Page 61 - 1960-11

'
B ezb aterea s a r c in ilo r de p ian pe 1981
In întreprinderi
Există multe rezerve
Interne
In sala de şedinţe a minei Uricani,
domnea o linişte deplină. 'Minerii
schimbului II ascultau cu mare aten­
ţie expunerea şefului de sector cu pri­
vire la realizarea planului de produc­
ţie pe anul in curs şi prevederile sar­
cinilor de plan pe anul 1961. După
feţele lor puteai să-ţi dai seama că
fiecare cuvînt al vorbitorului este sor­
bit şi cumpănit cu toată răspunderea.
— Anul viitor sectorul II va trebui
să dea patriei 230.000 tone cărbune
cocsificabil, mult mai mult decît a-
nul acesta. Posibilităţi avem. Iu lunile
care s-au scurs piuă acum ne-am în­
deplinit şi depăşit planul aproape cu
regularitate, deşi am avut multe lip­
suri — spunea şeful sectorului. Avem
încă multe brigăzi sub plan, se Iucrea-
să in asalt...
După citirea referatului şi a planului
de măsuri tehnico-organizatorice, şeful
de sector a comunicat rezultatul şe­
dinţei care a avut loc dimineaţa cu
schimbul 1, unde şefii de brigăzi au
apreciat că planul pe anul viitor poate
fi îndeplinit şi depăşit. Ei şi-au luat
angajamentul de a depăşi planul a-
nual cu peste 2.000 tone cărbune, şi
de a realiza economii suplimentare la
preţul de cost în valoare de 46.000
f ie r vechi pentru ofelăriilei.
La discuţii s-au înscris 1—2 mineri va trebui ca anul viitor să punem un
din fiecare echipă. Fiecare a arătat accent deosebit pe separarea sterilului,
Răspunsul tinerilor de la uzinacă cifrele de plan pe anul 1961 sînt încă de jos, din abataj.
pe deplin realizabile, că la locul său
de muncă sînt încă multe rezerve.
Primul, a luat cuvîntul şeful de
schimb Constantin Miron.
— Sarcinile ce ne revin pentru a-
nul viitor sînt pe deplin realizabile.
Noi. de pildă, putem da chiar mai
mult decît s-a angajat şeful brigăzii.
-m -
Fruntaşi ai Atelierelor centrali Surabarza
; <3* ä
iWi •"Sa» .\
IOAN CALAMAR
mecanic de locomotivă la secţia de- ^ ga ter ist, ia secţia tîmplărie. Este* a devenit pentai fiecare muncitor de re se depune orice bucăţică de metal,
, pou G.F.I. Lună de lună îşi realizea-
•ză sarcinile de transport. îşi întreţine
t cu multa d,ragost,e .locomot..iva pe c.are
.lucrează. Pentru meritele sale, în 1956 rl* socialiste, în fiecare lună este, cazurile cînd gospodărirea d t mai unde s-a pus un indicator: „Loc pen­
fost decorat cu Medalia Muncii.
Cuvînt de miner
opeţile minerilor se înfi­
geau cu lăcomie în căr-
L. bunele negru şi lucios. Sabin
^ Belu lucra ca de obicei, cu
^ multă hărnicie. El nu băgă de
[ seamă că brigadierul cornel
ţ. Cenuşă îi urmărea fiecare
L, mişcare,- -fiecare -gest. Du-pă un
r timp,acesta clătinamulţumit
lL din cap,vorbindu-şi ca pentru
sine : „Vrednic şi priceput
l băiat. Poate să conducă cu
l succes o brigadă. Se vede că
t stăpîneşte bine mineritul".
L ...După citeva zile, Cenuşâ-
j- baci a fost chemat, la birou de
şeful sectorului I,ItIt al minei
L Petrila.
t — Am auzit că ne părăseşti
t se adresă el brigadierului,
rC- — Da, aşa e,' tovarăş7e ş»ef.
Bu sînt în vîrstă, am ieşit la
. npensie. ŞSi dunpă cumm. sştt.iifţ.ii. sşi deci schimbul să se facă la
L dumneavoastră, am o pensie
bună: 1.200 lei pe lună.
[ — Te-ai gînăit pe cine să
t propui în locul dumitale ca
brigadier ?
