Page 60 - 1960-11
P. 60
pag- 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr.
awmmwtmmmw a mmr.c
Veşti din Uniunea SovieticăşILrî •xUliiTLslß sliri •juAiu
ş iir i •juüimjdß ştiri ¦
55EFECTUL KABANOV
Lu cr& ril e C©8sf<erf®t$el A nglia c re a z â partide MOSCOVA 16 (Agerpres). i s-a decernat lui Nilcolai Ka- tului Kabanov", constă In
e n e ra le a ILMJE.S.C.® m a rio n e tă în K e n y a — TASS tran sm ite: Pe ecra banov diploma nr. 1 pentru aceea că, cu ajutorul lui se
nul unui radiolocator poate această realizare. Pentru pri pot alege cele mat avantajoa
LONDRA 16 (Agerpres). creat recent aşa-numitul Partid ma oară in lume statul a se frecvenţe pentru legături
fi obţinută imaginea orică acordat unei descoperiri nu prin radio la mare distanţă,
PAEIS 16 (Agerpres). — La în domeniul dezarmării nu tre Incercind să stăvilească lupta Liberal African. rei regiuni de pe glob situa mele autorului. Pe viitor, ea pentru cercetarea tonosferei.
şedinţa din după,-amiaza zilei buie să fie, pasămite, exami popoarelor din Kenya pentru a- După acum anunţă agenţia tă la mii de kilometri de lo se va numi „Efectul Kaba- Noua descoperire va permite
de 15 noiembrie a celei de-a nată în cadrul Conferinţei ge cordarea neintîrziată a indepen cul de observaţie. Acest lucru nov". o creştere considerabilă a si
XI-a sesiuni a Conferinţei ge nerale. denţei şi să dezbine mişcarea Reuter, la 15 noiembrie autori i-a reuşit omului de ştiinţă guranţei funcţionării liniilor
nerale a U.N.E.S.C.O., a conti tăţile au recunoscut noua gru sovietic Nikolai Kabanov, ca Kabanov a explicat că da
nuat discutarea ordine! de zi. Rezultatele votului au demon de eliberare naţională, colonia pare drept partid politic legal, re timp de 14 ani se ocupă că se urmăreşte să se obţi de radio, efectuarea de emi
Propunerea delegaţiei U.R.S.S. strat că o mare parte din par îndată după recunoaşterea nou de studierea fenomenelor ra- nă pe ecranul unui radiolo
de a se include pe ordinea de ticipanţii la conferinţa generală liştii englezi crează în această lui partid de către administraţia diolocaţiei. cator imaginea vreunei re siuni cu staţii mai puţin pu
zi problema „Declaraţiei cu doresc discutarea acestei pro giuni de pe glob, se trim ite
privire la acordarea indepen bleme în cadrul U.N.E.S.C.O. ţară, în mod artificial, partide colonială, conducătorii lui au Kabanov a respins afirma ternice şi cu antene mai sim
denţei ţărilor şi popoarelor co Astfel, 30 de delegaţii s-au pro subordonate întru totul autorită declarat că vor propune guver ţiile unor specialişti ameri în direcţia respectivă de la
nunţat în sprijinul propunerii cani şi englezi care conside o instalaţie puternică o undă ple, micşorarea simţitoare a O í
ţilor engleze. La Nairobi — ca nului Macmillan, „să nu se gră rau că este imposibil să se directă de radio. Aceasta paraziţilor de radio.
bească“ în ce priveşte acorda obţină pe ecranul unui radio străbate un drum com plicat:
pitala Kenyei — doi funcţionari locator imaginea unei regiuni la început spre ionosferă, iar Decorarea
foarte îndepărtate, pe motiv de acolo din nou pe pămînt, dramaturgului
loniale“, precum şi propunerea sovietice, un număr egal de de ai administraţiei coloniale au rea independenţei Kenyei. apoi din nou spre ionosferă sovietic Pogodin
că undele de radio sînt re şi astfel ajunge pînă la re
delegaţiei Republicii Cuba cu legaţii au votat împotriva ei, :» r . flectate nu de pămînt ci de giunea necesară. In acest loc MOSCOVA 16 (Agerpres).
