Page 62 - 1960-11

pag. 2 DRUMUL SUCIAL.ISMULUI IMr. 1835

BIEBSgBgBHEBgEa aiaagyiuwassgs

u plin de m b Din acfsvifaîea Fruntaşi In tec de cron ică p la stică Seminar raional

sfeSunîor populare în activitatea Pacea în inimile tuturor! Recent a avut loc la Casa
raională de cultură din Brad un
\WV«^V\rv, Realizări ale culturală din Cristur seminar raional organizat cu di­

(Urmare din pag. l-a). destul de mult. Printr-o îngri­ comisiilor permanente W 'v A ^ i O expoziţie, la prima vedere !neroşi alţi artişti cu renume din rectorii de cămine culturale.

jire şi hrănire raţională a a- La Sfatul popular din comuna Peş- cu nimic deosebită de atitea al- întreaga lume prezenţi in aceas­ Aici, au fost prezenta­
teie organizate in fiecare lună te lecţiile : „Organizarea pro­
obţinerea unei asemenea pro­ nimalelor, colectiviştii sînt ho- tiş, raionul Hunedoara, pe lingă comi­ în sălile clubului muncitoresc al tă expoziţie dezvăluie prin ima­ pagării cunoştinţelor ştiinţifice
tetul executiv îşi desfăşoară activita­ sindicatelor din Lupeni. O expo­ gini zguduitoare nenorocirile a- în mediul sătesc“, „Brigada ar­
ducţii ? Cu ajutorul S. M. T. tăriţi să depăşească cifra de ziţie volantă de grafică, însu­ tistică de agitaţie — formă o-
mând lucrări ale unor artişti perativă de mobilizare a oame­
Orăştie au semănat griul de­ 2.100 litri de lapte pe an de tea patru comisii permanente. In pe­ vestiţi din peste 30 de ţări. în ­ duse omenirii de război, che- nilor muncii la îndeplinirea sar­
rioada ce s-a scurs de la începutul suşi UitIul ei arată scopul in cinilor de plan“ şi „Bogăţiile şi
vreme. Primăvara l-au grăpat, la fiecare vacă furajată, de­ care a fost organizată: „Pacea mînd la luptă împotriva Iui. Su­ frumuseţile regiunii noastre“.
lumii va învinge!“ E un titlul
apoi au făcut plivitul, iar re­ păşind în felul acesta şi veni­ anului, comisia permanentă pentru a- în deplină concordanţă cu sute­ gestive în acest sens sînt gra­ Pe marginea expunerilor fă­
le de milioane de ginduri ale vurile prezentate de William cute, au luat cuvîntul mai mulţi
coltatul l-au început, de regu­ tul de 458.000 lei cit s-a pla­ gricultură şi silvicultură a studiat mai oamenilor cinstiţi de pe întreg directori de cămine culturală
globul. Această idee e realizată
lă, încă din primele zile ale nificat să se realizeze anul a- multe probleme de interes obştesc. plastic, ca o rară putere da ex­ Gropper (S.U.A.), Peter Petri- din raionul Brad.
Printre acestea, cele mai de seamă au presie, de către toţi cei care au I. PÎRVA
lunii iulie, cînd griul a dat în cesta din sectorul zootehnic. (Anglia) şi Makoto Ueno (Ja­
ponia) inspirate de grozăviile corespondent
pîrgă. In felul acesta produc­ De altfel, trebuie subliniat că fo st: îndreptarea cursului apei ce

ţia de grîU obţinută an de an pină la 1 noiembrie s-au şi curge dinspre Josani, extragerea pie­ cauzate de bombele atomice,
precum şi acuarela „Pietrele
de colectiviştii din Prieaz a realizat venituri care se ridi­ trei de carieră pentru fundaţiile la
grajdurile gospodăriilor agricole colec­
fost cit se poate de bună. A- că la peste 312.000 lei. tive de pe raza comunei şi desfiinţarea zbiară" de Bronislav binke (Po­

nul trecut, de pildă, de pe fie­ Şi in ceea ce priveşte creş­ lonia).