^ — Chiar m-am gînăit la a-
l cest lucru. Şi cred că nu gre-
l şese dacă-l propun pe şeful de
1 schimb Sabin Belu. II cunoaş-
[- teţi şi dumneavoastră bine.
j- ştiţi ce poate băiatul ăsta. şi
^ de aceea am. convingerea că
[ brigada va rămîne în mlini
L sigure
t Da, propunerea este cît
[• se poate de bună — răspun
se după un timp şeful secto-
I Mimed°ara-D eys
Ceea ce ne împiedică deocamdată însă,
este lipsa de semnalizare a craţerului
de la planul 6, care ne face să pier­
dem mult timp. De aceea, propun con­
ducerii sectorului să ia măsuri pentru
a introduce semnalizarea electrică la
acest craţer.
Minerul loan Giuleanu din brigada
lui Constantin Poloboc a spus printre
altele:
— Nici la noi realizările nu oglin­
desc pe deplin posibilităţile de care
dispunem. Aprovizionarea cu lemn de
mină şi cu lanţuri pentru craţere se
face cît se poate de defectuos. Zilnic
pierdem din această cauză ore întregi.
— Se întîmplă adeseori că minerii
dau drumul la craţer fără să aibă căr­
bune pregătit pentru încărcare — spu­
nea mecanicul Teodor Cornea. [n a-
cest fel se face mare risipă de ener-
g'e. Am observat apoi, că mulţi trîn-
tesc lemnele pe jgheaburi şi distrug
transportoarele. Aceasta înseamnă chel­
tuieli de reparaţii în plus şi timp pier­
dut. Maiştrii şi şefii de echipe vor
trebui să se îngrijească ca aceste lu­
cruri să nu se mai repete.
— Şi îmbunătăţirea calităţii cărbu­
nelui este o sursă de economii — spu­
nea minerul Ştefan Florea. De aceea,
Maistrul Ştefan Deomeş a arătat că
una din căile pentru sporirea produc­
ţiei şi productivităţii muncii este in­
troducerea tehnicii miniere noi. El s-a
angajat să ajute pe mineri, să îm­
brăţişeze metodele noi de muncă şi
să-i aprovizioneze în timp util cu cele
necesare.
NICOLAE POPA
U1UI) dintre cei mai destoinici mun-^
. ..........................
citon din secţie, [n cadru! intrece-
fruntaş.
rului. Pe Sabin Belu îl cunosc calitate. După cum era şi de
şi eu destul de bine. E un bă­ aşteptat, rezultatele n-au în-
iat harnic şi modest. Nu în­ tîrziat să se arate. In prima
tâmplător a cîştigat încrede­ lună de cină a luat conduce-
rea dumitale şi a celorlalţi rea brigăzii, minerul Sabin
membri din brigadă. Sînt şi Belu, împreună cu ortacii săi,
eu sigur că el va şti să im pri­ a obţinut un randament de
—m-e brigă.z..i.i....d..r..a..g.o..s..t.e. —de m---u-n- - 5,7 tone pe post faţă de 4,2
Că şidorinţa de a 1imereu în to m pe post cit avea planifi-
ffrruunnttee.. Dealatfletfle, l, aamm să stsatauu cat. De asemenea, producţia
de vorbă cu el în legătură cu
aceasta şi, bineînţeles, îi vom
acorda sprijinul necesar.
W uind în primire brigada,
!L* minerul Sabin Belu şi-a
convocat ortacii într-o scurtă
consfJ<ăst'tui're.
— Craţerul trebuie folosit
din plin. aşezat aproape de ort
ca să poată da maximum de
randament ~a s*p--u-s---e-l. A
doua oară. ciocanul Ae abataj
să trpe.ancaăn ădinv m.iînnă in mină,.
locul de muncă, să dovedim
conducerii sectorului că bri­
gada noastră va munci tot a.şa
de bine ca şi atunci cînd era
bătrînul aici. Şi. în plus. să fa-
cern în aşa fel incit să ctşti-
găm drapelul de brigadă frun-
taşă pe sector
Aşa şi vom face — i-au
răspumns cu însufleţire ortacii.
