacole bune.
tineret. Pe Petru Popa condu şi care eşte procedeul de redu Tovarăşa Ana Şerban — m a nizeze un lectorat pentru ingi
cătorul noii brigăzi, îl cunoaş- cerea lui“, „Metode înaintate de caragiu : Aş dori să se organi neri şi tehnicieni unde să se
tea bine. Munceau doar alături In ultimul timp muncitorii lucru la manevră“, „Rolul echi zeze mai multe acţiuni pentru popularizeze ultimele noutăţi
în biroul organizaţiei de partid brigăzii lui Ion Scroban au tre pei complexe în vedereia redu noi, nu numai cei cui de croito sovietice şi din ţările de domo- (
şi era şi secretarul organizaţiei cut cu succes peste o nouă în cerii procesului tehnologic din
U.T.M. din întreprindere. cercare. Ei au predat magazi staţii m>ari“ şi altele. rie şi conferinţele ce s-au ţi craţie populară din domeniul
nelor şase garnituri elegante de nut. Aş dori, de exemplu, un tehnicii feroviare. Considerăm
Brigada lui Popa a început camere combinate lustruite tip Faptul că în locul conferinţe cerc de menaj, expoziţii ale ce că este necesar ca în cadrul
munca în februarie prin confec „Tîrnăveni“: Este o realizare a lor tehnice, oare uneori nu erau lor mai pricepute gospodine etc. clubului să existe şi cercuri de
ţionarea ramelor pentru dormeze întregii brigăzi la care a con atractive s-au ţinut aceste con Ca muncitoare, găsesc că ar fi studiere a istoriei literaturii ro-
şi somiere, apoi a executat o tribuit atît Gheorghe Vlăduţ cît sultaţii tehnice, la locul de bine să se organizeze seri de mîne şi universale, a istoriei
comandă de dulapuri pentru bi şi Alexandru Silvescu, Gheor muncă ca exemplificări practi odihnă ale mecanicilor, ale ce muzicii şi a artelor. In felul a-
blioteci. Cu cît lucrările pe care ghe Crişan, sau I. Scroban. ce, pe concret. a făcut ca lor din ateliere şi depou pe spe cesta lectura muncitorilor va fi
Ic făceau se complicau, se iveau ele să fie de un real folos cificul meseriei. La aceste seri îndrumată şi vor primi un se
şi greutăţile. Ion Colcea şi Cor în activitatea noastră şi să par de odihnă ar trebui să se a- rios sprijin în formarea unei
O contribuţie însemnată la ANGHEL NOVAC SILVIA JITEA ticipăm ou regularitate la ase rate metodele de muncă şi să culturi generale temeinice.
nel Gligor nu munceau bine, realizarea mobilei de calitate menea acţiuni. Tovarăşul 'Mihai Tontici. in
superioară aduc cele 11 femei ci. Xl-a reală ci. X-a umanistică se discute în jurul lor. Pentru
dădeau lucru de proastă calita Tot pentru completarea cu
de la lustruit. De sub mîinile noştinţelor noastre tehnice şi aceasta, bineînţeles, trebuie să giner’: Concursurile „Cine ştie
te, pentru că nu se pricepeau, harnice ale Măriei Szatmary, A- pentru informarea asupra ulti ne ajute şi conducerea ateliere cîştigă“ au devenit îndrăgite de
clolei Nagv sau Rozaliei Sil NOTĂ CRITICĂ melor noutăţi tehnice au fost lor. masele largi. La noi ar trebui
iar Ion Crăciunescu, fugea pur organizate în cadrul clubului
vescu ies mobiie plăcute şi bu SUB PLOIER ©a© întâlniri cu inovatorii, expoziţia Am mai dori da brigada ar să se organizeze concursuri
şi simplu de muncă şi era cît ne. inovaţiilor făcute de muncitorii tistică de agitaţie să fie reor „Cine ştie meserie, cîştigă“,
din Simeria, expoziţia inovato ganizată şi stimulată pentru a pentru fiecare secţie, contribu
pe-aci să fie mutat la depozitul La sfîrşitul trimestrului III rilor şi raţionalizat,orilor sovie veni în sprijinul procesului de ind in acest fel la reîmprospă
Lazăr-baci şi-a văzut visul îm Am călătorit acum citeva zile pe acest traseu, îşi deschise un tici etc. Pentru ridicarea nive tarea cunoştinţelor tehnice si
de cherestea. Popa se hotărî a- plinit. Atelierul a primit stea de la Deva la Cugir cu auto ploier cit. toate zilele. Se ascun lului cultural şi politic s-au ţi producţie.