care hectar cultivat cu grîu terea porcilor s-au obţinut iazului de la moara veche din satul I. S.
s-au obţinut peste 2.070 kg., succese demne de remarcat.
porumbul a dat 4.080 kg. boa­ Faţă de anul trecut, numărul Peştişul Mic. Propunerile au fost pre­
lucrări prezente in expoziţie.
be la hectar, orzul 2.555 kg., scroafelor şi al porcilor puşi la ţioase şi s-a trecut la realizarea lor.
floarea-soarelui 1.400 kg., sfe­ îngrăşat este dublu. Gospo­ In aceste munci, au fost mobilizaţi Luind la întîmplare titlurile
un număr de 63 cetăţeni care au pres­
cla de zahăr 22.200 kg. la hec­ dăria are în prezent 192 cape­ lucrărilor celor mai diferiţi ar­

tar etc. Producţii cu 3-400 kg. te porcine, faţă de 202 cit se tat peste 1.890 ore de muncă volun­ tişti care expun, reprezentanţi ai
tară la amenajarea văii. Prin aedăstă t
la grîu, cu 3-4.000 kg. la car­ prevede să se realizeze pînă la Tov. ROZALIA ANTAL nu este unor ţări despărţite de mii de

tofi, cu aproape 500 kg. la po­ sfîrşitul anului. Acest număr, lucrare a fost economisită sufna de > numai o colectivistă harnică ci şi kilometri una de alta, şi-i de- Vrei, nu vrei
ajuns să-ţi dai seama cit de fier­
rumb mai mari deoît cele rea­ dacă avem în vedere faptul că 7.560 lei şi a fost scoasă de sub pe­ fruntaşă în activitatea culturală. binte clocoteşte în inimile po­ Este obiceiul ca din cînd în cînd au condiţionat plata salariului de
poarelor dorinţa de pace. „Pace
lizate de întovărăşiţii din sa­ multe scroafe sînt gestante, ricolul inundaţiilor suprafaţa de 65 ha. mamelor şi copiilor" e intitulată cîte una din organizaţiile de masă cumpărarea unuia sau două bile­
o sugestivă xilografie a grafi­
tele din jur. au obţinut şi în va fi depăşit considerabil. teren arabil. \ Tovarăşa Antal se numără printre cianului sovietic G. F. Zaharov, să organizeze cîte o tombolă. Acesta te. Alţii, mai ingenioşi, au reţinui
iar xilogravura lui 1. V. Vasiliev
acest an colectiviştii din Pri- O altă ramură de producţie La realizarea obiectivelor propuse, o ^ cei mai activi membri ai brigăzii „Pace trainică /" Asemenea u- este un lucru buri. O asemenea tom­ banii şi au introdus în plic cile
nui răspuns de solidaritate cu
caz, deşi condiţiile de climă care se bucură de o atenţie contribuţie valoroasă şi-au adus-o cir­ artistice de agitaţie. ei se arată desenul în cărbune bolă a fost organizată recent şi la 1-2 bilete de tombolă. Muncitori!
n-au fost anul acesta îndea­ deosebită din partea colecti­ cumscripţiile electorale a căror depu­ „Pace lumii" de australianul
Verdon Morcom, şabpapirul Uzinele metalurgice din Cugir de or­ sînt indignaţi că se folosesc ase­
juns de favorabile. viştilor, este creşterea albine­ taţi sînt Laurenţiu Tîrlea şi Gheorghe „Pace tuturor" de Fritz Griebel
clin P. F. Germană, gravura co­ ganizaţia de Cruce roşie. Un lucru menea practici. Şi pe bună drep- L
lor. La înfiinţare, gospodăria Ciorogaru. Dintre cetăţeni s-aii evi­ lorată în metal „Coexistenţa
Merita subliniată preocupa­ nu avea nici un stup. An de frumos. Dar nu a fost deloc frumos tate. ?
rea de care dau dovadă colec­ denţiat în mod deosebit comuniştii paşnică" a reprezentantului In­
an însă colectiviştii au dez­ Gheorghe Bojan, Laurenţiu Şerban şi sistemul folosit pentru plasarea bi­ _ Noi — spun muncitorii — a- c
tiviştii din Fricaz pentru dez­ voltat şi această ramură adu­ colectivistul Loghin Ungureanu.
voltarea culturii legumelor, de cătoare de mari venituri. Aşa letelor. vem pretenţia să fim întrebaţi Ş
pe urma căreia au dobîndit în se face că în prezent ei deţin,
anul 1959 venituri în valoare ? Cum s-a făcut, cum nu, cei care dacă vrem sau nu să jucăm la )
Comisia pentru problemele de în­
au plasat biletele s-au nimerit a fi tombolă şi ca urmare să cumpâ- ?
văţământ şi cultură de pe lingă Co­
de 115.000 lei şi tot cam atî- ca proprietate obştească, 35 casierii care făceau plata salariilor răm bilete- Dar la noi, după cum /
tea anul acesta. de stupi de la care au recol­
tat anul acesta o mare canti­ mitetul executiv al sfatului popular din muncitorilor din sectoare. Unii dintre se vede, vrei r.u vrei... joci Ia tom- P

