Page 59 - 1960-11

N r. 1834
NU NUMÂI l a t im p ,
CS SI IEFTIN!
La una din conferinţele de
partid precedente, invitatul din
partea beneficiarului — Combi­
natul siderurgic Hunedoara —
sublinia cu amărăciune în glas
faptul că din numărul total al
principalelor obiective prevăzu­
te a intra în funcţiune în peri­
oada respectivă, la nici unul
termenul de dare în folosinţă
n-a fost respectat.
Recent, cu prilejul Conferinţei
rgamizaţiei de partid de la
i 3.S. Hunedoara, beneficiarul,
prin tovarăşul Nicolae Cătană,
director general al C.S.H., a a-
dus calde mulţumiri întregului
colectiv de constructori pentru
succesele deosebite repurtate
în acest an, atît în ce priveşte
respectarea termenelor de dare
în folosinţă, cit şi în ce priveş­
te calitatea acestor lucrări.
Intr-adevăr, aşa cum a reie­
şit din lucrările conferinţei, con­ zaţiilor d'e bază. Aşa cum au a-
structorii siderurgişti şi de locu­ rătat mai mulţi vorbitori, co­
inţe din Hunedoara au obţinut
succese remarcabile.
Rezultafele unes acfivîfăî!
susfinuSe
Tn acest an comitetul de par­
tid al întreprinderii de con­
strucţii siderurgice Hunedoara
a pus în centrul activităţii sale
îndeplinirea planului la toţi indi­
cii — respectarea şi scurtarea
termenelor de dare în folosinţă a
obiectivelor aflate în construc­
ţie, îmbunătăţirea calităţii a-
cestora şi reducerea pe cît po­
sibil a costului construcţiilor.
In urma măsurilor luate de
comitetul de partid şi conduce­
rea întreprinderii — tnăsuri
care vor fi amintite măi jos
— colectivul I.C.S.H. a dat în
această perioadă în funcţiune
agregate mari, cum ar fi bate­
ria a III-a de cocs, cuptoarele
adinei nr. 7, 8 şi 9 — la lami­
norul bîuming. distileria de gu-
droane, cuptorul Martin de 400
tone la Hunedoara, bateria Il-a
earbofluid şi turnătoria de lin-
getiere la Călan, 714 aparta­
mente şi alte construcţii indus­
triale şi social-culturale în nu­
măr de peste 130.
Trebuie neapărat subliniat
faptul că sure deosebire de anii
trecut! multe din obiectivele a-
mintite anterior au fost preda­
te beneficiarilor înainte de ter­
men. fapt ce a dus la sporirea
producţiei de metal. Aşa, spre
exemplu, cuptoarele adinei nr.
7 şi 8 au fost predate cu 30 zile
înainte de termen, cuptorul
Martin de 400 tone cu 45 zile
ş.a.m.d.
Cu vii aplauze a fost primită
ele către participanţii la confe­
rinţă telegrama trimisă de co­
lectivul grupului IV construcţii
civile în care se raporta că pla­
nul anual a fost îndeplinit şi
depăşit, dîndu-se în folosinţa
oamenilor muncii din Hunedoa­
ra un număr de 714 aparta­
mente. La fel au fost primite
cuvintele comunistului Ioan Bă­
lan. din cadrul lotului 2, şan­
tierul montaj, care a arătat că
olanul lor anual 'de asemenea a
fost îndeplinit. Nu pot fi tre­
cute cu vederea nici cuvintele
tovarăşului Florin Niculescu de
la şantierul electrotehnic, care.
unea, printre altele, că mun­
citorii, tehnicienii şi inginerii
şantierului respectiv şi-au în­
deplinit cu regularitate 'sarcini­
le de plan la1 toţi indicii şi, mai
mult, că termenul de dare în
folosinţă a' macaralei de 300 to­
ne de la O. S. M. nr. 2 a fost
scurtat cu 5 zile.
