Page 64 - 1960-11
P. 64
pagf. 4 DRUMUL SOC!AUSMULU! ¦ Nr. 1835
Deschiderea festivă a Universităţi
Prieteniei Popoarelor
MOSCOVA 17 (Agerpres). — niei Popoarelor. însăşi denumi lutului adresat de C. C. al
TASS transmite : La 17 noiem rea acestei instituţii, a subliniat P.C.U.S. şi de Consiliul de Mi
brie a avut loc în Sala Coloa acad. Petrovski, arată că ea va niştri al U.R.S.S. Universităţii
nelor a Casei Sindicatelor des cultiva sentimentele de priete
chiderea festivă a Universităţii Prieteniei Popoarelor. l i p i d i a gs&sfeii©® d ifg e©B*e Metalurgiştii polonezi
Prieteniei Popoarelor de la Mos nie şi colaborare.
cova. Comitetul Central al P.C.U.S. ü iea c& s au îndeplinit cincinalul
Sînt fericit, a spus prof. Sar- şi Consiliul de Miniştri al
Cursurile universităţii au înce !ito, de la universitatea „Gadja U.R.S.S., se spune in salut, u- ATENA 17 ('Agerpres). — tenţă împotriva hitlerismuiui. VARŞOVIA 17 (Agerpres). — minate — cu peste 50 la sută.
put la 1 octombrie în fosta clă Mada“ din Djokjakarta (Indo rează studenţilor Universităţii TASS transmite : După cum re Chemînd ia intensificarea a- Agenţia PAP relatează că me- Aceste succese axi fost reali
dire a Academiei Militare, des nezia), că sute de tineri si tine Prieteniei Popoarelor să obţină latează ziarul „Avghi“, Tsirimo- cestei campanii, Tsirimokos a talurgiştii polonezi au îndepli
fiinţată recent în legătură cu re dintr-o serie de ţări, printre mari succese in însuşirea ştiin kos, lider al Partidului „Uniu declarat că este necesar „să nit înainte de termen sarcinile zate datorită tehnicii noi şi
care. şi Indonezia, vor dobîndi ţei, tehnicii şi culturii Înaintate nea democratică“, a declarat că se pună capăt tragediei“ deţi creşterii productivităţii muncii.
reducerea Forţelor Armate ale aici cunoştinţe pe care în viitor spre a folosi in mod rodnic cu campania de strîngere de sem nuţilor politici şi a familiilor planului cincinal.
U.R.S.S. le vor putea folosi spre binele noştinţele dobîndite pentru a- nături pe petiţia în care se ce lor. In prezent, în Polonia sînt in In uzinele metalurgice din
patriei lor. vintul economic şi cultural al re graţierea lui Ma/nolis Glezos, La şedinţa din 15 noiembrie Polonia lucrează in prezent a-
Oameni de stat şi fruntaşi ai ţărilor lor. care continuă în întreaga Gre a Consiliului Municipal din A- funcţiune 25 furnale, 89 cuptoa proximativ 12.000 de ingineri şi
vieţii publice din Asia, Africa Au luat apoi cuvîntul dr. A- cie, demonstrează că opinia pu tena, 12 membri ai săi şi pri re Martin, 66 baterii de cocs, 62 tehnicieni. Partea metalurgiei
şi America Latină ca primul megashi. directorul Colegiului In salut se arată că popoarele blică greacă are o atitudine de marul Atenei, Tsukalas s-au secţii de laminate. Potrivit da poloneze în producţia mondiala
ministru al Indiei, Jawaharlal din Ghana, dr. Khanolkor, rec Asiei, Africii şi Americii Latine respect faţă de Glezos, oare în pronunţat pentru eliberarea lui telor preliminate, anul acesta de fontă a sporit de la 1,2 la
Nehrtt, preşedintele Indoneziei torul Universităţii din Bombay, duc o luptă aprigă pentru liber truchipează mişcarea de rezis Manolis Glezos. producţia de cocs va depăşi cu sută în 1956 la 2 la sută in
Sukarno, şeful statului Cam- si Maria de la Costa, reprezen tatea şi independenţa lor. Ţări 20 la sută nivelul anului 1955, 1959. iar în producţia mondială
tantă a Americii Latine. le care şi-au cucerit independen -oc • producţia de fontă — cu 45,4 de oţel — de la 1,8 la sută ia
bcdgia, prinţul Norodom Sia-
nuk, preşedintele Republicii In numele studenţilor sovie
tici a luat cuvîntul Svetlana So-
Guineea, Seku Ture, preşedintele loviova. ţa naţională îşi îndreaptă efor Cuvîntarea lui Fidei Castro la sută, producţia de oţel şi la 2 la sută.