Romos, a făcut propuneri preţioase co­ casieri, ca să poată plasa biletele, bolă... ?
mitetului executiv. Printre acestea au
M ieunatele — izvor tate de miere pe care au va- iost: terminarea sălii de clasă de la diei, liaren Das, desenul simbo­ Fapte, nu promisiuni!
lic^ în tuş „Pacea" al blrnmnu-
nesecat de venituri lorificat-o. '
Urmărind paralel planul de lui U Obn Lwin, cel al romî- Baza de utilaj a T.R.O.H. din făcut, bani există, dar lucrarea n-a >
şcoala de 7 ani din Romos, demola­
O mare atenţie acordă colec­ producţie întocmit pentru a- niilui Gh. Ivaiicenco „Noi vrem Deva are nevoie de un şopron pen­ început. /
rea unei clădiri vechi din Văidei în
tiviştii din Prieaz dezvoltării nul acesta şi bugetul de ve­ pace" sau cel al grecului Ni- Cînd muncitorii îl întreabă pe ^
scopul construirii unui cămin cultural c'olaus Manoussis intitulat „Ma­ tru executarea reparaţiilor la au­
creşterii animalelor şi sporirii nituri şi cheltuieli, se poate mele noastre cer pace", alătu­ tocamioane şi a unei rampe de spă­ tov. G. Mureşan sau pe ing. loan >
şi altele. Propunerile au fost •accep­ rat litografiei. „Pace pe glob" a lare. Şopronul s-a făcut; mai ră-
productivităţii lor. Să înce­ vedea că, pînă în prezent, pla­ tate. Pînă în prezent au fost pres­ reprezentantului, ţării vecine — mînea doar să fie acoperit, dar a Almaşi, aceştia răspund: A
R P. Bulgaria — G. Daskalov, fost aşa de bine construit îneît...
pem eu oile. Anul trecut, tur­ nul de venituri băneşti din tate peste 3.200 ore muncă voluntară — Avem deviz, putem să înce- ’

ma gospodăriei număra 484 de creşterea animalelor a fost economisindu-se suma de 9.700 lei. pem reconstrucţia şopronului, va fi A
Munca patriotică continuă.
oi şi berbeci. In planul de îndeplinit în proporţie de cir­ Muncitorul NICOLAE ŞANDRU gata în curînd. /

producţie pe acest an s-a pre­ ca 70 la sută, că, fără îndoia­ care întregeşte parcă ideea din s-a prăbuşit. Cine răspunde ? Se pare că tovarăşii aceştia au j*

