Page 65 - 1960-11

P ROLETARI DIN TOATE TATII LE. UNIŢI V A !
Anu3 X!I. Nr. 1836
Dezbaterea sarcinilor de plan pe anul 1961
„Să lucrăm la nivelul
agregatelor noastre“
Turnătoria de lirigotiere de la
Călan a intrat în funcţiune a-
n d acesta, prin luna septerri-
brie. Cu toate acestea, s-au ob-,
ţinut rezultate frumoase, greu-
tăţile începutului fiind înlăturate rească producţia pe operaţii şi
în scurt timp. Aşa de exemplu, nu numai atunci cînd ea este cru, pe întreaga mină s-a obţinut un
planul de producţie pe luna no- gata pentru expediere. Cer, cu randament mediu de 1,032 tone de
iembrie a fost depăşit cu 17 la
sultă. Aceasta şi explică entu-
ziasmi'i cu care colectivul care
munceşte la turnătoria de lingo-
tiere a primit ciî'-ele de plan,
siguranţa că sarcinile vor îi nu
numai îndeplinite, ci şi depăşite.
De fapt, cu prilejul dezbaterii
cifrelor de plan pentru anul
1961, turnătorii n-au insistat
prea mult asupra îndeplinirii
planului de producţie.
— Cu toate că trebuie să
producem lunar cu 25 ia sută
mai mult decît în acest an, a-
preciem că nu avem de înde­
plinit o sarcină grea — spunea
maistrul Liviu Budiu. De aceea,
consider că angajamentul de a
produce în afara planului 500
tone lingotiere, asupra căruia
ne-am fixat cu toţii, va fi în­
deplinit înainte de termen.
In centrul dezbaterii cifrelor
de plan pentru anul viitor însă;
turnătorii au situat problema
calităţii. Au fost determinaţi să
facă acest lucru, pentru că în
luna trecută procentul de rebut
înregistrat l-a întrecut pe cel
admis cu 1,4 la sută.
Din discuţiile purtate a reie­
şit faptul că lingotierelea căror
calitate nu corespunde cerinţe­
lor sînt o urmare a lucrului cu
utilaje necorespunzătoare (ne
referim fa utilajul de turnare şî
la cel ajutător), a improvizaţii­
lor de moment de cele mai mul­
te ori nereuşite.
Fără îndoială că aceste lip­
suri trebuie grabnic lichidate.
Pentru aceasta, turnătorii au
venit cu popuneri valoroase, iz-
vorite din experienţa lor, din
dorinţa fiecăruia de a-şi aduce
o contribuţie cît mai substan­
ţială la realizarea sarcinilor tra­
sate de partid.
— Propun să se alcătuiască
o comisie, aşa cum s-a procedat
la sortimentul radiatoare, care
să stabilească cauzele care de­
termină înregistrarea unui re­
but peste admis — spunea mai­
strul comunist Gheorghe Mă-
gureanu. De asemenea, tot în
scopul îmbunătăţirii calităţii,
mai propun -ca utilajul de tur­
nare să fie executat din timp
pentru ca să se răcească şi să
putem lucra cu el în bune coti-
diţiuni.
— La urmă, toată lumea vede
că rebutu-i rebut — spunea co­
munistul Lazăr Bogoş. Dar pî-
Tînărul Ioan Trif, de la secţia ateliere a I. E. „Ardealul“ din Alba Iu-
lia, este strungar. Datorită atenţiei cu care lucrează, piesele executate de el
sînt de cea mai bună calitate. In luna aceasta'de pildă, el a redus rebutu1
la zero, depăşindu-şi în acelaşi timp norma cu 10-12 la sută.
IN CLIŞEU: tînărul Ioan Trif mă surind cn şubleru! piesa strunjită.
-A g r:
însuşirea mese­
riei nu se mai fa­
ce ca altădată. As­
tăzi, tineretul nos­
tru este înconjurat
cu toată dragos­
tea de cei în vîrs-
tă.
Sîrabătă 19 noiembrie 1960 4 pagini 20 bani In foto : Lăcătu­
şul Andrei Oniţiu,
de la Atelierele
centrale Crişcior a-
Fapte semnificative rată elevei Corne­
de la mina Lomea lia Măcrăutu, din-
anul I al şcolii
tehnice din Brad,
cum funcţionează
P ro d u ctiv ita te a m uncii, tă perioadă de timp brigada a extras maşina de găurit.