gul roşu de „Sector fruntaş pe buzul I.R.T.A. Deva, care circulă se la adăpostul lui. Cîţiva că nut conferinţe şi expuneri c a : Tov. îoan Suciu, maistru la la acumularea de noi cunoştin
tunci să se ocupe mai îndea întreprindere“, pentru realizarea în permanenţă pe acest traseu. lători riseră nedumeriţi. „Aniversarea grevelor din 1920“, secţia mecanic ş e f : Ajutorul ce ţe'. De asemenea, toate formele
planului la toţi indicii. Luna oc Drumul bun, asfaltat, priveliş ni-1 dă clubul pentru ridicarea de propagandă tehnică trebuie
proape de ei şi ceru ajutorul tombrie a fost încheiată de tile minunate de o parte şi de — Ce-o fi crezînd, de şi-a des calificării profesionale a mun să fie urmate de filme docu
muncitorii atelierului de tîm- alta a drumului, bunăvoinţa chis ploierul ? se întrebau că citorilor am vrea să fie şi mai mentare. tehnice sau de proiec
plărie cu o depăşire a planului personalului care deserveşte a- lătorii. Dar răspunsul îl aflară intens. Astfel, ar trebui să se ţii de diaiilme sau planşe.
de peste 80 ,1a sută. Sînt roa ccst autobuz, toate au avut da numaidecît, chiar de unde nu se Am dori de asemenea ca ac
dele muncii întregului colectiv. rul să satisfacă pe deplin pe aşteptau : din tavan. Şiroaie de popularizeze şi mai mult car
fiecare călător. Dar, plăcerea apă amestecată cu ulei şi praf, tea tehnică pentru fiecare me tele de eroism ale muncitorilor
Dar nu numai atît. Mobilele n-a ţinut prea mult. Pe la ju se prelingeau din tavanul auto serie în parte. De asemenea, co noştri să fie popularizate la
executate de. muncitorii atelie mătatea drumului, in geamurile buzului peste capetele călători mitetul sindicatului împreună club. Faptole lor trebuie aduse
rului de tîmplărie al întreprin autobuzului au început să bată lor. Ploua in autobuz ca afară. cu conducerea atelierelor ar la cunoştinţa tuturor muncito
derii .,6 August“ din Petroşani stropi mari şi deşi de ploaie. Călătorii se înghesuiau cînd in trebui să asigure condiţii mai rilor din complexul nostru fe
Tuna şi fulgera. Ploaia cădea tr-un colţ, cind intr-altul, insă bune de muncă bibliotecii, oare roviar, să se arate mobilul a-
nu mai stau in magazine. Ele cu găleata ! O bătrînică cu ex ploaia nu-i ierta nicăieri. Nu nu dispune de o sală de lectu cestor fa p te : patriotismul Io-,
perienţă... care călătoreşte des mai bătrînică ascunsă sub plo înalta lor ţinută morală, ca^e
sînt căutate de cumpărători. ră corespunzătoare.
ier, zirribea cu înţeles de la lo să fie un imbold şi pentru cei
S. POP cul ei. Apoi am dori ca tovarăşii din
conducerea clubului să colabo lalţi muncitori.
----- ---------- --------------
reze mai îndeaproape cu orga
; de comori Ce are de spus conducerea Folosind chibzuitnizaţia U.T.M. pentru a duce o
I.R.T.A.?