văzut ca turma să ajungă la lă, prin livrarea laptelui ce Comisiile permanente de pe lingă a îndrăgit mult dansurile populare tinogravuta „Vrem să trăim" De mai bine de trei luni oa­ găsit o nouă metodă de construc-
comitetul executiv al Sfatului popular romîneşti, de aceea, în timpul li­ semnată de Oresf Duba;/ din menii cer să se reconstruiască acest ţie...promisiunile. Atîtea promisiuni
550 oi şi berbeci. Această ci­ se va obţine în lunile noiem­ din Romos, pe lingă faptul că a făcut ber el poate fi găsit la căminul şopron pentru a putea lucra în con­ au făcut privind construcţia şopro­
propuneri valoroase, au antrenat un cultural unde este animatorul echi­ R. S. Cehoslovacă. diţii omeneşti, mai ales că au în- nului şi a rampei de spălare a ma­
fră nu numai că a fost reali­ brie şi decembrie, a celor încă număr însemnat de cetăţeni la munci pei "de dansuri. şinilor îneît oamenii nu-i mai cred
voluntare. Numai în trimestrul III- al In numele acestui ideal sfint ploile, e frig şi nu peste Ei s-au săturat de promisiuni; vor
zată, dar a fost chiar depăşi­ 23 viţei şi 19 porci contrac­ acestui an au fost executate prin mun­ al omenirii -— pacea! — nu- timp va ninge. Devizul este fapte.
că voluntară 350 mc. terasamente,
tă. Gospodăria deţine acum taţi, prevederile din plan pri­ 1.488 mc. aprovizionări cu pietriş, 3 -D -
poduri, 8.552 m.l. desfundări de şan­
619 capete ovine. înmulţind vind veniturile vor fi depăşite. ţuri şi altele, economisind suma de
13.500 lei.
numărul oilor, colectiviştii se Pentru adăpostirea animalelor
La obţinerea acestor succese o con­
ocupă în acelaşi timp de creş­ colectiviştii au construit de ia tribuţie de seamă şi-au adus-o depu­
taţii Nicolae Urian, loan Nisfor şi
terea productivităţii lor. Hră- înfiinţarea gospodăriei şi pînă loan Nichifor din satul Vaidei şi Nî-
tolae Paraschiv şi Gheorghe Cîrţu din
nindu-Ie raţional şi îngrijindu- acum două grajduri care au Romoşel.

le atent, ei au reuşit ca anul în total o capacitate de 140 ------ © ------- BIN PSOßBAM UL

acesta, numai pînă la 1 no­ vite mari, iar alte două graj­ PENTRU 24 ORE

iembrie, să obţină de Ia tur­ duri spaţioase au fost amena­ Vreme nestabilâ cu cerul mai mult

ma de oi venituri de 82.934 lei jate, o maternitate pentru noros. Vor cădea ploi slabe. Tempe­

prin livrarea către unităţile de scroafe, un saivan pentru 500 ratura în scădere uşoară ; ziua între

stat a 2.628 kg. brînză, 1.114 oi şi numeroase alte cobstruc- 5 ’şi 10 grade iar noaptea între 0 şi 5 19 NOIEMBRIE 1960.