în centrul atenţiei aproximativ 500 tone de cărbune de
bună calitate peste plan.
nă atunci, adică pînă „la urmă" Colectivul exploatării miniere Lonea Datorită rezultatelor frumoase obţi­ T rr
ce-am făcut ? Am avut noi gri­ acordă o deosebită atenţie creşterii nute în muncă brigada condusă de
jă să nu înregistrăm rebut ? Nu. productivităţii muncii — baza sporirii minerul Aron Deak s-a situat şi se
iată de ce propun ca în viitor, producţiei de cărbune. In primele 10 situează în primele rinduri ale între­
controlul de calitate să urma­ liini ale anului curent, ca urmare a cerii socialiste pe sector şi chiar pe
aplicării unor metode valoroase de lu­ exploatare.
alte cuvinte, să se facă un con­ cărbune pe post, faţă de 0,896 tone pe Fier vechi pentru pielării Noi fam ilii în G . A» C.
trei preventiv mai insistent ş'i post cit s-a realizat anul trecut.
mai ales, mai calificat. Fruntaşe în sporirea productivităţii Peste 144 tone Rezultatele bune obţinute de gos podăriile agricole colective, veniturile
muncii sînt colectivele sectoarelor V şi din ce în ce mai mari realizate de colectivişti, sînt fapte convingătoare
Un calcul interesant privitor IV. Acestea, îmbunătăţind continuu Organizaţiile U.T.M. din raionul predat în cursul celor 10 luni care au pentru ţăranii muncitori întovărăşiţi sau cu gospodării individuale, asupra
îa calitate a prezentat topitorul condiţiile de lucru în abataje, au reu­ Sebeş, îndrumate de organizaţiile de trecut din anul 1960 o cantitate de superiorităţii gospodăriei agricole col ective. Drept urmară, zi de zi, nume­
Andron Sînzian. lată ce ne-a şit să lucreze cu o productivitate cu partid din întreprinderi, s-au angajat peste 144 tone metal, depăşindu-şi an­ roase familii de întovărăşiţi îşi depun cereri pentru a fi primite în gospo­
spus e l : peste 10 la sută mai mare decît cea Ia începutul acestui an, să colecteze gajamentul luat.
planificată. 100 tone fier vechi. dăria colectivă.
— Dacă în anul 1961 vom re­ Organizaţii fruntaşe în acţiunea de
duce rebutul numai cu 0,5 la Brigadă fruntaşă De In scopul îndeplinirii angajamentelor colectare a fierului vechi sînt cele de ev
sută sub cifra admisă, vom rea­ ce şi le-au luat, utemiştii au făcut ne­ la fabricile „Simion Bărnuliu“,
liza economii de 33.000 lei lu­ sector numărate ieşiri pentru colectarea fie­ „Sebeşul“ din Sebeş şi altele. în c ă 134 fa m ilii
nar, adică de aproape 400.000 rului vechi. Astfel, ei au colectat şi
lei anual, echivalent cu costul De la un timp încoace numele bri­ P rin m unca neobosită, depusă 40-50 kg. z a h ă r, p este 3.000 lei,
a 10 apartamente. Puţin lucru găzii minerului Aron Deak din secto­ La fabrica chim ică din O răşfie de colectiviştii din Clinic, gos­ fu ra je şi alte produse.
e acesta ? rul V este în permanenţă trecut pe podăria agricolă colectivă de
panoul de onoare al minei Lonea. Şi Comitetul U.T.M. de la fabrica chi­ care a luat drumul oţelărtilor din aici a obţinut ani la rînd veni­ Aceste rezultate au dem on­
Turnătorii de Ia Călan deser­ nu îritîmpiâtor. Această brigadă din mică din Orăştie, in colaborare cu co­ ţară. tu ri şi p ro d u c ţii din ce în ce s tra t întovărăşirilor din satul
vesc cea mai modernă turnăto­ care fac parte minerii Vasile Rusu, mitetul de femei, îndrumate îndeaproa­ mai mari. Cîlnic cît de avantajos este să
rie din ţară, unde majoritatea Piisok Iosif, Aurel Cristea şi alţii, se pe de comitetul de partid, au organi­ Printre cei care au contribuit în mai m unceşti în gospodăria agricolă
operaţiunilor sînt mecanizate. In remarcă prin randamentele ridicate pe zat in anul acesta numeroase acţiuni mare măsură la colectarea acestei can­ Acestea au făcut posibil să colectivă. D rept rezultat, cu d -
acest caz, lozinca „Să lucrăm care Ie realizează. In luna trecută ei de colectare a fierului vechi. Drept ur­ tităţi de metal se numără tovarăşii: se dezvolte considerabil fondul tev a zile în u rm ă cele 134 fa ­
la nivelul agregatelor noastre", an obţinut un randament de 4,7 tone mare, la fabrica chimică, s-a colectat Elena Dlma, Romana Lupu, Elena Zî- de bază al gospodăriei, care de­ milii de întovărăşiţi din satul
sub care vor să muncească tur­ cărbune pe post, iar în luna curentă şi predat de la începutul anului şi pînă novi şi brigada U.T.M.-istă de muncă păşeşte în p rezen t 300.000 lei ia Cîlnic au depus cereri de în ­
nătorii, apare şi mai valoroasă randamentul realizat s-a ridicat la 5,6 în prezent peste 151 tone fier vechi, patriotică condusă de Constantin Po- 100 ha., să se îm p a rtă în ac e ­ scriere în gospodăria colectivă,
şi mai semnificativă. tone pe fiecare post prestat. In aceas­ ienaru. laşi tim p colectiviştilor însem ­ iar în ziua d,e 18 n o iem b rie a.c.