turile spre lichidarea înapoierii
Republicii Cuba, Osvaldo Dor- Ziua deschiderii Universităţii lor economice şi culturale. Gu HAVANA 17 (Agerpres). — voluţionar. Fidel Castro le-a ce R. P. Chineză trebuie să fie reprezentată
ticos, primul ministru al Ceylo Prieteniei va intra fără îndoială vernul U.R.S.S., sprijinind pro rut îndeosebi să renunţe de a
nului, Sirimavo Bandaranaike punerea organizaţiilor obşteşti TASS transm ite: face parte din miliţia populară la O. N. U.
şi mulţi alţii, au trimis mesaje în istorie ca o nouă mărturie a cu privii^ la crearea la Moscova Ziarul „Revolution“ a publi revoluţionară întrucit aceasta
ajutorului excepţional pe care a Universităţii Prieteniei Po ar putea sluji americanilor ca LONDRA 17 (Agerpres). — Brockway a declarat că guver
de salut noii universităţi, ex- guvernul sovietic si poporul so poarelor, a pornit de la ideea cat cuvintarea rostită de primul pretext pentru persecutarea mun La 16 noiembrie, deputaţii la nul englez preferă să se ploco
primîndu-şi satisfacţia profundă vietic îl acordă ţărilor slab dez că prin dezvoltarea multilaterală ministru Fidel Castro in ora citorilor cubani de la baza Cai burişti s-au pronunţat în Came nească în faţa Statelor Unite in
în legătură cu înfiinţarea ei. voltate, a spus tînărul L. Adams a economiei, culturii şi ştiinţei şul Guantanamo in faţa oame manera. Dar, a declarat. Castro, ra Comunelor împotriva politicii loc să acţioneze în interesul pă
Osunde din Nigeria, care a luat sale orice popor poate aduce o nilor muncii cubani care lucrea în cazul unei agresiuni împotri guvernului englez, care împie cii. Cu exclamaţii de aprobare
Serghei Rumeanţev, rectorul cuvîntul în cadrul festivităţii din mare contribuţie la progresul ză la baza maritimă militară a- va Cubei iiecare din aceşti mun dică admiterea Republicii Popu
Universităţii Prieteniei Popoa partea studenţilor de la Univer omenirii. mericană Caimanera (de lingă citori va căpăta o armă pentru lare Chineze în Organizaţia Na din partea laburiştilor, au fost
relor, care a deschis adunarea sitatea Prieteniei. Guantanamo). a-şi apăra patria.
festivă, a subliniat că colectivul Infr-o scrisoare adresată lui întîmpinate cuvintele vorbitoru
universităţii va sluji cu credin Salutîndu-i pe studenţi, pe Fidel Castro a subliniat că
ţă cauza pregătirii de cadre na N. S. Hruşciov, preşedintele guvernul revoluţionar abordea ţiunilor Unite.