kg. lină etc. Şi. productivita­ ţii gospodăreşti, cum ar fi ma­ grade. Vint potrivit din sectorul vest PROGRAMUL 1: 5,-10 Melodii popu- Muzică uşo ară; 22,30 Muzică de dans.
şi nord-vest. lare romîneşti; 6,45 Salut voios de PROGRAMUL II : 14,30 Din folclo­
tea oilor va creşte simţitor în gazii pentru cereale, pătule pionier ; 7,30 Sfatul medicului : Rolul
"*/ */ 11—•/™» i—i/ sărurilor minerale în alimentaţie ; 7,45 rul popoarelor ; 15,22 Voioşi cîntâm ti­
viitorii ani deoarece se tinde pentru furaje şi porumb, şo- Pe unda clapelor — program de mu­ nereţea ; 16,45 Ştiinţa în slujba pă­
[ ANUNŢ zică uşoară ; 8,00 Din presa de astăzi cii ; 17,00 Arii din opere interpretate
spre merinozarea întregii tur­ proane, remize, gropi siloz ş.a. 10,30 Muzică de estradă; 12,02 Vechi de Galina Vişnevskaia şi Evgheni Ki-
jr Privind coniirmarea da melodii populare romîneşti; 12,20 Al balko; 17,40 Viaţa tiouă a satului,
me. In acest scop colectiviştii Dezvoltarea multilaterală a Pesrstfrw corafsrayarea bum sportiv; 13,05 Goncert de prînz program de cîntece şi jocuri; l\(!5
[ medici principali de cir- ) 15,20 Fragmente din opera „Iiovans Vreau să ştiu! ; 20,20 Noapte buna,
au achiziţionat berbeci meri- gospodăriei a făcut posibil să C cumscripţij, medici care j cina“ de Musorgski ; 15,45 Meridiane copii: „Ce caută ciocânitoarea" de G.
t au dat concursul în Deva 16,15 Vorbeşte Moscova !; 16,45 Muzi Rădulescu; 21,30 Moment poetic: P;.-
nos pentru îmbunătăţirea ra­ sporească considerabil şi va­ stydéiicsr ( pe data de 1-2 noiembrie că populară din R. P. Ungară ; 17,30 blo Neruda; 21,35 Muzică de dans;
Concursul “Gine ştie, ne scrie“ ; 18,00 22,28 Simfonia nr. 5 în re minor „Re­
sei. loarea zilei-muneă. Ultimii ani, Cadrele didactice, absolvenţi ai ins­ 1960. Aîuzică populară romînească ; 21,00 forma“ de Mendelssohn — Bartoldy;
titutelor pedagogice de 3 ani, precum 23,15 Aîuzică de dans.
O dezvoltare din os în ce bunăoară, colectiviştii au pri­ şi cadrele didactice, absolvenţi ai fos­ MEDICINA GENERALĂ
telor institute pedagogice de 2 ani ADULŢI-RURAL
mai mare a luat la gospodă­ mit pentru fiecare zi-muncă (3 ani la fără frecvenţă), se pot în­
scrie în anul III — cursuri' fără frec­ E Dr. Gavriş Artur —
ria din Prieaz creşterea vaci­ produse şi bani în valoare de venţă — la universităţi şi institute Sarmizegfetusa
pedagogice cu durata studiilor de 5 MEDICINĂ GENERALA
lor de lapte. In prezent gos­ 70 sau chiar de peste 70 lei. ani pentru a-şi continua studiile, la ToVarăşa MINERVA IANGU, pro­
secţiile cu profil asemănător sau în­ fesoară, îmbină armonios munca de p e d ia t r ie -r u r a l
podăria deţine 113 vaci, majo­ Realizările de pînă acum ale rudit cu al institutului pedagogic ab­ la catedră cu activitatea la cămi­ 1. Dr. Czira Alexandru j
solvit. nul cultural. Pentru munca depusă Ziatna
ritatea din rasa Siementha.1 şi colectiviştilor din Prieaz ne în­ la căminul cultural numele profe­ MEDICINĂ GENERALA
Informaţii suplimentare se pot lua soarei Minerva Iancu se găseşte
Pintzgau. In plan s-a prevăzut dreptăţesc să credem că de la secretariatele facultăţilor. pe lista fruntaşilor. ADIJLŢI-URBAN
1. Dr. Nagţy Agţneta —
ca de la acestea să se obţină aici înainte ei vor dobîndi suc­ Htmedoara
2. Dr. Retti Ştefan —
210.000 litri lapte. Pînă la 1 cese şi mai mari în lupta pen­ Petroşani
3- Dr. Petrufescu Ulpiu
noiembrie s-au realizat 121.645 tru creşterea şi dezvoltarea — Deva
4. Dr. Ravasz Szabo Iri.
litri lapte. Ţinând seama că nu gospodăriei colective, pentru na — Lapeni
MEDICINĂ GENERALA
toate vacile au intrat în lac- continua creştere a bunăstării PF.DIATRIE-URBAN M irra e t
1. Dr. lovipale îoan —
tatie, această cifră înseamnă lor. Petroşani
2. Dr. Bazacliu Eugen
t — Hunedoara 19 NOIEMBRIE 1960
3. Dr. Porîiriti Silvia —
FILMUL LA SATE Himedoara DEVA: Ivanna; ALBA IU- soară : Eşalonul de a u r; i 't -
4. Dr. Paf Viorica — FJA :¦Bădăranii; Pe ţărmuri în­ TROŞAN1: Nopţile Rabiriei