nate cantităţi de produse agri­ adunarea generală i-a prim it
N. ANDRONACI4E în rîndul colectiviştilor. Noii
cole şi m ari sum e de bani. Co­ colectivişti au adus în gospodă­
-m - ria colectivă p este 370 h a. t e ­
lectivişti Ca U scat Sim ion, A. re n , p e ste 100 an im a le din c a re
------------------------- V8 28 vaci de la p te , n u m e ro a se
Ursu şi m ulţi alţii, de pildă, au
Drapelul se află la Sarmizegetusa
prim it în acest an, num ai ca a-
vans, p este 3.000 kg. cereale. unelte şi a te la je etc.
De la 23 au gu st şi p ln ă a- de a ctivita te a acestor oam eni,
cum a trecu t o perioadă de Ei se întîlnesc adesea şi ia u , A rg u m e n t c o n v in g ă to r
ti m p r e la tiv s c u r tă , d a r f o a r te !n d isc u ţie ce le m a i im p o r -
bogatâ în fa p te p en tru cetă- ta n te problem e, în treprin d d i-{ Anul acesta, deşi condiţiile de angajam entul cel m ai convin­
clim ă nu au fost din cele mai gător că m unca în gospodăria
tenii din com una sarm izege- ferite studii şi fac propuneri favorabile, colectiviştii din colectivă este mai spornică, că
Mierourea, raionul Sebeş apli­ şi locul lor este alătu ri de co­
tusa. Aici, a p ro a p e că nu e- p en tru ca to a te sa te le din ra- ci ncl la lu c ra re a p ăm ân tu lu i în ­ lectivişti. De aceea, în ultim ele
treg ansam blul regulilor agro­ două săptăm âni, un num ăr de
x istă realizare la care apo rtu l za com unei să fie cit m ai bine' ii tehnice. au obţinut în medie la 14 fam ilii din sat, cu 62 ha.
ha. p e ste 1.600 kg. grîu , a p ro a ­ teren, au înaintat cereri pentru
com isiilor perm a n en te să nu gospodărite. Apoi ei înşişi s î n t ' Din mîinile cio­ pe 32.000 kg. sfeclă de zahăr, a fi prim ite în gospodăria co­
plitorului Avei Eo-
se fi făcu t sim ţit din plin. p a rticip a n ţi activi la tradu ce-' zan de la între­ cu 400 kg. p o ru m b şi cu 6.400 lectivă-
prinderea „Marmo­ P rin tre ele se num ără fam i­
îndeosebi com isia perm an en - rea în viaţă a p ro p u n erilo r' ra“ din Simcria, kg. cartofi la ha. m ai m ult de­
ies lucruri minu­ liile Iui Scfron Fleşeru, Nioo-
tă pentru problem ele de gos- făcute. nate, podoabe al? cît întovărăşiţii din sat. !ae Oîndea, Nicolae Luca, Ana
celor mai frumoase L u p ea ş. a. ca re an în scris în
poăărire a fost aceea care a La un m om ent de pildă, pre- • săli de spectacole Acest lucru a constituit pen­ G A.C. în tre 3,50-4,89 ha. tere n .
contribuit cel m ai m u lt la cîş- din ţară. Dar nu
tigarea de către sfatul popu- gătirîle pentru deschiderea' numai măiestria l-a tru m ulţi întovărăşiţi din sat
făcut să devină
noului, a n ş c o la r 'se a f la u î n < fruntaş în produc­
ţie. ci şi cele 10-15
Iar a întrecerii, p a trio tice p e im pas. Cele dou ă noi c o n -{ procente cu cît îşi
depăşeşte normele
T(N on . stru cţii de şcoli din satele H o- < lunare.