Pentru toate aceste rezultate
s-a muncit mult şi în toate di­
recţiile, In primul rînd trebuie
evidenţiată preocuparea colecti­
vului pentru ridicarea producti­
vităţii muncii. Faptul că săl­
ci na de creştere a fost depăşi­
tă pe întreprindere eu aproape
6 procente explică în mare mă­
sură succesele amintite. Dintre
colectivele grupurilor de şantie­
re, cele mai frumoase rezultate
' această direcţie le-au obţi­
nut grupurile construcţii II, e-
lectrotehnic şi montaj.
Sub îndrumarea comitetului
de partid, în această perioadă,
comitetul sindicatului a muncit
mai bine, reuşind să antreneze
în întrecerea socialistă, în me­
die, mai mult de 90 la sută din
numărul total al muncitorilor.
Totodată a fost organizată în­
trecerea socialistă pe profesii,
care în momentul de faţă cu­
prinde aproape 600 de munci­
tori. O atenţie deosebită a a-
cordat-o comitetul de partid
muncii cu tineretul, care a ob­
ţinut succese deosebite mai a-
Ies la construcţia cuptorului
Martin de 400 tone.
Un merit mare al comitetului
de partid a constat în faptul că
a reuşit să sesizeze la timp fac­
torii care determină la un mo­
ment dat soarta planului. Dato­
rită acestui lucru comitetul a
îndrumat cu mai multă compo-
Conferinfa
orgam zafîei de pariid
de ia I.C .S . Hunedoara
tenţă conducerea întreprinderii
în rezolvarea operativă a unor
probleme ridicate de producţie.
De asemenea, comitetul de par­
tid şi-a exercitat în mai mare
măsură şi cu mai multă compe­
tenţă dreptul de control asu­
pra conducerii tehnico-adminis-
trative. La îndrumarea lui s-a
acordat o mai mare atenţie în­
deplinirii planului de măsuri
tehnico-organizatorice, forţa de
muncă a fost mai raţional fo­
losită, s-a pus mai mare accent
pe mecanizarea lucrărilor.
In mai mare măsură a reuşit
în acest an comitetul de partid
să conducă activitatea organi­
mitetul de partid a analizat în
acest an de mai multe ori pro­
blemele de producţie (respec­
tarea' termenelor de dare în
folosinţă la unele obiective, sta­ nr. 5, noua secţie de furnale,
diul unor lucrări, gradul, de fo­
losire a utilajelor) şi stilul de
muncă al unor organizaţii de
bază, fapt care a dus la ridi­
carea continuă a calităţii mun­
cii lui.
Nu trebuie trecut cu vederea
nici faptul ca în primele rîn-
duri. ale întrecerii au fost co­
muniştii care, prin exemplul lor,
au mobilizat întreaga masă de
constructori.
Nu numai cauze ©biecfsve
Un loc important în lucrările
conferinţei l-a ocupat capitolul
preţ de cost. Aşa cum s-a sub­
liniat, acest important indice de
plan n-a fost îndeplinit, între­
prinderea rămînînd datoare pa­
triei în perioada celor trei tri­
mestre care au expirat cu mul­
te milioane de lei.
Factorii care au "determinat
această situaţie sînt mulţi şi de
natură atît obiectivă cît şi su­
biectivă. E bine ştiut că neîn-
deplinirea planului valoric şi fi­ Numai astfel comitetul de par­
zic al producţiei duce la neres-
lizarea sarcinii de reducere a
preţului de cost. Or, la
I.C.S.H., în cele trei trimestre,
planul n-a fost îndeplinit decît
în proporţie d'e 97,5 la sută. A-
cest procent scăzut, cu toate
consecinţele lui, se datoreşte ră­
mânerii întreprinderii sub plan
în trimestrul I, cu 11 procente.
Depăşirile ulterioare, din tri­
mestrele II şi III, n-au reuşit
decît să diminueze, aşa cum s-a
văzut, nerealizarea din primul.