y R. LAL muncă de educare a tinerilor
muncitori. In acest sens am mijloacele
brigăzii. Moksay, Izbăşescu şi Şi acum îi stăruie în minte cauza eforturilor la care a fost Cum răspunde căminul cultural de transport
Petru Eva, cei mai buni tineri tînărului inginer îoan Semenes- supusă. Sondorii care veniseră
cu faptele petrecute nu cu mult Colectivul de lucrători de la
în ajutor au adus altă turlă în
timp în urmă la sectorul de fo tim p de mai puţin de o jumă unor sarcini stau în faţă secţia raională D.C.A. din Deva
a realizat in cursul acestui an
i ractori raj uricani. tate de oră. Apoi au pornit la o economie de 19.623 lei la pre
...La cele sece instalaţii afla treabă. Instrumentaţia, care se ţul de cost. Această realizare a
credea că va dura săptămîni fost obţinută în mare parte da
te în acest sector de foraj mun sau chiar luni a fost realizată Căminele culturale au sarcini mul tractivă. Considerăm totuşi că pentru ţia spre popularizarea realizărilor gos torită folosirii raţionale a mij
în numai 24 de ore după care tiple şi importante. Printre acestea se loacelor de transport auto şi hi-
ca decurgea normal, sondorii sonda 5247 şi-a reluat activi numără in primul rînd, sarcina de a popularizarea succeselor obţinute de podăriei agricole colective, spre popu po, cît şi prin economisirea chi
puneau în practică toate cunoş tatea. contribui la educarea socialistă a oa micalelor destinate conservării
Cu l'J ani în urmă intra pe menilor muncii, la mobilizarea lor pen gospodărie şi a fruntaşilor în muncă larizarea fruntaşilor în muncă, spre măriurilor colectate.
Este un fapt care dovedeşte tru dezvoltarea şi întărirea unităţilor so
poarta G.A.S. Orlea un tînăr tinţele pentru a ocupa un loc preocuparea, elanul muncitori cialiste din agricultură în scopul creş căminul cultural trebuie să nu se li sprijinirea campaniei de toamnă, cri- Cea mai mare contribuţie la
lor pentru realizarea sarcinilor terii continue a nivelului de trai al realizarea acestei economii au
Hond, dc statură potrivită. Era cit mai bun în întrecerea pe celor ce muncesc. Să urmărim citeva miteze numai la expunerea conferin ticînd aspectele negative din munca u- adus-o lucrătorii Traian Cotor-
de plan. Datorită muncii avîn- aspecte ale activităţii desfăşuraţe de cea, de la subsecţia D.C.A. din
dornic de lucru, dornic .să în profesii. Dar iată că, la un mo căminul cultural din Rapoltul Mare ţelor. Ar fi foarte bine dacă la cămin nor colectivişti. Zam, Aurel Cazan din Deva şi
tate desfăşurată de fiecare om, şi să vedem felul în care răspunde la Farkas Herman din Ilia.
veţe o meserie. Aşa şi-a în ment dat, la sonda 5247, ampla sectorul de foraj din Uricani aceste sarcini. s ar organiza seri ale fruntaşilor în
se menţine în fruntea celorlal —000—
ceput ucenicia de conductor dc sată pe pîrîul Bulzului, sapa s-a te sectoare. In trim estrul III, de producţie, concursuri „Cine ştie cîşti- Să rtu lie neglijară latura
pildă, sectorul din uricani şi-a Activitate rodnică
atelaje cu tracţiune mecanică înţepenit. Vestea s-a răspînăit îndeplinit planul fizic în pro gă“ axate pe sarcinile ce stau în faţa educativă
porţie de 110.7 la sută, iar în Inţelegînd rolul ce-1 au depu
Szekely Pavel. Lucra cu stă cu repeziciune printre sondori. luna octombrie, pînă la 25 in gospodăriei agricole colective, schim taţii comunali in vederea înfru
clusiv, în proporţie de 105 la museţării comunelor şi sate
ruinţă. In timpul liber, era fie Fiecare om era frăm întat de a- sută. Brigăzile de la sondele Dacă în ceea ce priveşte sprijinul a- lor, deputaţii celor 6 circum
5257 şi 5264 se află în fruntea buri de experienţă cu colectiviştii al cordat gospodăriei agricole colective scripţii electorale din comuna
la sectorul mecanic pe lingă ceastă veste neaşteptată. Toc- întrecerii. Deocamdată însă son tei gospodării agricole colective etc. căminul cultural vădeşte preocupări, Peştişul Mic, au mobilizat cetă
ţenii din circumscripţiile res
Kadar-baci, tic la atelierul de I mai la sectorul de foraj din dorii şefi Gheorghe Ciolacu, Desigur că în acest caz va creşte nu nu acelaşi lucru se poate spune des pective la difertie acţiuni pa
Gheorghe Bacov. Nicolae Udres- triotice.