/ n abatajul brigăzii a înce­
put să se desfăşoare o
entuziastă întrecere. Drept o~
biective au stabilit realizarea
de randamente sporite şi ex­
tragerea unui. cărbune de bună
J l—/ \~I l—/ l—/ C_—/ t. -lt, nJ U-7 '__I <-_t \
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRI LE, VRIŢI-VĂ! festivalul dô iea fru «I. L. Caragiale
W Î/M jtmă întrecerea intre regiuni
e> T. Petrescu: Filmul la sate Hunedoara — cetatea fontei şi oţe­ rorile Boga“, ce vor fi prezentate în
» Pacea în inimile tuturor lului — va găzdui începînd de rnîine, concurs de către formaţiile din regiu­
faza interregională a celui de-al 11-lea nea Hunedoara, constituie o garanţie
(pag. 2-a) Festival bienal de Teatru de amatori că faza interregională de la Hunedoa­
M anea: Comuniştii — mîn-
dria colectivului I. L. Caragiale“, organizat de Minis­ ra va fi una dintre fazele reuşite, cu
o Respectarea angajam entelor — terul Invăţămîntului şi Culturii şi Con­ un înalt nivel de desfăşurare. La a-
M HHü în atenţia organizaţiei de p artid siliul Central al Sindicatelor. ceasta concură şi faptul că vor fi pre­
zente la Hunedoara un număr impor­
(pag. 3-a) Sinteză a muncii teatrelor de ama­ tant de echipe de teatru dintre cele mai
o D eschiderea festivă a U niver­ tori din cele patru regiuni participan­ bune, care, prin activitatea lor şi-au
te la această fază — Stalin, Timi­ cîştigat un binemeritat renume, cum
sităţii Prieteniei Popoarelor şoara, Craiova şi regiunea gazdă, Hu­ sînt cele de la uzinele „Gheorghi Di-
(pag. 4-a) nedoara — manifestarea artistică din mitrov" Arad, Uzinele „Electroputere“
zilele de 19—21 noiembrie cuprinde Craiova, Fabrica Chimică din Făgă­
I ftÉ ilÉ It! formaţiile teatrale de amatori clasate raş, Uzinele Metalurgice din Cuglr. ca­
pe primele locuri la concursurile re­ sele de cultură din Lugoj şi Orăştie,
gionale. Drumul anevoios al ascensiu­ căminele culturale din Tălmaciu, Cimpa
nii spre primele locuri a prilejuit o în­ şi din alte localităţi.
trecere înverşunată. Timp de doi ani
Ia rînd, sute de formaţii de amatori Pentru oamenii muncii din regiu­
WEeM Â 'i-- -'J ' s-au întrecut pe scenă, iar cele mai nea Hunedoara, organizarea fazei in­
bune dintre cele bune au ajuns să se terregionale a celui de-al IJ-ka Fes­
Sîrungarul loan întreacă din nou pentru finala pe ţară. tival bienal de teatru de amatori I. L.
Goman, lucrează la Este lesne de înţeles nivelul artistic Caragiale în puternicul centru munci­
atelierul L. regio­ ridicat la care se desfăşoară această toresc Hunedoara, constituie nu nu­
nal Q.F.R. Alba Iu- pasionantă întrecere dacă numai în re­ mai un prilej de niîndrje, dar şi făgă­
lia. Piesele execu­ giunea Hunedoara selecţia s-a făcut duinţa de a-şi spori eforturile în lupta
tate de el sînt de din rîndul a nu mai puţin de 430 de pentru mai mult oţel, cărbune, pentru
cea mai bună ca­ formaţii participante la concurs. Şi în mai multe produse agroalimentare şi
litate. Datorită pri­ celelalte regiuni, echipele participante dorinţa de a îolîmpina cu căldură oas­
ceperii şi hărniciei pînă la fazele regionale au fost de peţii dragi din regiunile limitrofe.
cu care lucrează, ordinul sutelor.
îşi depăşeşte lunar Cine sînt artiştii amatori care vor
norma cu 10—12 la Un repertoriu bogat, în care viaţa participa la această întîtnire? Mun­
sută. nouă este puternic reliefată, cu o lar­ citori, care după orele de muncă la
gă tematică şi cu rezolvări regizorale strung, ori în galeriile din mine, vin
In foto : la strun­ şi scenografice originale, îndrăzneţe, seară de seară la club şl învaţă meş­
gul său. iată ce caracterizează această gran­ teşugul nu prea uşor al scenei; ţă­
dioasă manifestare a mişcării artistice rani colectivişti şi întovărăşiţi care şi
de amatori pe tărîmul teatrului. Piese
ca „Vlaicu şi feciorii lui“, „Ultima e- ei, după o zi de muncă poposesc pe
tapă“, „Tîrgul inimilor“, „Ce! care ră-
mîn singuri“, „îndoiala", „Un musa­ scenă şi zăbovesc pînă în tîrziul nop­
fir picat din cer", recitatori şi cititori ţii ; ingineri, profesori. învăţători, teh­
artistici, piese pentru teatrele de pă­ nicieni, funcţionari şi alţi oameni ai
puşi ca „Ursuleţii veseli“, „Gîscăne- muncii care au îndrăgit această muncă.
lul“ şi altele, cu care sosesc oaspeţii Să le urăm din toată inima bun so­
din cele trei regiuni, şi piese cum sînt sit pe plaiurile frumoasei şi bogatei
„Mielul turbat“, „Ochiul babei“, „Su­ noastre regiuni, să le urăm succes in
această întrecere.