Cauzele situaţiei amintite se
găsesc în lipsa unor proiecte şi
documentaţii, neeliberarea la
timp de către beneficiari a unor
amplasamente, întârzierea in­
trării pe şantiere a unor uzi-
nate. Aceste cauze însă, de na­
tură obiectivă, nu justifică în-
tvutotul neîndeplinirea sarcini­
lor de plan. Situaţia amintită
poate fi explicată numai dacă
se are in vedere lucrul în asalt,
concentrarea de mari efective
— peste necesar — la unele ,
obiective (aceasta datorită ne-
pregătirii judicioase şi la timp
a lucrului), abaterile de la nor­
mele tehnice de lucru, neurmă-
rirea lucrărilor de către con­
ducerile tehnice ale întreprin­
derii şi şantierelor, precum şi
lipsurile în organizarea muncii
şi folosirea tehnicii noi.
Intr-adevăr, aşa cum s-a sub­
liniat în conferinţă, la depăşi­
rea preţului de cost au contri­
buit în bună măsură o seamă
de cauze obiective. Participanţii
însă au scos în evidenţă cu tărie
şi multe lipsuri proprii între­
prinderii.
— Deşi S-a muncit bine, to­
tuşi pe şantierele noastre con­
tinuă să fie risipite peste tot
materiale — spunea tovarăşul
Nicolae Olarescu, de la grupul
construcţii I.
A fost de asemenea subliniat
cu tărie faptul că utilajele nu
sînt folosite la capacitatea lor,
ceea ce duce la plata unor a-
mortismente nejustificate. Au
existat în decursul perioadei a-
nalizate multe macarale „Pio­
nier“, betoniere şi chiar miaşini
auto, neutilizate. Un exemplu
semnificativ în acest sens l-a
oferit grupul IV construcţii, care
a solicitat pompe şi instalaţii
mecanizate pentru mortar, pen­
tru ca pînă la urmă să nu le
folosească.
A fost aspru combătută în
conferinţă practica întocmirii cu
întârziere a situaţiilor de pla­
tă, fapt pentru care întreprin­
derea a plătit însemnate sume
drept dobînzi penalizatoare. A-
semenea dobînzi au fost plătite
şi pentru stocurile supranorma-
tive de materiale. Totodată au
fost făcute multe cheltuieli de
regie nejustificate: la autotu­
risme, de pildă, planul a fost
depăşit cu 216.00 lei, la telefon
cu 154.000 lei ş.a.m.d.
La nerealizarea sarcinii de re­
ducere a preţului de cost a
contribuit şi slaba disciplină a
muncii pe unele şantiere.
Parte din vină pentru această
situaţie revine comitetului de
partid, care nu în suficientă
măsură a tras la răspundere
conducerea întreprinderii în a-
ceastă problemă, care a accep­
tat. cu uşurinţă justificările con­ sarcini tot atît de importante. Avînd
ducerii. Nu trebuie trecut cu
vederea nici faptul că planul de
măsuri întocmit în scopul re­
ducerii preţului de cost n-a fost
în suficientă măsură urmărit,
mare parte din acţiunile prevă­
zute a se lua rămînînd astfel
numai pe hîrtie.
Pentru anul viitor in faţa co­
lectivului I.C.S.H. stau sarcini
de mare răspundere. Bateria a
IV-a de cocs, cuptorul Martin
laminorul de profile, cuptoarele
de dolomită nr. 7 şi 8, un în­
semnat număr de apartamente
— iată numai cîteva din princi­
palele obiective la care sînt an­
trenate forţele întreprinderii.
Pentru a scurta termenele de
dare în folosinţă, pentru a îm­
bunătăţi calitatea lucrărilor şi
a reduce costul lor, noul co­
mitet (secretar tov. Cornel Co­
rali ov — reales) va trebui să
ţină cont de propunerile făcute
de participanţii Ia conferinţă,
de hotărîrea adoptată de ea.
tid se va putea ridica la înăl­
ţimea sarcinilor ce-i revin.