Dacă acum două decenii ai fi răs- nuă. Erin caravanele cinematografice nea noastră în care organizaţiile de sate. Cinematografele săteşti trebuie Hunedoara depărtate : BRAD: in întîmpi- Miciman P anin; SIMERIA
oit vreo statistică culturală, aflai un care cutreieră satele şi exploatările fo­ partid şi comitetele executive ale sfa­ să ocupe un loc important în activi­ MEDICINA GENERALA Normandie Niemen; LONEA
ispru şi crud adevăr: că în satele de restiere, filmul ajunge in acele loca­ turilor populare tui acordă suficientă tatea cuitural-educativă. Organizaţiile ADULŢI ÎNTREPRIN­ narea zorilor ¦ IEIA : O zi de In zileie lui Octombrie ; TEiUŞ
te teritoriul actual al regiunii Hune- lităţi în care încă nu au fost insta­ atenţie muncii cu filmul. In raionul de partid şi sfaturile populare sînt odihnă; HAŢEG : Război şi pa­ Coţofana hoaţă ; ZLATN A : Ră-
late aparate de proiecţie. De aseme­ Sebeş, unde există toate condiţiile pen­ chemate să conducă şi să îndrume con­ DERE URBANA ce ; SEBES : Cîntec de leagăn : mii cu noi; APOLDUL DE
loaraţ*nu exista nici măcar un cinema- nea, cinematografele existente la sate tru ca această muncă să se desfăşoa­ cret această muncă, să folosească în 1- Dr. Bichis Stoica Ma­ HUNEDOARA: Serioja; O- SUS : Furtuna.
deservesc şi satele dimprejur, depla- re în condiţii normale, datorită modu­ deplinătatea sa acest mijloc important fia — C. S. Hunedoara. RASTIE: Ivan Brovkin se în­
ograf, că o mare parte din populaţia sindu-se săptămînal în satele şi cătu­ lui defectuos în care secţia de învă- de culturalizare a maselor.
sătească nu făcuse cunoştinţă cu acest nele apropiate. Ca rezultat al acestei ţămînt şi cultură se preocupă de mun­ CONCURS
rijloc de transmitere a ideilor. munci, numărul spectatorilor de film la ca cu filmul, în majoritatea satelor In noul regulament de funcţionare
sate atinge anual ordinul milioane­ această muncă se desfăşoară la întîm- a căminelor culturale, a cărui prelu­ ÎNTREPRINDEREA MINIERA ŢEBEA, aduce la cunoş­
In satele regiunii, unde din doi oa­ lor. Şi, an de an, această cifră creşte plare. Comune mari, cum sînt Apol- crare are loc în această perioadă, sînt tinţa celor interesaţi că, în ziua de 30 decembrie 1960, ora 8,
meni unul era analfabet, despre film, reflectând tocmai interesul pe care o- dui de Jos, Cut, Gilnic, Pianul de Sus, stabilite, de asemenea sarcinile con­ se va ţine în localul întreprind erii un concurs pentru ocuparea
despre cinematograf se vorbea doar tnul muncilor din satele noastre îl a- ducerii căminelor culturale în ce pri­ unui post de maistru miner şi a unui post de maistru electro­
:a despre ceva miraculos. eordă filmului. Avem localităţi rurale Poiana Sibiului şi altele, Cu o frumoa­ veşte munca cu filmul, arătîndu-se că mecanic subteran.
ca Geoagiu, Miercurea, Oaia şi altele, sa tradiţie culturală, cu sedii de că­ această sarcină este a întregului co­
Astăzi, cinematograful, ca de altfel unde numărul filmelor vizionate este mine culturale încăpătoare, bine ame­ lectiv de conducere şi nu numai a o- Candidaţii trebuie să. îndepl inească condiţiile prevăzute de
şi celelalte comori ale culturii, a de­ în permanentă creştere. najate, sînt neglijate de către secţia peratorului. Or, în multe din satele hotăririle în vigoare.
venit un bun al maselor largi de oa­ de învăţămînt şi cultură în ceea ce noastre, directorii de cămine culturale
meni ai muncii, un mijloc puternic de La Geoagiu şi la Miercurea, indicele priveşte îndrumarea activităţilor în se ocupă doar sporadic de această Cererile însoţite de toate a ctele se vor înainta I. M. Ţe-
educare, de mobilizare a maselor Ia de spectatori este egal (pe o lună), cu munca cu filmul. Nici organizaţiile de muncă. Este adevărat că şi direcţia bea pină la data de 19 decembrie 1960.
înfăptuirea politicii partidului nostru. numărul cetăţenilor din comuna res­ partid şi organele locale ale puterii regională a cinematografiei trebuie să-