(Mfi de.ee.tda ţilln de râ-ade
? Atît de schimbată în bine de floarea-soarelui cu aproa­ toate puterile pentru înfăptui­
rea lor. Odată întocmite, pla­
nurile de producţie n-au ră­
mas doar simple bucăţi de
„Victoria“ Călan este viaţa de azi a colectiviş­ pe 300 kg. la hectar ş.a.m.d. hîrtie aruncate undeva într-un
sertar, oi au devenit îndrep­
tilor din satul Pricaz, raionul Fondul de bază a crescut şi tare sigure în munca pe zi cu
zi a colectiviştilor. Pe baza
Scrisoarea oţelarilor soarea oţelarilor nune- ta vom contribui la spo­ Orăştie, atlt de mari sînt rea­ el de la 49.650 lei (1950), la planurilor de producţie, consi­
din Hunedoara, adresa­ doreni într-o adunare cu rirea producţiei de trac­ liul de conducere, brigada şi
tă tuturor oamenilor activul, pentru a desco­ toare, de maşini şi alte lizările dobîndite de ei în cei 1.447.588 Iei (1960), iar veni­ echipele îşi întocmesc lunar
muncii din regiune, a peri noi posibilităţi în produse industriale, că cîte un plan de muncă în care
fost primită de tinerii ce priveşte colectarea prin această acţiune pa­ aproape 10 ani care au trecut tul bănesc anual, de la apro­ sînt trecute volumul şi felul
din uzina „Victoria“ Gă- fierului vechi. Drept ur­ triotică ne vom aduce lucrărilor, termenele de exe­
de la înfiinţarea gospodăriei, ximativ 100.000 lei, la peste cutare etc. In şedinţele de
consiliu şi în adunările gene­
îneît, cunoscîndu-le, gîndui te 800.000 lei. Pentru fiecare zi- rale oare se ţin cu regulari­
tate la gospodăria din Pricaz,
lan cu deosebit entuzi­ mare, mai mulţi tineri aportul Ia înflorirea pa­ duce la voinicul din poveste muncă efectuată în primul se discută pe larg felul cum
asm. Brigada utemisul au venit cu propuneri triei. se îndeplinesc prevederile pla­
care creştea într-un singur an an, colectiviştii au primit cîte nurilor şi se iau măsuri pen­
tru înlăturarea eventualelor
de muncă patriotică din cît alţii în zece. 13.5 kg. diferite produse, iar
uzina noastră, a colec­ lipsuri.