A. TURCA
( f j fă
Noaptea se lăsase de vreo
4-5 ceasuri, dar lonuţ Marcu
nu sosise încă acasă, soţia
sa, Maria, era îngrijorată. E
drept că şi-n alte seri băr­
batul îi venise tirsiu acasă,
dar chiar atît de mult nu în-
tîrziase niciodată.
Stînd şi aşteptindu-l, o mul­
ţime de gînduri o năpădeau.
Unde poate fi oare lonuţ ?
De cîtva tim p serile nu-2 mai
prind pe-acasă.
Intr-un tîrziu, aude un
scîrţiit de poartă, in prag a-
pare frate-său — Zaharia.
— Tot singură. ? Bărbatu-ţi
unde e ?
— Cred că e prin sat, pe
la sfatul popular.
— Sau pe la colectivă. De
cîtva timp calcă des pragul
colectivei. Are ce vedea a-
colo, nu zic ba,
dar... Nu cum­
va aveţi de
gînd să vă în­
scrieţi în colec­
tivă ? Eu vă
sfătuiesc să
mai staţi. Să
vedem şi a-
nul acesta cum
merg treburile
pe la ei. apoi
ne-om înscrie
şi noi. Doar
rău n-o ducem
nici acum.
— Rău n-o ducem îi drept.
Dar nici aşa bine cum tr ă ­
iesc colectiviştii nu trăim.
Nu-i vezi cît de bine-s îm ­
brăcaţi ? Nu vezi. că mai toţi
îşi ridică case noi şi că din
hambarele lor griul nu se
termină niciodată ?
— Vezi-ţi de treabă, soro.
Astea-s vorbele lui lonuţ. A
reuşit să ţi le bage şi ţie în
cap.
— Nu mi le-a băgat ni­
meni, frate. Ţi-am spus ce
văd în fiecare zi şi nu ştiu
dacă facem bine că. mai stăm
in afara colectivei.
— Dacă-i aşa faceţi cum
vreţi, dar eu ca frate mai
mare îţi zic să nu vă în­
scrieţi. să mai aşteptăm pu­
ţin şi pe urmă ne om în­
scrie. spune-i asta şi lui lo­
nuţ.
-k
Maria Marcu, soţia întovă-
răşitului lonuţ Marcu din Te­
iuş trăieşte zi de zi într-o
continuă frămîntare. viaţa
nouă a colectiviştilor, belşu­
gul din casele lor sînt fapte
convingătoare care o deter­
mină să recunoască că în
gospodăria colectivă se tră­
ieşte mai bine. Iacă nu sînt
decît 6 ani de cină în Teiuş
a htat fiinţă gospodăria co­
lectivă şi cît de bogată a de-
DRUMUL SOCIALISMULUI
LA S.M.T. ORĂŞTIE
Planul de hantri pe campanie
poate fi îndeplinit
Mecanizatorii de la S.M.T. Oraş-
tie au obţinut succese de seamă îd
campaniile agricole de primăvară şi
vară. Muncind cu simţ de răspundere
pe ogoarele gospodăriilor agricole co­
lective şi ale întovărăşiţilor din ra­
ioanele Orăştie, Hunedoara şi Haţeg,
mecanizatorii de la S.M.T. Orăştie au
efectuat numai lucrări de bună cali­
tate, adueîndu-şi astfel o contribuţie
însemnată la obţinerea de recolte spo­
rite.
In actuala campanie, în faţa meca­
nizatorilor de la S.M.T. Orăştie stau
în vedere condiţiile mai grele de lu­
cru. care se cer la efectuarea arături­ cauză zile în şir tractoarele nu au
lor adinei de toamnă cît şi puţinele
zile în care vremea se mai menţine
favorabilă, mecanizatorii trebuie să nu răştie a întărit sectorul de activitate
precupeţească nici un efort pentru a
realiza în întregime cei 22.500 hantri
planificaţi pentru campania de toam­
nă.