Atît la oraşe cît şi la sate, filmul a pectivă, ba chiar şi mai mare. de stat, nu s-au preocupat cu suficien­ şi îmbunătăţească munca în ce pri­ sA ^v^yW W V '-
ocupat un loc important în viaţa oa­ tă răspundere de această ramură a veşte popularizarea filmului la sate.
menilor, şi-a cucerit o pondere mare Aci, in aceste comune, se desfăşoară muncii cultural-educative. La Apoldul Fiecare film care pbacă la sate, tre­ VI Z I T A I I. M A G A Z I N E L E Producători din
în satisfacerea cerinţelor spirituale o muncă politică susţinută în jurul fil­ de Jos, de pildă, toată munca politică buie să fie însoţit de scurte prezen­
crescînde ale oamenilor muncii, a că­ mului. Atit organizaţiile de partid cît de masă in jurul filmului, toată munca tări, de materialul de popularizare ne­ 0X 1 . produse industriale fim Mm şl Cugir raionul Hafeg
pătat, cu alte cuvinte, o bază de mase. şi comitetele executive ale sfaturilor de popularizare a filmului este lăsată pe cesar. Nu trebuie să se îngăduie ca unde veţi găsi tot felul de articole d@:>
Filmul nou, cu conţinut educativ, popu­ populare, socotesc filmul ca unul din seama operatorului, un om neglijent, lip­ filmul care pleacă la sate să nu fie va lo rifica ţi produsele
lar atît prin conţinutul său cît şi prin mijloacele muncii politice şi cultural- însoţit de acest material, lucru care agro-alim enfare
forma artistică superioară, este azi educative cele mai importante şi îi sit de spirit practic, de iniţiativă. uneori se mai întîmolă şi care dău­
aşteptat cu drag atît de minerul Văii acordă atenţia cuvenită. Agitatorii cu­ Atît preşedintele sfatului popular cît nează muncii de mobilizare a oa­ sezon, de toamnă şi iarna: prin coo perativele
Jiului, ori de oţelarul Hunedoarei, cît nosc conţinutul principalelor filme şi menilor muncii la film.
şi de ţăranul muncitor de la sate. De îi îndeamnă pe locuitori să participe la şi secretarul organizaţiei de bază din H C cn fecfii şi încălfâm infe penfru de consum
la moşneagul nins de ani, pripăşit vizionarea lor, iar uneori discută în comună mişcă din umeri şi se în­ Avem filme bune, avem aparale de bărbafi, femei şi copii
prin vre-un sat din vîrful muntelui, la jurul filmelor vizionate şi a învăţă­ treabă nedumerit: „Ce-o mai fi şi cu proiecţie în peste 100 de sate, lucru din raionul H a ţeg ,
puştiul care în acest început de toam­ mintelor trase de către cetăţeni. De­ cinematograful ăsta ? Ne dă numai bă­ care reflectă grija partidului şi guver­ ^ Jesăfu ri de bumbac şi lină
nă mîzgăleşie strîmb şi cu sfiiciune putaţii în sfatul popular al comunei se taie de cap". Ei nu au reuşit să în­ nului faţă de oamenii muncii din me­ ® A rtico le de galanterie ears achiziţionează:
primele litere, toţi aşteaptă filmul cu îngrijesc şi ei ca cetăţenii din circum­ ţeleagă ce rol important are filmul în diul rural. Să le gospodărim cu pri­ ® Tricotaje
nerăbdare, toţi ar vrea să vadă cît scripţia lor să nu piardă nici unul din educarea maselor şi de aceea, ei în­ Ü Cosm e! Ice —CEREALE
mai multe filme, ori jurnale cinema­ filmele educative mai importante, şi şişi frecventează neîngăduit de rar ci­ cepere, să muncim cu elan pentru ca ü A r! ico le de uz casnic
tografice. bineînţeles participă înşişi ia, viziona­ nematograful. De aci şi nepăsarea faţă ® Aparate de radio — FASOLE
rea majorităţii filmelor, alături de cei­ de această sarcină. acestea să fie bine utilizate, să slu­
Tocmai de aceea prin grija organe­ lalţi muncitori din satele respective. m Moloc !cíete, motorete, biciclete etc. — PĂSĂRI f
lor de partid şi de stat. numărul ci­ ! Există însă unele comune in regiu­ Este necesar să se pună capăt lip­ jească deplin luptei pentru înfăptuirea —OUA i
nematografelor săteşti din regiunea surilor existente în munca cu filmul Ia X / 'W W 'v W v V V V V W V V V V V V V V \ i
Hunedoara a trecut de o sută, iar revoluţiei culturale Ia sate.
munca de cineficare a satelor conti- ~ FRUCTE 6
T. PETRESCU
— LÎNA i
i
i >-

Deşeuri meta­ i
lice, la p refu r
i

a
i
avantajoase.
6

»•»-•ft«*-'* »a*-*..