privire la condamnarea acţiuni Iar 26 de delegaţii s-au abţinut }> ionosferă. undele de radio sînt disper TASS tran sm ite: Prezidiul
i Kabanov a stabilit că a- sate de suprafaţa pămintu-
lor oricărui stat care încearcă de la vot. In conformitate cu îm p o triv a p fa rsw riio r a g r e s iv a y tund cină ajung pe pămînt, lui şi o mică parte a lor este Sovietului Suprem al U.R.S.S.
să se amestece în treburile in regulile de procedură, această ) undele de radio reflectate de
terne ale altui stat, au fost su problemă va fi pusă din nou la a ie N. Â. T. Oa în O s ific a l ionosferă sînt dispersate par- trim isă pe vechea traiecto l-a decorat pe dramaturgul
) ţial de suprafaţa acestuia ; o rie înapoi, la sursa care a
puse examinării Biroului Con vot în cadrul şedinţei din dimi STOCKHOLM 16 (Agerpres). că arma atomică va fi stocată i anumită parte a energiei dts- emis unda de radio. Pe e- sovietic Nikolai Pogodin cu
ferinţei generale. neaţa zilei de 16 noiembrie. In legătură cu planurile sta pe teritoriile Norvegiei, Dane \ persate se întoarce la sursa cran apare imaginea regiunii
ţionării in Marea Baltică a for marcei sau in Marea Baltică, a- { care a emis unda de radio situate departe de locul de Ordinul Lenin. După cum se
Preşedintele a pus apoi la vot Propunerea delegaţiei U.R.S.S. ţelor maritime militare ale ceastă măsură va înrăutăţi cit \ şi poate fi înregistrată. observaţie, sîn t de asemenea
propunerea delegaţiei U.R.S.S. eu privire la excluderea de pe N.A.T.O., înzestrate cu arma a- se poate de serios situaţia Sue vizibile imaginile punctelor arată in decret, el a fost de
cu privire la examinarea de că ordinea de zi a problemei refe tomică, ziarul suedez „Ny Dag“, diei. In imediata apropiere a La 15 noiembrie în Comi intermediare ale scoarţei pă-
tre Conferinţa generală a pro ritoare la cotizaţiile şi datoriile a publicat sub titlul „Nori ame frontierelor noastre va apare un tetul pentru invenţii şi des mîntului. corat „pentru merite deose
blemei reprezentării Cbinei în ciankaişistului, întrucât acesta ninţători deasupra Balticii“ un coperiri de pe Ungă Consi
U.N.E.S.C.O. Sub presiunea de nu are nici un drept să repre liul de Miniştri al U.R.S.S., m ilitate a practică a „efec- bite în dezvoltarea drama
legaţiei americane, Conferinţa zinte marele popor chinez, a fost
turgiei sovietice şi cu prile
jul împlinirii a 60 de ani de y
la naşterea sa".
s-a pronunţat împotriva inclu sprijinită de 16 delegaţii. îm articol de fond în care exprimă Pogodin a creat pentru
derii propunerii sovietice pe potrivă au votat 46 de delega îngrijorarea opiniei publice sue
ordinea de zi (41 voturi împo ţii, iar 23 s-au abţinut. deze faţă de intensificarea pre focar primejdios. înlocuitoare prima oară în dramaturgia
trivă, 33 pentru şi 10 abţineri). gătirilor militare ale N.A.T.O. Toţi acei care luptă pentru a- de vase sanguine
In cursul votării, propunerea Conferinţa generală l-a ales sovietică chipul lui Lenin ca
pe conducătorul delegaţiei Etio părarea păcii, trebuie să ceară
cu hotărire respingerea acestor re întruchipează trăsăturile
conducătorului revoluţionar
sovietică a fost sprijinită prin piei, Volde, preşedinte al celei în imediata apropiere a coastei planuri. Intr-o problemă de im sirius legat de popor, scrii
tre altele, de Danemarca, Ni de-a X l-a sesiuni. Au fost de a- Suediei. portanţă vitală ca aceasta tre MOSCOVA 16 (Agerpres). clipă. Lungimea lor este de torul f-a consacrat lui V. I.