fierărie, unde se străduia să-şi Uricani considerat fruntaş pe cu ca şi ceilalţi au tot dreptul mărul participanţilor la activitatea că pre activitatea căminului cultural în
să fie minări de rezultatele lor. In cursul acestui an de pildă,
însuşească tainele meseriei. întreprindere să se întîmple /D»>acă ar-Mr fi existai minului şi ajutorul dat gospodăriei a- direcţia educării oamenilor muncii în au fost reparate 7 podeţe pe o
Cei de la sonda 5275, de pildă, lungime de 24 m.l.. au fost a-
Cu timpul a fost transferat ca aşa ceva ? Sapa aflată la 540 din 17 octombrie, cină au în y ytv*. .. menaiate două fîntîni, constru-
ceput forajul, şi pînă în 25, a- indu-se şi un jgheab nou, au
ajutor fierar, elev pe lîngă ]<a- ^ m. adîncime încetase să mai dică în 9 zile, au realizat 104 preocupare, s-ar fi puful gricole colective va fi mult mai efi- - spirit socialist. fost de asemenea curăţite şi
m.. fizici, obţinînd impresionan amenajate şanţuri pe o lungi
dar-baci, care treptat, treptat l-a ) foreze in strat. face rnaâ mult cient. Căminul cultural va trebui în viitor me de 4.500 m. Tot prin munca
— Cîte sile sau luni o să du ta viteză de 550 m. pe granic- patriotică au fost olantaţi neste
învăţat meseria dc fierar şi a- lună. Rezultate apropiate au în Gospodăria agricolă colectivă „23 O lipsă a căminului cultural, ce va să organizeze mai multe seri de între 2.500 pomi fructiferi. Toate a-
reze instrumentaţia ? se între registrat şi cei de la sonda August“ din Rapoltul Mare este o trebui înlăturată, este faptul că nu s-s bări şi răspunsuri, seri literare, con ceste lucrări au adus economii
poi cea de tractorist. ba fiecare om. întreg sectorul 5.264. gospodărie puternică. Ea are cele mai ocupat în suficienţă măsură de spri cursuri „Cine ştie cîştigă“, şezători, o
mari contractări de cereale din ra
I-a venit greu lui Pavel să era ameninţat să nu-şi poată ¦k ion ; şeptelul de animale, în continuă jinirea campaniei agricole de toamnă. serie de acţiuni pe specific de vîrste,
realiza sarcinile de plan vreme Acestea sînt doar citeva din creştere, c compus din 152 bovine, 173
se despartă de bătrânii său îndelungată. Dar oamenii n-au faptele sondorilor de la 'secto porcine, 330 ovine; fondul de bază al
stat prea mult să facă diferite rul de foraj Uricani condus de gospodăriei a atins în cursul acestui
dascăl, atunci cînd a plecat calcule. Maistrul sondor Dumi an peste un milion de lei. G.A.O. din In vederea înarmării ţăranilor mun care, prin tematica lor, să contribuie
tru Popeseu, împreună cu şe Rapoltul Mare participă cu succes la
militar, în toamna lui ’54. ful mecanic Vasile Pop şi şeful întrecerea socialistă dintre gospodării citori cu cele mai noi metode de mun la formarea omului de tip nou.
echipei geologice Ioan Bozdoe le agricole colective iniţiată de G-A-G.
Dragostea de meserie, dorul au dat fuga la sonda de pe pi- din Cîlnic. că în agricultură, s-a organizat la Căminul cultural din Rapoltul Ma
rlul Bulzului. Sondorul şef Şu- sediul gospodăriei agricole colective re ocupîndu-se în mod egal de toate
de dascălul lui, 1-ati făcut pc lea Teopent. un om cam la 30 Cum este şi firesc, căminul cultu o seară de întrebări şi răspunsuri pe
de ani, cel care provocase în ral din localitate, prin activitatea sa,
Pavel să se reîntoarcă în gos ţepenirea sapei, nu ştia ce să vădeşte preocupări în direcţia sprijini tema : „Ultimele noutăţi agricole", s-au laturile muncii culturale, întrebuinţînd
mai facă. Pe faţă i se putea citi rii gospodăriei agricole colective pen
podăria de ,stat din Orlea, prin supărarea. îşi dădea seama că tru îndeplinirea cu succes a sarcini recenzat o serie de cărţi agrozooteh forme multiple şi atrăgătoare de acti
totul se întimplase d in ' cauza lor ce-i revin.