Fină la data de 10 noiembrie, trac-'
toriştii de la S.M.T. Orăştie au e-
fectuat 14.000 hantri, realizînd planul
din campania de toamnă în propor­
ţie de 60 la sută.
Ga fruntaşi se situează brigada a
IlI-a condusă de şeful de brigadă
Mihăilă Avram care a realizat pla­
nul în proporţie de 95 la sută, precum
şi tractoriştii Haralambie Croitoru,
Ioan Şendrescu şi Petru Ştefănie din
brigăzile a VUI-a, a IlI-a şi a IV-a
Bogat sortiment de modele
Cooperativele meş­ în faţa numeroşilor
teşugăreşti Mureşul spectatori un bogat
sortiment de modele
şi Progresul din de costume bărbă­
Alba Iulia şi res­
pectiv Teiuş au or­ teşti, pardesie, ta- preciere din partea
ganizat zilele trecu­ ioare, încălţăminte
după comandă, ro­
te o paradă a mo­ chii, costume pentru
dei. Cu acest prilej copii, etc.
au fost prezentate
m întâ
venit ea, cit de îmbelşugată
e viaţa colectiviştilor.
Fiind mulţi ei muncesc mai
cu spor şi întotdeauna rodul
ogoarelor lor e mai bogat.
Anul trecut, de pildă, colec-
tiviştiî au obţinut in medie
la hectar peste 2.000 kg.
grîu, peste 3.000 lcg. porumb,
2.400 kg. orz şi aproape 32.000
kg. sfeclă de zahăr.
Colectivişti ca Vasile Popa,
Egyed Martin, Matei Aăal-
bert. şi alţii au primit anul
trecut, fiecare, peste 1.200
kg. grîu, aproape 1.700 kg.
porumbt peste 4.000 lei, za­
hăr, cartofi şi alte produse.
Toate acestea Maria Marcu
le-a văzut cu ochii ei. Cum
ar putea atunci să zică că
nu e bine în gospodăria co­
lectivă.
Zilele trecu­
te, chiar lonuţ,
bărbatul ei, i-a
spus că mem­
brii gospodăriei
colective au
primit la zi-
muncâ, numai
ca avans de 40
la sută, 3 kg.
grîu, 4 kg. po­
rumb, 0,100 kg.
zahăr. 0,300 kg.
orz şi cîte 4
lei. Ba i-a a-
dus chiar şi o
listă pe care erau înşirate
produsele obţinute de colecti­
viştii Toth Andrei, care a e-
fectuat cu 2 braţe de muncă
730 zile-muncă, şi Cornel
Fostoc care are prestate 695
zile-muncă. Ei, de pe toate
cele 4 ha. de pămînt pe care
le-au muncit nici. jum ătate
n-au reuşit să stringă. Cît
despre bani. să nu mai vor­
bim. t
ş-apoi casele noi constru- /
ite de către Molnar Martin, 4
Nicolae Cristea, Aurel Lazăr
şi alţii nu sînt şi ele o do­
vadă că în gospodăria colec­
tivă se trăieşte mai bine ?
Toate astea o frămîntă zi şi
noapte. De ce oare. Zaharia
Munteanu. fratele ei, nu le
vede? De ce oare caută zi. de
zi să-i zdruncine încrederea
în gospodăria colectivă? Oa­
re cele peste 62 de familii
care s-au înscris în gospodă­
rie cu cîteva zile în urmă nu
aveau şi ele pămînt, vaci şi
rost pe Ungă casă ? Ba a-
veau. Dar. vroiau să trăiască
mai bine. De ce nu ar face
şi ei la fel ?
Cină va veni lonuţ acasă
o să stea clin nou de vorbă
cu el. Este hotărită să. pună
odată capăt frământărilor, să
vină si ei alături de colec­
tivişti.