geria, Elveţia, Republica Africa semenea aleşi 15 vicepreşedinţi — TASS transmite : După 60 cm., iar diametrul variază
Centrală şi Ceylon. ai sesiunii, printre care repre Aceste planuri, scrie ziâTul, buie să-şi spună cuvîntul între între 6 şi 24 mm. Lenin trilogia dramatică „O-
zentanţii U.R.S.S., R. S. Ceho cum a declarat Antonin Fi-
Prin urmare, împotriva pro privesc direct ţara noastră. Da gul popor suedez. latov, membru corespondent Chirurgii au încercat pro mul cu arma", „Orologiul
al Academiei de ştiinţe m e tezele pe 30 de clini, iar apoi
punerii delegaţiei U.R.S.S. au slovace, Ghanei, Sudanului, In dicale a U.R+S.S., la sesiunea le-au folosit la intervenţii în Kremlinului“, „A treia pate
ştiinţifică consacrată proble clinică. In două cazuri, tu
votat de fapt mai puţin de ju diei şi Tunisiei. Conferinţa a Cercurile guvernante japoneze mei tratamentului operato- burile artificiale au înlocuit tica“ — pentru care a fost
mătate din participanţii la. Con ales şi celelalte organe condu intensifică militarizarea ţării riu al endoarteritei obliteran- aorta, şi în cinci cazuri —
ferinţa generală. cătoare ale sesiunii. te, sesiune care se desfăşoa alte diferite artere. S-a con distins cu premiul Lenin.
ră la 'Moscova, specialiştii so statat că în ceea ce priveşte
Discuţii aprinse au avut loc In cadrul aceleiaşi şedinţe, vietici au realizat proteze ca comportarea lor în corpul o-
în jurul propunerii delegaţiei statul Kuweit a fost ales mem re înlocuiesc perfect vasele mului. înlocuitorii nu se deo
sanguine. sebesc de vasele naturale. Ei
U.R.S.S. de a se ineludte pe or bru al U.N.E.S.C.O., iar Ruanda TOKIO 16 (Agerpres). — ganizate in 13 divizii. Potrivit se integrează foarte bine în Luptele din
Protezele care au fost rea organism. Oamenii cărora li G u atem ala
dinea de zi raportul directoru Urundi, insulele Maurlciu şi TASS transmite : afirmaţiilor lui, se acordă o lizate la institutul pentru
transfuzia sîngelui din Le s-au introdus aorte sau alte HAVANA 16 (Agerpres).
lui genebal al U.N.E.S.C.O. cu Tanganica — membri fără Cercurile guvernante din Ja deosebită atenţie sporirii efecti ningrad şi sînt confecţionate artere artificiale nu simt După cum transmite coresponden
prezenţa lor tim,p îndelun tul din Tegucigalpa al agenţiei Pren
privire la măsurile adoptate de drept de vot. ponia, înfăptuind obligaţiile a- vului trupelor japoneze pe in- ăintr-un lavsan de calitate gat. sa Latina, in ciuda contraofensivei în
superioară, corespund tutu treprinse de trupele guvernamentale,
el în vederea îndeplinirii rezo Lucrările din 15 noiembrie au sumate în cadrul noului „Tratat şula Hokkaido. După reorgani ror cerinţelor impuse înlocui Se poate presupune că du insurgenţii guatemalezi continuă să
torilor ţesutului viu : ele sînt rata vieţii vaselor din Lav menţină sub controlul lor mari regiuni
luţiei celei de-a 55-a sesiuni a demonstrat că, în pofida tutu de securitate“ japono-american, zare, a spus Edzaki, efectivul inofensive pentru organism, san va ii mai mare decît a din partea de răsărit a ţării, inclusiv
poroase şi atît de plastice in vaselor naturale, adică în
Consiliului Executiv pentru pro ror încercărilor delegaţiilor pu intensifică militarizarea ţării. trupelor în această regiune a cit sînt în stare să transmită mod practic nelimitată. oraşele Puerto-Barrios şi Ghiquinula.