ţionale, cauza întăririi colaboră Consiliului de Miniştri ai Acuzînd guvernul de faptul
U.R.S.S., studenţii Universităţii
rii culturale şi ştiinţifice dintre conferenţiarii şi profesorii de la Prieteniei Popoarelor îşi expri ză cu multă prudenţă problema Fidel Castro şi-a exprimat în că urmează politica S-U.A. în lui, care a spus că Republica
Universitatea Prieteniei Popoa bazei Caimanera, temîndu-se ca crederea in triumful deplin al re această problemă, laburistul Populară Chineză trebuie să fte
Uniunea Sovietică şi ţările A- relor, N. S. Hruşciov a subli americanii să nu organizeze voluţiei cubane. Situaţia duş reprezentată la O.N.U.
siei, Africii şi Americii Latine. niat că, deschizind această insti provocări pentru a crea pretex manilor revoluţiei, a spus el,
S. Rumeanţev a comunicat
că s-au primit din peste 100 de tuţie de invăţămint, guvernul so mă recunoştinţa profundă faţă tul unui conflict cu Cuba. In le este mult mai complicată decit
ţări ale lumii zeci de mii de vietic doreşte un singur lucru
scrisori în care reprezentanţi ai şi an urne să ajute alte ţări in de guvernul sovietic şi faţă de gătură cu aceasta Castro a ară a noastră. Dacă nu ne vor ata Dezbateri înCamera Comun
pregătirea de cadre cu calificare şeful guvernului sovietic perso tat că cubanii nu trebuie să în ca, revoluţia va înainta victo
tineretului îşi exprimă dorinţa înaltă. Acest lucru, a spus N. S. nal pentru crearea Universită treprindă nici un fel de acţiuni rioasă constituind un exemplu în problema înarmării atomice
de a studia la această universi Hruşciov, este deosebit de im ţii- care să poată fi folosite de ame pentru toate popoarele Ameri
tate. portant pentru ţările care au su ricanii de la baza Caimanera cii. Dacă însă ne vor ataca, si LONDRA 17 (Agerpres). — re a unei regiuni cu o mare den
ferit timp îndelungat greul jug Scrisoarea a fost citită de ca pretext pentru un conflict şi, tuaţia lor va ti şi mai rea. Ar TASS transm ite: sitate a populaţiei, vor fi con
In numele organizaţiilor obş colonial şî care, din vina colo Hanibal Penton (Cuba), in scri cu atit mai mult, pentru o agre fi mai bine ca ei să nu co centrate rezerve de arme nu
teşti sbvietice, a luat cuvîntul nialiştilor, au rămas în urmă soare se relevă că ajutorul mul siune împotriva Cubei. Dă aceea, mită această nebunie. Dacă însă La 16 noiembrie laburiştii din cleare cu o putere egală cu 150
Nina Papova, preşedinta Uniu din punct de vedere economic şi tilateral şi dezinteresat acordai a spus Fidel Castro, cubanii ca vor comite totuşi o agresiune Camera Comunelor au protestat milioane tone trinitrotoluen.
cultural şi nu au cadre proprii, de poporul şi guvernul Uniunii re lucrează la această bază a- aceasta va însemna nimicirea împotriva înzestrării Bundes-
nii Asociaţiilor ' Sovietice de naţionale, de specialişti. Sovietice ţărilor din Asia, Afri mericană trebuie să acorde tot lor completă a declarat Fidel wehrului cu arma nucleară. In timpul războiului trecut, a
prietenie şi relaţii culturale cu ca şi America Latină contribuie sprijinul politicii guvernului re- Castro. spus laburistul Willey, această
ţările străine. F.a a subliniat c.ă Relevind că sub presiunea po Aprobat de ceilalţi laburişti
crearea’ acestei Universităţi, ca —------------------ KT
re are la bază ideea prieteniei
popoarelor, reprezintă un nou
Das spre înţelegere reciprocă în poarelor se năruie ultimele bas la dezvoltarea cit mai grabnică O fensiva capitalului
tre popoarele din întreaga lume. tioane ale colonialismului şi că a economiei şi culturii naţionale Shinwel! a declarat că Germa regiune a fost bombardată in
in lume apar noi şi noi state in am erican în Anglia nia occidentală devine o mare tens de aviaţia hitleristă. Nu
dependente, N. S. Hruşciov a
In numele Universităţii din subliniat că pregătirea cadrelor a acestor ţări. LONDRA 17 (Agerpres). — mul timp societăţile americane putere militară, şi că acest lucru este surprinzător că amplasarea
naţionale de specialişti a deve La festivitatea deschiderii U- Intenţia societăţii americane de au înghiţit o serie de mari fir prezintă o primejdie pentru An unei baze nucleare în această
Moscova a luat cuvîntul recto nit o necesitate stringentă pen automobile „Ford" de a cumpă me engleze, ziarul „Daily Mail" glia şi pentru lumea întreagă. regiune a neliniştit profund
tru viaţa acestor state. niversităţii Prieteniei Popoare ra toate acţiunile şo.cietăţîj en subliniază : „Acum este rîndul populaţia locală.