I. COSTEA
¦WV.-'
care au depăşit planul de hantri pe
campanie cu 8-15 la sută.
Priviţi ca volum, cei 14.000 hantri
realizaţi pînă în prezent, scot în evi­
denţă munca intensă a mecanizatori­
lor. Totuşi, ţinînd seama de posibi­
lităţile de care dispune S.M.T. Orăş­
tie realizările puteau fi mai mari. Nu
trebuie trecut în să. cu vederea peste
faptul că tractoriştii au întîmpinat şi
unele greutăţi, mai ales în raionul Ha­
ţeg unde atît conducerile unităţilor
agricole socialiste cît şi organele dc
partid nu au luat măsuri din timp
pentru eliberarea terenului. Din această
putut ara şi deci nu au putut realiza
viteza de lucru planificată. In mo­
mentul de faţă, conducerea S.M.T. O-
de la Haţeg cu încă 6 tractoare.
In următoarele decade tractoriştii
trebuie să mai efectueze încă 9.000
hantri. Este un volum destul de mare
dar, avînd în vedere măsurile ce au
fost luate de către conducerea S.M.T.
există garanţia că el va fi îndeplinit
şi chiar depăşit. In următoarele zile
tractoarele vor lucra comasate şi în
schimburi prelungite. In acest fel fie­
care tractorist va putea realiza zilnic
4-4,5 ha. arătură adîncă. Tractorişti
ca Todor Achim, Nicolae Tărtăreanu,
Ioan Şendrescu şi alţii care lucrează
deja în schimburi prelungite, reali­
zează zilnic cîte 4,5 ha. arătură.
Modelele prezen­
tate de cele două
cooperative s-au bu­
curat de o bună a-
celor prezenţi.
NICOLAE BUCŞER
corespondent
lîTOBjr
C o rv in u i| Huu n*e*jid’ lo¦a:),rî av —
Szegedi-A. E. K.
1-3 (1-2)
Cea de-a doua evoluţie din acest
sezon a Corvinului Hunedoara, în faţa
unei echipe din R.P. Ungară nu s-a
ridicat nici pe departe Ia nivelul scon­
tat. Gorvinul, cu o tormaţie cu cîteva
„achiziţii“, a jucat fără orizont, gre­
şind majoritatea paselor. Doar Gons-
tantinescu a mai încercat ceva, dar
nu a avut sprijin. In schimb, oaspeţii
au acţionat mai clar şi au avut în
cele două extreme, Csabai şl Nyari,
dcuă vîrfuri de atac şi creatori de faze
spectaculoase. Timp de aproape 40 de
minute, din prima repriză oaspeţii au
avut iniţiativa reuşind să înscrie de
două ori. Doar cu cinci minute înainte
de sfîrşitul primei reprize, Gorvinul
parcă se însufleţise şi atacă în trombă,
reuşind chiar să reducă din .handicap.
Modificările din repriza II-a în echi­
pa Hunedoarei a dus la schimbarea
aspectului general al jocului, dar to­
tuşi scorul a rămas nefavorabil gazde­
lor. Gei care, au iniţiativa sînt gazdele. narea zorilor: ILIA: O zi de
Ei însă, păcătuiesc în faţa porţii prin
multele combinaţii inutile şi şuturile
mult peste şi pe lîngă poartă.
Iată şi autorii golurilor: în min. 18
Gşabai profită de o bîlbîială în faţa
porţii şi înscrie: 0—I. După două mi­
nute, Nemeş, scapă de apărătorul di­
rect şi, deşi într-o poziţie dificilă, în­ lui Octombrie: TEIU Ş: Coţo­
scrie: 0—2. Hunedorenii în min. 43
reduc din handicap prin Anton, după
ce mingea s-a plimbat în faţa porţii
de la un jucător la altul. Scorul final
este stabilit în min. 48. Nacn opreşte
mingea cu mina în marginea careului
de 16 tn. Lovitura liberă este executată
impecabil de Vass : 1—3,
Meciul a Fost condus bine de Stelian
Mataîzer (Craiova).