tre oamenii cu care lucrase. In nice etc- Aceste forme de activitate vitate, va acorda un sprijin preţios
trebuie să fie organizate însă mai des, gospodăriei agricole colective la înfăp
1957 a primit un K.D. pe care
!C a lucrat cu multă dragoste pînă ele stîrnind interes din partea colecti tuirea sarcinilor ce-i revin, va contri
<. î?1n
1959. Drept recompensă pen- viştilor. bui la educarea ţărănimii muncitoare
tru munca sa, în luna iulie a
în spiritul patriotismului socialist, a
? primit un U.T.O.S., realizîndu-şi
O latură a muncii, activă devotamentului neţărmurit faţa de pa
S astfel visul mult dorit. De la
lri ce priveşte latura artistică a ac tria noastră socialistă, faţă de Parti
primirea noului tractor, Pavel tivităţii dusă de căminul culttiral pu dul Muncitoresc Romîn.
parcă a' prins aripi. Strădania neatenţiei. Sondorul şef, Şulea
pe care o depunea în muncă i-a Teopent, carota în strat de căr candidatul de partid, tînărul in Astfel, pentru a face cunoscute oa tem afirma că este în general bine VASILE CHIS de peste 17.000 lei.
adus în curînd titlul de trac bune. N-a avut spălare suficien giner îoan Semenescu. ‘Munca menilor muncii realizările obţinute, orientată, ea fiind un sprijin efectiv
tă în talpă şi sapa a încetat lor plină de rezultate se sol fruntaşii în muncă, precum şi noile
torist fruntaş. să mai acţioneze. Maistrul son dează ai descoperirea şi stabi sarcini ce stau în faţa gospodăriei în realizarea sarcinilor de producţie.
In luna mai 1960 şi-a realizat dor Dumitru Popescu şi-a dat lirea a noi rezerve de cărbune agricole colective în etapa actuală,
seama pe loc de ce se întîmpla- necesar construcţiei socialismu căminul cultural a organizat o seamă In Rapoltul Mare, îndeosebi în Lu Medicul n-are timp
una din cele mai mari dorinţe; se. A luat măsuri de înlocuirea de conferinţe dintre care amintim: na prieteniei romîno-sovietice, la că
a fost primit în rîndti! membri- turlei care se strîmbase din lui în patria noastră. „Perspectivele dezvoltării multilaterale min au avut loc programe artistice în
i lor de partid. încrederea acor V. ALBII ale agriculturii în Jumina documente
dată de tovarăşii lui de muncă, lor Congresului a! III-lea al P.M.R.", fiecare duminică. La programul artistic Anul acesta se împlinesc doi atunci cînd apare vreun simp
este cît se poate de justificată. p u ie ţi sie sa le fm „Rezultatele obţinute de gospodăria pregătit în cinstea zilei de 7 Noiem ani de cînd medicul Nicolae tom de boală.
A fost primul care a lucrat în noastră", „Creşterea porcilor mă brie şi-au adus aportul echipa de tea Popa, de la circumscripţia sa
gospodărie cu combina, depăşin- Pe şantierul din dustrie locală „Va- 10.000 puieţi de sal reşte veniturile gospodăriei“ etc. tru a tineretului din sat, echipa de nitară Unciuc, raionul Haţeg, Dispensarul din satul Unciuc
du-şi cu regularitate normele, clin. Lucrările de Trebuie să arătăm că' aceste confe dansuri, corul şi brigada artistică de nu s-a mai deplasat pe la nici este dotat cu şaretă şi cal, de
întotdeauna s-a situat în frun apropierea comunei sile Roaită“, de la rinţe, care dc obicei preced manifes agitaţie. o şcoală din raza sa de activi care s-ar putea folosi medicul
tea tractorişti lor atît la muncă, Răchitova, raionul Şcoala medie şi Coo- plantare sînt făcute tările artistice, sînt expuse în majori tate şi în special la şcolile din Nicolae Popa pentru a vizita
cît si la disciplină. Uaţeg, peste 160 u- perativa meşteşugă- în scopul refacerii tatea cazurilor liber, înfr-0 formă a Remarcăm felul în care a fost prelu şcolile, măcar odată pe an...
temişti din cadrul rească „Retezatul“ fondului forestier.
C. ARTEN1E întreprinderii de in- au plantat peste crat şi adaptat realităţilor din Rapol- comuna Tcteşti pentru contro dacă nu mai des
S. RUSAN tu Mare textul brigăzii „Bine e în lul sanitar al copiilor.
corespondent
corespondentă gospodărie“. Colectivul care a prelu Cadrele didactice sînt nevoite V. COCHECI
crat acest text şi-a îndreptat afen- ! să îndrume copiii la policlinică, corespondent