rul acestei universităţi, acad. ¦N. S. Hruşdov a dat citire sa- lor care a avut loc la 17 noiem gleze „Ford Motor Company" a societăţii „Ford". Ziarul relevă Ministrul de război al Marii
Ivan Petrcvski. Cea mai veche brie, data cind se sărbătoreşte stîrnit nelinişte în cercurile po Britanii, Watkinson, a încercat Răspunzînd la declaraţiile la
universitate rusă, a spus el, sa Ziua internaţională a studenţi că în prezent 1/20 din toate
lută cu căldură pe sora ei nou- lor, au participat Klirnent Voro- să-i liniştească pe membrii P ar buriştilor Watkinson, ministru!
născută, Universitatea Priete
lamentului declarînd că arma de Război al Marii Britanii, a
şilov, membru al Prezidiului litice şi de afaceri din Anglia. mărfurile care se fabrică în An nucleară tactică care aste pusă arătat că dorinţele şi temerile
Oseada literaturii şi artei ucrainene Sovietului Suprem al U.R.S.S., Majoritatea ziarelor din 16 glia şi 1/10 din mărfurile pentru Ia dispoziţia armatei vest-ger poporului englez îi provoacă pu
export sînt supuse controlului
Andrei Gromiko, ministrul Afa noiembrie cer ca guvernul en capitalului american. mane se află „sub cont; olul se ţine griji. Localitatea Holy-Loch
cerilor Externe al U.R.S.S. şi glez să interzică această tran
MOSCOVA 17 (Agerpres). — dului Comunist şi ai guvernului alţi oameni de stat din Uniunea zacţie, deoarece după cum ara Ziarul „Daily Worker" protes. ver“ al N.A.T.O., iar focoasele a fost aleasă ca bază din con
Sovietică. tă „Daily Express", ,,ea ar avea
TASS tran sm ite: La 16 noiem din Ucraina. tează cu hotărîre împotriva aces sub controlul americanilor. siderente „tehnice şi operative“,
Lui N. S. Hruşciov, iniţiatorul consecinţe catastrofale pentru tei tranzacţii. Ziarul scrie că
brie, in Palatul sporturilor din Concertul festiv a fost dat de Anglia". Dacă societatea engle singurul mijloc pentru a preîn- Acest răspuns nu a satisfăcut a declarat el.