CONCURS
ÎNTREPRINDEREA MINI ERĂ ŢEBEA, aduce la cunoş­
tinţa celor interesaţi că, în ziua de 30 decembrie 1960, ora 8,
se va ţine în localul întreprind erii un concurs pentru ocuparea
unui post de maistru miner şi a unui post de maistru electro­
mecanic subteran.
Candidaţii trebuie să îndepl inească condiţiile prevăzute de
hotărîrile în vigoare.
Cererile însoţite de toate a ctele se vor înainta I. M. Ţe-
bea pînă la data de 19 decembrie 1960.
Mai mult şi mai bun
Folosirea raţională a maşini­
lor şi uneltelor este o preocu­
pare permanentă a colectivului
de muncitori de la Atelierele
centrale din Gurabarza. Frezo­
rul Petru Mişcoi, spre exemplu,
a propus să se confecţioneze la
maşina de alezat un ax de di­
mensiuni mai reduse decit ori­
ginalul, cu ajutorul căruia se
vor putea executa diferite pis­
toane. înainte, pistoanele se e-
xecutau la strung şi necesitau
mai mult timp la găurirea lo­
cului pentru bolţ. Prin aplica­
rea acestei raţionalizări, un
singur om poate lucra in acelaşi
timp şi la freză şi la maşina
de alezat.
Datorită unei judicioase orga­
inovatorii atelierului
Prin activitatea sa, cabinetul
tehnic de la Atelierele centrale
din Gurabarza se face tot mai
mult simţit în procesul de pro­
ducţie.
De un real folos au fost pen­
tru colectivul de muncitori con­
ferinţele : „Preţul de cost şi căi­
le de reducerea lui“, „Creşterea
productivităţii muncii“, „Orga­
nizarea întrecerii socialiste“
etc., ţinute de cabinetul tehnic.
In prezent, la cabinetul teh­
nic se află in curs de rezolvare
propunerea unei inovaţii a tov.
Cornel Pavel. Inovaţia constă
în confecţionarea unei matriţe
cu ajutorul căreia se ştanţează
la presa de 7 tone cleştele pen­
tru capse de mină. Prin apli­
carea acestei inovaţii, timpul de
m PROGRAMUL D E
18 NOIEMBRIE 1960
PROGRAMUL I : 6,10 Cîntece şi
jocuri populare romîneşti ; 7,30 Sfa­
tul medicului : Tuşea convulsivă ; 8,00 R. P. Polonă ; 17j35 Chită formaţia
Din presa de astăzi ; 9,30 Prietena
' noastră cartea : „Răpit de piraţi“ de dasov“ ; 19,30 Teatru la microfon:
R. L. Stevenson ; 9,50 Fragmente din
opera „Flautul fermecat“ de Mozart;
12,10 Din muzica popoarelor; 13,05
Muzică uşoară romînească ; 14,00 Sim­
fonia a II-a în Do major de Schu­
mann ; 15,20 Muzică populară rom<-
nească ; 16,15 Vorbeşte Moscova 1;
17,15 „Luptăm pentru socialism şi pa­
ce“ — program de cîntece ; 19,00 Jur­
nalul satelor ; 20,20 Noapte bună, co­
pii ; 21,00 Lev Tolstoi despre Romî-
nia ; 22,30 Goncert de muzică uşoară.
PROGRAMUL II: 14,30 Buchet de
ä fiiBHfriänTnef!