undele pulsatoare. Protezele Preşedintele Guatemalei, Ydigoras Fu
blemele dezarmării generale şi terilor occidentale de a împie Luind cuvîntul in faţa repre Japoniei va creşte de la 25.000 se confecţionează şi se păs In U.R.S.S. va începe în entes, a declarat că la 15 noiembrie
trează în condiţii de sterilita 1961 fabricaţia de masă a va dezlănţui o „ofensivă masivă în
totale. dica discutarea la această se zentanţilor presei în oraşul Toe- la 40.000. Totodată el a subli te, astfel incit pot fi utiliza protezelor înlocuitoare de va
siune a celor mai arzătoare pro basi’, prefectura Aiti, şeful aşa- niat că pentru perioada iernii te pentru operaţie în orice patru puncte principale“ inclusiv îm
S. G. La/pin, şeful delegaţiei bleme ale contemporaneităţii, numifei „Direcţii a apărării na subunităţile militare aflate în se sanguine. potriva oraşului Zacapa unde acţionea
în cadrul Conferinţei a început ţionale“, Edzaki, a declarat că prezent în regiunile sudice alo> ză insurgenţii.
U.R.S.S., a condamnat încerca o, discuţie,, largă, şi. .principială in . următorul ..an. financiar tru ţării vor fi trecute pe insula
Hokkaido unde vor continua e-
rea preşedintelui provizoriu al
sesiunii. Berthoin (Franţa), de
a exercita presiuni asupra dele
gaţilor şi de a-i determina să pe marginea principalelor pro pele terestre ale „forţelor de au xerciţii speciale ' Mn condiţiile
voteze împotriva propunerii so bleme politice. toapărare“ japoneze vor fi reor-*V. meteorologice complexe ale
vietice. J' ¦ „timpului rece“.
Propunerea sovietică a fost ?K8S=
sprijinită de reprezentantul In legătură cu aceasta ziarul
Braziliei. Pentru eliberarea lui Kenyatta „Yomiuri“ arată că „Direcţia
Pentru propunerea sovietică apărării naţionale“ prevede în
s a pronunţat şi reprezentantul planurile sale înzestrarea tru După cum relatează corespondentul,
Libanului. LONDRA 16 (Agerpres). la lupta de eliberare naţională, pelor japoneze cu toate tipurile Arestări în masă în C oreea de sud datorită stricteţei cenzurii asupra presei
Şeful delegaţiei americane s-a Luind cuvîntul la 15 noiem iar după executarea a cinci ani moderne de arme, ia măsuri şi radioului, este aproape imposibil de
cunoscut amploarea luptelor care au
dedat la atacuri calomnioase brie in Camera Comunelor labu de închisoare a fost lipsit pe o pentru a primi din S.U.A. pro PHENIAN 16 (Agerpres). — Re locuitorilor din Goreea de sud. Astfel, loc. Radioul şi ziarele publică numai
ferindu-se Ia ştiri sosite din Goreea între t l şi 13 noiembrie, membrii aces materiale oficiale.
împotriva U.R.S.S., aeuzind în ristul Stonehouse a cerut elibe perioadă nedeterminată de drep iectile teleghidate „Hercules“ de sud, postul de radio Phenian trans tei comisii au arestat la Seul 249 de
mite că clica lui Tian Men a format persoane.
mod demagogic Uniunea Sovie rarea lui Jomo Kenyatta, cunos tul de a se deplasa prin ţară. capabile să transporte încărcă recent din reprezentanţi ai procura
tică că nu ar dori dezarmarea. cut reprezentant al vieţii publi Macleod, ministrul Coloniilor turi nucleare. înzestrarea forţe
Apoi directorul general al ci’ şi om politic din Kenya. al Angliei a respins cererea lui lor armate japoneze cu aceste l9Sz
U.N.E.S.C.O., V. Veronese, a în După cum se ştie Jomo Keny Stonehouse şi a declarat că el tipuri de proiectile teleghidate, turii, armatei şi poliţiei o aşa-numitâ
cercat să demonstreze, recur- atta a fost arestat de autorită „preferă să lase această proble subliniază ziarul, se efectuează
„Gomisie specială de anchetă“, care o-
gînd la diferite subterfugii, că ţile colonialiste engleze din Ke mă la aprecierea autorităţilor fără a se ţine seama de protes perează arestări în masă in rîndurile Situa|ia din C o n g o
problema activităţii U.N.E.S.C.O. nya pentru participarea activă din Kenya“.