tîmpina vînzarea în continuare
Moscova a avut loc un mare participanţii la decada litera opoziţia. Laburistul Brockway a Pentru a justifica faptul că a-
concert intitulat „Noi cei din turii şi artei din R.S.S. Ucrai- a industriei engleze de automo
Ucraina". La acest concert au nea.nă, care a avut loc la Mos creării Universităţii Prieteniei ză „Ford", scrie ziarul, va tre bile americanilor şî pentru a li subliniat că înarmarea Germa ceastă bază a fost pusă la dis
cova. In faţa a 14.000 de specta Popoarelor i s-a înminat cu a- ce în miinile americanilor, „ho- chida criza din această indus
asistat NiKita Sergheevici Hruş tori şi-au dat concursul clntă- cesf prilej prima medalie come tărîrile referitoare la mii de trie, este naţionalizarea acestei niei occidentale cu arma nu poziţia Statelor Unite, ministrul
reţi. dansatori, instrumentişti, morativă instituită în cinstea muncitori englezi nu vor ti lua ramuri industriale. Ziarul subli
ciov şi alţi conducători ai p a rti ansambluri de arişti profesio creării acestei înalte instituţii cleară „chiar şi' sub egida a prezentat argumentul absurd
te în Anglia, ci în Statele U- niază că dacă Anglia îşi va
dului Comunist al Uniunii So nite". pierde total orice influenţă în N.A.T.O.“ provoacă o profundă că în cazul cînd ar începe un
treburile societăţii „Ford", ame
vietice şi ai guvernului sovietic, nişti şi de amatori din R.S.S. nelinişte. război nuclear Anglia în orice
precum şi conducători ai Parti Ucraineană. de invăţămint. Amintind că numai în ulti- Luînd cuvîntul, laburiştii Al- caz ar fi complet pustiită şi a-
........................Mmm... ir a x K tH m v m a ta x s is m a v tiim ia im c a s ă B iM ^ B i^ 'jm js s K iita siV B m sm se s iJ tiB ca a ia a ra r laun şi Swingler au manifestat ceastă bază nucleară nu se va
ricanii se vor folosi de situaţia nelinişte în legătură cu ştirile afla într-o primejdie mai mare
creată pentru a înlătura defini
N O TE SI CO M EN TARII tiv de pe pieţele externe indus că savanţii vest-germani lucrea decît întreaga ţară. Watkinson
tria engleză de automobile care
ză la crearea bombei cu hidro a ajuns pînă acolo incit a afir
gen. mat că submarinele americane
Care este cauza ? tralitate, declarind că aceasta Tîlcul curajului vern reacţionar şi a monopoluri ocupă un loc important în eco Laburiştii s-au pronunţat de înarmate cu rachete „Polaris“
ar fi o „iluzie“ şi că... neutrali lor nord-americane, muncitorii nomia întregii ţări. asemenea împotriva creării în ar prezenta o „importantă con
Ideologii lui Hitler din Ger tatea este dăunătoare Japoniei. Poporul laoţian luptă din răs şi alte pături ale populaţiei au Scoţia a unei baze pentru sub tribuţie“ la eforturile in vederea
mania occidentală printre care Partidul liberal-democrat de puteri pentru a instaura liniş devenit victime ale şomajului, In seara zilei de 15 noiembrie, marinele americane înarmate cu preîntimpinării unui război. De
criminalul de război Rosenberg, guvernămint, din care tac parte tea in ţară, pentru lichidarea salariilor scăzute, maltratărilor la mitingul şefilor de ateliere de rachete nucleare „Polaris“. claraţia ministrului de Război
Manstein, Beck şi alţii îşi dau şi susnumiţii, susţin politica aşa- războiului civil, pentru înlătu din partea proprietarilor fabri la Uzinele „Ford" din Da'gen- a fost întreruptă în repetate rin-
tot mai multe intilniri în editu numitului „echilibru de forţe“. rarea de la conducerea ţării a cilor şi persecuţiilor poliţie liam a fost acloptată o rezoluţie Laburistul Warbey a declarat duri de exclamaţiile de indignare
rile vest-germane. Este vorba elementelor reacţionare, potriv neşti“. Şi mai departe: „zeci de în care se cere ca guvernul en că potrivit relatărilor presei, la ale laburiştilor.
de literatura criminală a unor „Se uită“ numai să se preci nice intereselor naţionale ale mii de familii suferă de sărăcie, glez să interzică această tran Holy-Loch, in imediata apropie-
nu mai puţin criminali de răz zeze că e vorba de un „echili poporului. Dar iată că unele for boli şi ignoranţă, iar singurele zacţie care contravine interese
boi, prin care se încearcă să bru“ sprijinit de Statele Unite, te dinafară, în speţă Thanom lucruri oferite de clasa exploata lor poporului englez.