17 NOIEMBRIE I960
DEVA: Ioanna: ALBA IU­
BIA : Bădăranii; Pe ţărmuri în­
depărtate : BRAD: in întîmpi-
odihnă : HAŢEG : Război şi pa­
ce ; SE B E Ş: Cintec de leagăn:
HUNEDOARA: Serioja ¦ O-
RAŞTIE: Ivan Brovkin se în­
soară : Eşalonul de a u r; PE­
TROŞANI : Nopţile Kabiriei:
Barbara: SI MERI A: Norman-
die Niemen : BONEA : In zilele
fana hoaţă: ZBATNA: Romii
L>L G>vsr/<s I
l>ag. 3
m
nizări a locului de muncă, la u-
nele strunguri se lucrează in
serie, asigurindu-se astfel o
mai mare productivitate. De
pildă, Viorel Stanciu confecţio­
nează robinete pentru instalaţii­
le de aer comprimat din mină,
iar Aurel Miclean la diferite ti­
puri de roţi pentru vagonete şi
funicular.
Prelucrarea ţaglelor pentru
moara cu rile se executa la
freză. Prin aşezarea ţaglelor
sub un anumit unghi, această
operaţie in prezent se face la
fierăstrăul circular al cărui
randament a tost dublat.
IL1E VISA
strungar
lucru al unui cleşte se reduce cu
50-60 la sută. In acelaşi timp
calitatea se îmbunătăţeşte sim­
ţitor.
Cei mai tineri inovatori, lăcă
tuşul Serafim Iuga şi strunga
rul Petru Rusu, au înaintat ca
binetului tehnic o propunere de
inovaţie. Inovaţia prevede con­
fecţionarea unui dispozitiv cu a-
jutorul căruia să se şlefuiască
robinetele de aer. Pînă acum o-
peraţia de şlefuire se executa
manual şi la un singur robinet
odată. Cu ajutorul dispozitivu­
lui propus, şlefuirea se face
mecanic şi la 5 robinete' deo­
dată.
PETRU TOD
maistru forjor
melodii; 15,35 Actualitatea în ţările so­
cialiste; 16,30 Muzică populară din
sovietică de muzică uşoară „Emil Lan-
„Omul care a văzut moartea“ — co­
medie de Victor Eftiniiu ; 20,35 Muzică
uşoară; 21,45 Din repertoriul instru­
mentistului de muzică populară Flo-
rea Netcu; 22,30 Medalion literar:
Scriitoarea germană Anna Seghers;
22,40 Ciclul „Lucrări de Chopin“ ;
23,15 Concert de noapte.
BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,00:
7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
20,00; 22,00 ; 23,52 (programul
I ) ; 14,00; 16,00; 18,00; 21,30; 23,00
(programul II).
cu noi: APOBDUB DE S U S :
Furtunai. _o-
IIIT ÎJO T « « ©
PENTRU 24 ORE
Vreme nestabilă cu cerul mal mult
noros. Vor mai cădea ploi slabe locale.
Temperatura staţionară, va fi cuprinsă
ziua între 8 şi II grade, iar noaptea
intre 4 şi 8 grade. Vîntul va sufla
potrivit cu intensificări din sectorul
vest şi nord-vest.
PENTRU URMĂTOARELE
TREI ZILE
Vremea îin curs de răcire treptată.
«.
c Bogat
ct sortiment
L MAGAZINELE COOPE­
1
L RATIVELOR DE CON- 1
l SUM DIN RAIONUL
t HAŢEG •)
l
sînt aprovizionate cu t îaj
l — - - -¦ — .
l
t — Confecţii şi încălţă- ^
[ minte pentru bărbaţi, îe- j
mei şi copii ; ţ
— Tot felul de ţesături, j
^ tricotaje;
[ — Articole de galante­
le rie ;
t — Articole de parfume-
z rie şi cosmetice;
— Articole de menaj,
[ chimicale ;
l — Articole de sp o rt;
t. — Aparate de radio, ma- 1
f şîni de cusut, jucării etc.
ţ — Tot felul de produse 1
alimentare, dulciuri, vinuri )
[ şi diverse băuturi alcoolice. 1
r ’l