tele opiniei publice japoneze. s-s pronunţat reprezentantul R.A.U.,
Omar Lutfi. Adunarea Generală, a spus
el, trebuie să dea directive precise în LEOPOLDVILLE 16 (Agerpres). Se anunţă că în .legătură cu zvo
legătură cu dezarmarea, lată de ce a
fost prezentată această rezoluţie. Corespondentul agenţiei Tanjug nurile despre acest complot trupele
Reprezentantul U.R.S.S., V. A. Zorin, transmite din Leopoldville că elibera O.N.U. au intensificat controlul asu
Lucrările Comitetului Politic care a luat cuvîntul pentru a doua rea lui Kamitatu a stîrnit o serioasă pra principalelor puncte ale oraşului
oară, a arătat completa netemeinicie a
al Adunării Generale a O. N. U, obiecţiunilor americane. Poziţia State nemulţumire în rindul partizanilor co şi au instalat de asemenea grupuri dr
le. Unite nu reprezintă altceva decît
<> nouă formă de camuflare a acţiunilor lonelului Mobutu îndeosebi în rîndul pază în faţa casei lui Kamitatu a tds
îndreptate împotriva elaborării unui
tratat cu privire la dezarmarea gene acelora care se grupează în jurul co rui nouă arestare intră în calcu.
rală şi totală şi acţiunilor pentru în
locuirea muncii de elaborare a acestui lonelului Kokol care l-a arestat pe complotiştilor.
tratat prin elaborarea dr măsuri de
confroi asupra înarmărilor. Kamitatu. I Agenţia Press Trust of India, infor-
NEW YORK 16 (Agerpres). — In prezent a devenit şi mai clar, a După cum s-a aflat la Leopoldville, mînd despre eliberarea lui Kamitatu,
In şedinţa din după-amiaza zilei de spus V. A. Zorin, cine este pentru de
15 noiembrie, a Comitetului Politic al perienţelor atomice ar da o serioasă late. Marea majoritate a participanţi fie supusă unor modificări hotârîte de zarmarea generală şi totală şi cine transmite corespondentul, un grup de subliniază că cauza directă a arestării
Adunării Generale a O.N.ll. a fost lovitură cauzei păcii, în timp ce orice lor la discuţii, a spus în continuare comun acord în scopul înfăptuirii aces este împotriva ei. Pentru dezarmarea
reluată discutarea problemei dezarmă progres în domeniul încetării expe V. A. Zorin, s-au pronunţat în sensul tei rezoluţii şi al menţinerii păcii în generală şi totală se pronunţă toţi cei ofiţeri au elaborat un plan de orga sale a servit-o faptul că în mîinile sale
rii, In examinarea comitetului se a Hă rienţelor ar însemna un progres în că pentru rezolvarea cu succes a aces tr-o lume fără arme care să excludă care sprijină rezoluţia statelor neutre.
zece proiecte de rezoluţie, printre care problema dezarmării şi slăbirii încor tei probleme internaţionale arzătoare, posibilitatea folosirii forţelor poliţieneşti Acesta este un front larg. Din el fac nizare a unei noi lovituri de stat po a căzut un document secret în care
proiectele sovietice de rezoluţie cu pri dării internaţionale. şi pentru ducerea cu succes a trata internaţionale în scopuri incompatibile cu parte state din diferite continente, sta
vire Ia dezarmarea generală şi totală tivelor cu privire ia dezarmarea gene Carta O.N.U. inclusiv folosirea lor in te cu sisteme sociale diferite. Pe plat trivit căreia puterea trebuie să fie în „unele state străine avertizau pe co
şi cu privire la lărgirea componenţei Trecînd ia esenţa problemei dezar rală şi totală, este necesar să se dea interesul unui stat împotriva altui stal. forma adversarilor dezarmării gene
Comitetului celor zece ţări pentru de mării, Menon a subliniat că anul a- directive clare şi precise care să cu sau unui grup de state împotriva altui rale şi totale rămîn numai cîteva pu credinţată aşa-zisului „cabinei lleo“ lonelul Mobutu ca acesta să nu per
zarmare. cesta situaţia a ajuns într-o fază care prindă principiile fundamentale ale grup de state. teri imperialiste, cîteva state care se
necesită o abordare cu totul nouă a viitorului tratat cu privire la dezar opun întregii lumi, tuturor oamenilor numit în mod ilegal de către preşe mită în nici o împrejurare convocarea
Luînd primul cuvîntul in şedinţa problemei dezarmării. Scopul urmărit marea generală şi totală. Delegaţia sovietică, a declarat V. A. de bună credinţă.