scoată basma curată pe Hitler, de bazele militare ale acestora, Kitfikacion, vicepreşedinte al toare sînt foametea, disperarea
precum şi acţiunile pe care le-a atit de numeroase în Japonia. Consiliului de Miniştri şi minis şi moartea“. S trăim în p « pe aceeaşi planetă
întreprins acesta. Una din a- trul de Război al Tailandei, s-a
ceste cărţi reacţionare, intitula „Prima palmă dată pronunţat în mod repetat pen Iată adevărata faţă a aşa de NEW YORK 17 (Agerpres). solidarea puterii comuniştilor în d-o cu arma nucleaiă şi să o in
tă „Represalii, rechiziţie şi or tru acţiuni viguroase de „repre mult trîmbiţatului „ajutor“ ame — TASS transmite : Fostul pro China continentală". Aceasta în cludem în Pactul N.A.T.O.".
dine din partea superiorilor“ re poporului francez“ salii" împotriva Laosului şi a rican. Tabloul oglindit mai sus curor general al statului Iova, seamnă, scrie Causson, că ami
comandă tineretului să fie citită declarat că Taiianda este gata e foarte grăitor. Orice comenta George Causson a publicat în ralul Radford ar fi dorit „să Causson critică vehement Sta.
cu atenţie întrucit ea constituie Aşa subliniază ziarul „Libe să înceapă acţiuni militare îm rii ar ti de prisos. ziarul „Des-Moines Register“ o lupte pînă cînd nu va rămîne tele Unite pentru „politica lor
un „manual didactic“ şi contri ration“ numirea lui Schirmer, potriva acestei ţări scrisoare în care cere ca Statele nici un flăcău american, nici un sortită eşecului" faţă de China,
buie la „justificarea condamna criminal de război hitlerist, in „O perspectivă Unite să se întoarcă la politica chinez, deoarece un asemenea
ţilor de război“, respectiv a cri funcţia de comandant al brigă Pentru cineva neavizat e stri lui Franklin Delano Roosevelt. război ar duce la un al treilea care, scrie autorul, trebuie să
minalilor de război de la Nürn zii de paraşutişti vest-germani dentă această „săritură peste înspăimîntătoare“ America, scrie autorul, poate trăi război mondial, nuclear. Putem fie admisă în O.N.U.
berg. sosiţi recent la Mourmelon, in cal“ din partea unei personali în pace „pe aceeaşi planetă cu trăi şi prospera pe aceeaşi pla
Franţa. Citeva date din biogra tăţi de stat. Totuşi ea apare cu Presa din Anglia trece in pre comunismul". netă cu comunismul. Coexisten „Trebuie să obţinem o schim
Vă veţi întreba, poate, de ce fia acestui călău sînt semnifica totul explicabilă, dacă avem in zent prin mari g reu tăţi: se ţa paşnică, însă nu poate conti bare rapidă şi totală... Trebuia
guvernul vest-german nu inter tive : criminal de război, con vedere că Taiianda este mem scumpeşte continuu hîrtia, creşte Causson îşi exprimă nemulţu nua dacă vom intensifica răz să lichidăm barierele camerciale
zice o asemenea literatură răz damnat de autorităţile sovietice bră a S.E.A.T.O. şi că „răţoiri- preţui de producţie. O dovadă boiul rece, înăsprind încordarea
boinică. Dar cum oare s-ar pu la 25 ani muncă silnică şi eli le“ lui Kittikacion au „la-bază“ elocventă a acestor greutăţi este mirea faţă de faptul că nici un internaţională şi grăbind cursa absurde pe care le-am ridicat
tea una ca aceasta ? Adenauer berat In anul 1955; după nu sprijinul efectiv al acestui pact şi dispariţia recentă a marelui candidat la preşedinţie nu a a- înarmărilor". împotriva Rusiei şi Chinei, tre
şi ceilalţi adepţi ai săi au ne mai un an de la întoarcerea în agresiv, a cărui menire este cotidian liberal „News Chroni cordat în timpul campaniei elec
voie de ea pentru a-şi justifica R.F.G. Schirmer este avansat tocmai aceea de a unelti la cle“, înghiţit de ziarul conser torale atenţie suficientă proble Ce s-ar putea face pentru pre buie să înlăturăm restricţiile inu
propria politică, asemănătoare la gradul de locotenent colonel drepturile şi aspiraţiile de pace vator „Daily Mail“, şi a ziarului mei principale care stă în faţa întâmpinarea unui nou război tile la călătoriile internaţionale
ca două picături de apă cu aceea in noua armată vest-germană, de seară „Star“, tot liberal, ab popoarelor din Statele Unite şi mondial ? — întreabă Causson.
nromovată de către defunctul iar recent, la propunerea lui ale popoarelor din Asia de sud- sorbit de conservatorul „Eve din întreaga lume — pacea şi şi la schimbul cultural".