tat în acest an mai mult concrete, sugerind surse Noi vă asigurăm că Intr-adevăr, cercetînd isto­ ainul trecut, în afara florii- Răsfoind pe oricare din crie
de 500 tone fier vechi locale de fier vechi. In vă vom sprijini din toa­ ria gospodăriei din Pricaz — soarelui şi a furajelor, cîte
din care numai în ul­ urma acestor propuneri te puterile în lupta pen­ cuprinsă in cele 10 planuri de 30.5 kg. produse agricole şi 10 planuri de producţie, îţi
timele două luni peste noi am hotărit ca pînă tru a produce cît mai producţie şi în cele 9 dări de cîte 8,50 lei. In ultimii ani a- dai uşor seama că un loc im­
100 tone. la sfîrşitul anului să mult oţel. portant în activitatea colecti­
mai colectăm 110 tone seamă anuale — poţi urmări proape 20 de colectivişti şi-au viştilor de aici îl ocupă mă­
Comitetul U.T.M. • din COMITETUL U.T.M. surile agrotehnice menite să
fier vechi. AL UZINEI paşii de uriaş pe care, an de construit case noi. alţii şi le- ducă Ia obţinerea unei pro­
ducţii sporite la hectar la ¦pa­
an, această mlădiţă a socia­ au renovat pe cele vechi, şi- te culturile. La grîu. bunăoa­
ră, colectiviştii din Pricaz şi-
uzină a prelucrat scri­ Ştim că în felul aces­ „VICTORIA“—CALAN lismului, i-a făcut pe calea în­ au cumpărat aparate de radio, au propus în mai toţi anii să
realizeze o recoltă de 2.000 kg-
!n 3 zîi@„ 7 tone tăririi şi dezvoltării ei şi a mobilă nouă, haine din stofă la ha. Ce au făcut ei pentru
bunăstării colectiviştilor. Iată de calitate superioară, bicicle­ V. PIŢAN
numai citeva cifre care gră­ te, aproape toţi şi-au introdus (Continuare In Pag. 2-a)
Chemarea oţelarilor huriedoreni, a- organizaţiilor de partid, de tineret şi iesc de Ia sine despre această în case lumină electrică etc. -Bsa-
dresată tuturor oamenilor muncii cu sindicat. Din aceste discuţii s-au năs­ considerabilă creştere. înfăptuirile colectiviştilor din
privire la colectarea unor cantităţi sporite cut o seamă de iniţiative, care aplicate Pricaz nu ascund nici un se­
cret. La baza lor stau munca
de fier vechi, a găsit un mare răsunet şi în practică au dat rezultate foarte Cifre grăitoare
in rîndul colectivului Uzinei metalo- bune. Aşa de pildă, în fiecare secţie In luna decembrie a anului unită, făcută cu ajutorul mij­
chimice din Zlatna. Această problemă au fost amenajate lăzi speciale în ca­ 1950, cînd a luat fiinţă, gos­ loacelor mecanizate, sprijinul
podăria colectivă cuprindea 36 acordat de partid şi de stat
familii, 204 ha, teren, citeva — şi ceea ce este deosebit de
aici o preocupare de seamă, mai ales care pe plan local nu-şi mai poate căruţe şi care, 3 perechi de important — strădania colec­
că în majoritatea secţiilor uzinei se găsi întrebuinţarea. Apoi, toate aceste boi pentru muncă, 4 vaci de tiviştilor de a întări şi dezvol­
lucrează cu metal. Nu rareori au fost cantităţi sînt depozitate într-un loc lapte şi 4 capete tineret bo­ ta neîncetat avuţia obştească
vin. Astăzi, gospodăria numă­ — izvorul propriei lor bună-
ră 215 familii, (tot satul), 778 stări.
chibzuită a metalului a constituit o- tru strîngerea fierului vechi“.
biectul unor discuţii aprinse în cadrul Cantităţi însemnate de fier vechi se
mai găsesc prin curtea uzinei. Sarcina
colectării acestuia şi-au asumat-o cele
in rn rip p r» cinci brigăzi utemiste de muncă pa­ ha. teren agricol, numeroase Prin p'anuri ch ib zu 'te— ¦
triotică. De menţionat că de la înce­ construcţii gospodăreşti, un spre realizări iţi mai
putul anului şi pînă în prezent colec­ autocamion, peste 1.045 ani­ însemnate
male de muncă şi de produc­
1 tivul uzinei a colectat şi trimis oţelă-
^ riilor 97 tone de fier vechi. Mai mult ţie, păsări, stupi, grădină' de întărirea şi dezvoltarea gos- <
-j de jumătate (55 tone) a fost colectat
-j şi expediat în trimestrul III. Ih a- legume şi zarzavaturi şi cîte podăriei colective din Pricaz^
ceastâ acţiune s-au evidenţiat în mod
3 deosebit tovarăşii 11ia Popa, Paraschiv şi mai cîte. Producţia de grîu se datoreşte in măsură hotă-^
) Oanea, Marin Voiculescu, Traian Ur-