comitetului, Krishria Menon, şeful de proiectul de rezoluţie al celor 11 Zorin, consideră şi in prezent că într-o dintele Kasavubu. Parlamentului“.
delegaţiei Indieî, a prezentai un nou state, prezentat comitetului spre exa In aceste condiţii, reprezentanţii în serie de probleme proiectul sovietic V. A. Zorin a declarat că, întrucît
proiect comun de rezoluţie al celor minare, a spus în continuare Me comitet ai puterilor occidentale nu au de rezoluţie formulează mai precis şi S.U.A. zădărnicesc şi de data aceasta =se:
11 ţări (Birmania, Cambodgia, Gha- nim, este de a crea o bază pentru tra îndrăznit să se pronunţe în mod fă mai clar directivele pentru elaborarea realizarea unei înţelegeri constructive
na, India, Indonezia, Irak, Maroc. Ne tative. ţiş împotriva ideei dezarmării generale tratatului cu privire la dezarmarea ge in problemele dezarmării generale şi Protestul adresat de E. D. A.
pal, R.A.U., Venezuela şi Iugoslavia), şi totale, ci au încercat chiar să cre nerală şi totală. Cu toate acestea, în totale, unica ieşire din situaţia creată guvernului grec
cu privire la dezarmarea generală şi U. Than, reprezentantul Birmaniei, eze impresia că şi ei ar fi pentru de trucit rezoluţia statelor neutre conţine este convocarea în martie-aprilie 1961
totală. In proiectul de rezoluţie se a- caracterizînd proiectul de rezoluţie al zarmarea generală şi totală. In rea un minimum necesar de prevederi care a unei sesiuni speciale a Adunării Ge ATENA 16 (Agerpres). — politică de lichidare a ultimelor?
minteşte despre rezoluţia Adunării Ge celor 11 ţări, a declarat că scopul e- litate însă propunerile puterilor occi trebuie să stea la baza tratatului cu nerale., la nivelul şefilor de guverne TASS transm ite: Preşedintele fibertăţi constituţionale ale ţf-
nerale cu privire la dezarmarea gene forturilor autorilor acestui proiect este dentale nu reprezintă decît o încercare privire Ia dezarmarea generală şi to şi de state, în vederea unei noi exa Partidului Uniunea Democrată porului grec.
rală şi totală, adoptată la sesiunea de a crea o bază pentru realizarea oarecum camuflată de a face să fie tală, prin însuşi acest fapt ea creează minări a acestei probleme în ansam de Stînga din Grecia (E.D.A.),
precedentă a Adunării Generale, şl se unui acord între marile puteri cu pri posibilităţi reale, pentru tratative în blu. Uniunea Sovietică, a spus în în I. Passalidis, a adresat preşe Passalidis cere în numele pa/-
constată cu regret că tratativele In vire Ia dezarmarea generală şl to adoptate măsuri de control asupra problema dezarmării generale şi totale cheiere Zorin, speră că. noul guvern al dintelui parlamentului şi lideri tidufui să se pună capăt terorii
domeniul dezarmării au ajuns în Im tală. Referindu-se la proiectul de re S.U.A. va reflecta cu seriozitate asupra lor partidelor democratice o te şi face apel la mobilizarea for
pas. Autorii proiectului de rezoluţie zoluţie cu privire la încetarea expe înarmărilor. înir-un organ de lucru mai restrîns. situaţiei create din vina predecesorilor legramă în care protestează e- ţelor democratice din ţară pentru
propun Adunării Generale să procla rienţelor nucleare, al cărui coautor este Referindu-se la proiectul de rezoluţie săi şi va trage concluziile corespunză nergic împotriva campaniei des restabilirea legalităţii constitu
me o serie de directive, care să con şi Birmania, U. Than a subliniat De aceea, delegaţia sovietică consideră toare pentru a se permite obţinerea făşurate de autorităţi împotriva ţionale şi a democraţiei în
stituie baza unui acord cu privire la importanţa rezolvării cît mai grabnice al celor 11 ţări neutre, reprezentantul unor rezultate pozitive. E.D.A. Grecia.