Hitler. Strauss, este numit colonel. esf. ning News“. In ultimul timp a- salvarea omenirii. „Militarii şi Este nevoie de dezarmare, de Causson subliniază că el nu
ceeaşi soartă a ziarelor pomeni Pentagonul, — scrie Causson, încetarea experienţelor nucleare,
„Echilibru de forţe"... Sosit în Franţa, fostul crimi Adevărata faţă le mai sus au avut-o şi altele : — sînt cei care determină po de distrugerea tuturor armelor propune nimic nou, ci cere în
nal hitlerist nu a pregetat să-şi „Empire News“, „Picture post“, litica guvernului nostru. Am fost nucleare. Coexistenţa paşnică toarcerea la filozofia lui Fran
sprijinit de S. U. A. pavoazeze pieptul cu „Crucea a „ajutorului“ american „Illustrated“, „Lilliput“, pentru supuşi „spălatului creierului" pî klin Delano Roosevelt, Jefferson
de fier“ şi „Crucea de cavaler“, a nu aminti decît de unele din mai necesită însă ca fiecare ţa
Cam in telul acesta ar putea primite de la Hitler. Fireşte, Iată o declaraţie semnificati tre cele mai cunoscute ziare en nă cînd am pierdut capacitatea si a altor mari preşedinţi ai
fi caracterizată poziţia cercuri Schirmer se simte ca la el aca vă dată publicităţii la Guate gleze, unele cu o tradiţie de mai ră să fie considerată suverană S.U.A.
lor guvernante din Japonia, a- să deoarece ştie că nu e singu mala City de către Federaţia bine de o sută de ani, ca să nu de a înţelege, orice simţ ai e-
cum în toiul campaniei electo rul criminal de război vesf-ger- autonomă a sindicatelor din a- mai vorbim de ziarele de pro chilibrului, orice perspectivă". şi egală în drepturi, indiferent O problemă extrem de impor
rale. Ikeda, primul ministru, ca man pe teritoriul Franţei. In ceastă ţară : „Ajutorul ameri vincie care dispar in număr tantă pe care va trebui să o re
şi Kosaka, ministrul de Exter fruntea tuturor se află călăul can a făcut ca ţara noastră mare în fiecare săptămînă. Causson s-a referit Ia decla de sistemul ei politic şi econo zolve noul preşedinte, scrie
Speidel, una din căpeteniile să-şi piardă independenţa ‘şi su raţia amiralului Radford (fost Causson, constă în faptul de a
preşedinte al grupului unit al mic sau ideologic. hotărî dacă poate îi modificată
şefilor de state majore din politica lui Truman-Acheson.
S.U.Â.), că Statele Unite vor „In conformitate cu aceste
Dulles-Eisenhower ş'i dacă se
principii elementare, — scrie
poate întoarce la politica lui
Franklin Delano Roosevelt, rr.ic:
şorînd totodată încordarea şi e-
sigurînd posibilitatea dezarmă
ne, se străduiesc să condamne N.A.T.O. Vorba ceea, cine se a- veranitatea politică şi economi Cum s-ar spune, o adevărată prefera să lupte 50 de ani decît Causson, — nu avem dreptul să rii. Afirm că acest lucru este po
cu orice chip politica de... neu- seamănă, se adună...
că. Sub stăpinirea actualului gu- libertate a presei... de a dispare. „să accepte în mod tacit con reînarmăm Germania înzestrîn- sibil.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 1S9 j 75. Taxa plătită tn numerar conlorm aprobării Direcţiunii Generale P.T.T R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. •— Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ « Deva.