su, loan Bratu, Pavel Moldovan etc. a crescut faţă de cea realiza­ rîtoare faptului că în fiecare >
-j
3 Colectivul uzinei s-a angajat să co­ tă în primul an cu peste 300 3/n membrii gospodăriei au în -)
\ lecteze şi să trimită oţelarilor hunedo-
kg. la hectar, cea de porumb tocmit planuri de producţie cit >
cu mai mult de 1.200 kg.j cea mai chibzuite si au muncit cu )
j reni noi cantităţi de fier vechi. Posi­ W VW W VW l^
Î bilităţi pentru realizarea angajamentu­
extrasă a fost de bună călită- lui sînt suficiente. Numai în primele însem nate e c o n o m ii
te. Dovedind o permanentă 4 trei zile de la lansarea chemării St-au
preocupare pentru reducerea 3 colectat aici încă 7 tone de fier vechi. .Muncitorii, tehnicienii şi conserve, tranşîndu- tid, a muncit cu mult
consumului de materiale, Î
membrii acestei brigăzi au Din rîndul brigăzilor utemiste de
realizat o economie la lemn, D muncă patriotică care s-au angajat şi inginerii de la fabri­ se cantităţi mai mari de entuziasm, reuşind ca la ^ Manevrantul loan Furca
exploziv şi capse în valoare 1 să răspundă prin fapte chemării oţe- ca de conserve din De­ carne de calitatea l-a, sfîrşitul celor trei tri­ ) de la laminorul de 650
totală de 3.800 lei. larilor, se numără cele conduse de ti­ va s-au angajat ca pe sînt create de asemenea mestre să depăşească 'î mm. al C.S. Hunedoara, a
1 nerii loan Magda, Dumitru Nicorescu cele trei trimestre din a- însemnate economii. Şi
Pentru rezultatele frumoase -j şi loan Anca. cest an să realizeze e- în secţia mezeluri, prin- angajamentul iniţial cu răspuns primul la iniţia­
¦) conomii în valoare de tr-o mai bună gospo­ ?00.215 lei. tiva „Să laminăm fiecare
obţinute, brigada lui sabin ] M. ION 369.274 lei. dărire a materiei folo­ • Economii de seamă blum cu 10 secunde mai
OBCeIlUu, Ua UcîlŞşLtitygUaLt UdIrUafpJCelLuUlt Udet 1 sită pentru prepararea au fost realizate şi în repede". Şi răspunsul său
hrigaăă fruntaşă pe sector 1 Contribuţia Pentru traducerea fn mezelurilor, precum şi cursul lunii octombrie. n-a fost formal. La produ­
Dt\_u_p_ă__c_u_m s.e. vede. n__ou,l «b_ri } şcolarilor viaţă a angajamentului, prin urmărirea cu mai Spre exemplu, la secţia cerea peste plan a celor
gadier şi ortacii lui s-au ţinut multă atenţie a proce­ 16.000 tone laminate în a-
de cuvînt. i Elevii şcolii de 4 ani din sa­ în cadrul fabricii s-a sului tehnologic de fier­ de tranşare a cărnii — cest an, îşi are şi el o con­
-j tul Lăpuşnic, raionul Ilia, au format un colectiv care bere şi afumare a me­ 15.000 tei, la secţia de tribuţie însemnată.
F \ ’n cină în cină, fostul bri- 3 colectat şi predat cooperativei analizînd condiţiile fie­ zelurilor, se înlătură ri­ preparate ale cărnii şi
b-s gadier, acum. pensionar, } din sat, de la începutul anului cărei secţii în parte, a sipa, adueîndu-se econo­ conserve — 10.700 lei
mai trece pe 1a. biroul, secto- peste 1.400 kg. fier vechi. constatat că sînt largi mii însemnate. etc.
rului în care a lucrat atâţia posibilităţi de realizare
ani de zile. şi ori de cîte ori In ziua de 12 noiembrie a.e., Toate aceste consta­ O contribuţie de sea­
trece, nu uită să întrebe cum împreună cu instructoarea de a economiilor. tări au fost aduse la mă la realizarea aces­
merge brigada lui Belu. Au- pionieri, elevii şcolii din Lăpuş­ De pildă, la secţia de cunoştinţa întregului tor economii au adus-o
zind că se numără mereu nic au adunat circa 250 kg. fier colectiv al fabricii care, comuniştii Dumitru Be-
printre brigăzile fruntaşe ale vechi. tranşare a cărnii, prin- îndrumat fiind de că­ raru şi Nicolae Petrişor,
exploatării, el spune cu mîn- tr-o dezosificare mai bu­ tre organizaţia de par­ de la secţia tranşare,
drie în glas celor din ju r : S-au evidenţiat Liliana Lungu, nă a cărnii de pe oase, loan Andraş şi maistrul
Nicolae Brînduşă, Cosmina se micşorează rebutul Mihai Melbrod de la
— Fosta mea brigadă este Ghiară, Marinei Baderca şi de carne: în cadrul sec­ preparate şi alţii.
intr-adevăr în mlini sigure... Viorica Hai da. ţiei preparate de carne
C. MATE ESCU