dezarmarea generală şi totală şi fac a acestei probleme. sovietic a declarat că în linii mari el posibil să sprijine în ansamblu rezo
apel la reluarea tratativelor în scopul corespunde cerinţelor minime pe care luţia statelor neutre. Numai în cursul ultimelor trei -ms-
încheierii în cel mai scurt timp a u- Luînd cuvîntul, V. A. Zorin, repre ar trebui să le conţină directivele cu săptămîni, se spune în telegra
nui astfel de acord cu privire la de zentantul Uniunii Sovietice, a tras u- privire la elaborarea unui proiect de Delegatul american, Wadsworth a mă, au fost arestaţi şi supuşi re Alegerile din Danemarca
zarmare în condiţiile unui control in nele concluzii în legătură cu discuta tratat de dezarmare generală şi tota presiunilor 40 de fruntaşi, acti
ternaţional eficace. rea in Comitetul Politic a problemei lă. In proiectul de rezoluţie al celor declarat că în actuala ei formă această COPENHAGA 16 (Agerpres).
dezarmării. Reprezentantul sovietic a II ţări se vorbeşte destul de precis vişti şi adepţi ai partidului. A- După cum relatează agenţiile
Referindu-se La problema încetării ex subliniat că aceste discuţii au arătat despre necesitatea încheierii in cel mai rezoluţie este inacceptabilă Statelor U- de presă occidentale la 15 no
perienţelor atomice, reprezentantul In în primul rînd că marea majoritate a scurt timp a unui tratat cu privire la restările şi deportările în masă iembrie au avut loc în Dane
diei a arătat că divergenţele care. e- statelor doresc în mod sincer o rezol dezarmarea generală şi totală, care tre nite. După cum a spus Wadsworth, re marca alegeri parlamentare.
xistă între participanţii la tratative n« vare cît mai rapidă a problemei de buie să prevadă termene precise pentru ale activiştilor partidului nostru, In urma alegerilor Partidul
trebuie să constituie o justificare pen zarmării generaie şi totale şi îşi dau îndeplinirea fazelor succesive ale de zoluţia pune condiţii de neîndeplinit social-democrat şi-a sporit nu
tru reluarea experienţelor. Reluarea ex scama că o importanţă vitală prezin zarmării generale şi totale. atentatele împotriva deputaţilor, mărul de mandate şi deţine ma
şi dovedeşte o abordare unilaterală a joritatea în parlament.
tă tocmai dezarmarea generală şi to In rezoluţie se arată de asemenea problemei. S.U-A., a declarat el, vor atacurile poliţieneşti asupra or
tală şi nu unele măsuri parţiale, izo că însăşi structura O.N.U. trebuie să adopta rezoluţia comună numai în ca ganizaţiilor de partid, ofensiva
zul cînd îi vor fi aduse amendamente
care să o „echilibreze“. îr potriva libertăţii presei, pre
In sprijinul rezoluţiei celor 11 ţări siunile asupra sindicatelor oa-
meniior muncii, scrie Passali
dis, atestă că guvernul duce o
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr, 9. Telefon: 188; 189 j 75. Taxa plătită ta numerar conform aprobării Direcţiunii Generale PP..TT..TT..RR,. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea poligrafică ,,1 Mai“ Deva.