La 7 N o ie m b r ie , cu o c a z ia i>iţa şi P ă u c in e ş ti e r a u p s < Í ţ 1Í1jIi
prim irii drapelului de comu- punctul de a nu fi term inate <
nă fru n ta şă p e raion în în- ia tim p . A tunci com isia per- < Ş i ei s -a u h o tă rit
trecerea patriotică, m em brii m an en tă de gospodărire a, Numai 2 săptăm îni au trecut m em bri în G.A.C. P rin tre cei
de cînd a fost inaugurată gos­
acestei com isii au fost feliei- iu at în discuţie această pro- < podăria colectivă din Erănişca, 8 ţărani întovărăşiţi care au
şi noi ţă ra n i întovărăşiţi au fă ­ păşit cu încredere pe calea bel­
ta ţi p en tru m unca dep u să in b lem ă şi s-a aju n s la co n d u cut cereri de a fi prim iţi ca şugului se n u m ără tov. Aron
Sabin cu 3,20 ha, şi G h erasim
gospodărirea localităţii lor. zia că este necesar ca fiecare < O lar eu 3,89 ha.
D in c o m isia a m in tită fa c d e p u ta t din c o m isie să-şi. asu-
( parte cei m ai buni deputaţi m e răspunderea pentru o a-
ş care, p r in a c t i v i t a t e a lor, ş i- n u m i t ă lu cra re. Aşa s - a a-
au cîştig a t încrederea unani- ju n s ca în scu rt tim p, cu s p r i­ -88®-
nt ă a c e tă ţe n ilo r. Ş i d a c ă a jin u l c e tă ţe n ilo r, să s e m o n ­
fi să vo rb im de fieca re reali te ze uşile şi ferestrele, să s e , In trecerea dinfs'e gosp&îliic’iUe sigvisoîe 'sc-ezfive
zare în pa rte obţin u tă în pe- b a tă duşum eaua, iar cele două
rioaăa. de în trecere (23 Au- localuri, de şcoli să p o a tă fi, Toată răspunderea faţă de
g u st— 7 N oiem brie) fă ră îndo- da te în folosinţă. T ot la p r o - 1
i a l ă că. t r e b u i e s ă v o r b i m ş i P u n e r e a a c e s t e i c o m i s i i s - a , realizarea angajam entelor
renovat com plect şcoala ele­
m e n ta ră din Catul B reazova şi \
s-a electrifica t in tern a tu l şi
I. M. P în ă la 31 decem brie, cînd se p ia tră g ro p i p e n tru 120 to n e s i­
(Continuare In nap.. 2-a) va încheia întrecerea lansată loz. In p riv in ţa co n stru cţiilo r
de colectiviştii din Clinic p ri­ subliniem că angajam entul co­
C u p to .ra r'.A A .A ^A /v vind dezvoltarea sectorului zo­ lectiviştilor din Rapolt a fost
otehnic în gospodăriile colecti­ chiar depăşit. Cheltuielile pen­
M ic la sta t, în d e­ In v trstă din echipă. fel... Dar, m a i ales la­ din im pas, că-s ră ­ ve, au m ai ră m a s p u ţin e zile. tru construcţia grajdului s-au
Pentru asta, e s ti­ D ar în ac est tim p m ai p o t fi ridicat la num ai jum ătate din
sat, cu m işcări re ­ m a t şi ascultat. „Ai- m in a t orii, -fără m u n ­ m aşi cam m ult în totuşi luate unele m ăsuri pen­ cît s-a prevăzut în deviz, iar
ştea din jur îs tăţi tru ca angajam entele colecti­ costul cocinilor şi al gropilor
pezi, precise, ochi boboci, cu caş la gu ­ ca grea, dar m odes­ urm ă... viştilor din regiunea noastră să pentru siloz a fost redus cu m ai
ră “. Aşa îi place să -i tă. a m uncitorilor fie în fă p tu ite ou succes. Acest m u lt de 75 la s u tă d ecît e ra
vioi, rîzători, sub o caracterizeze (ăintr- Răngile intră cu lucru este în tru to tu .l valabil şi planificat. Aceasta, ca urm are
pentru gospodăria agricolă co­ a folosirii resurselor locale
pălărie înaltă, cu bo­ un condei) „bădia su b se c ţie i noastre, m ai m u lt zor în lectivă din R apoltul Mare, ra ­ (p ia tră , var, pietriş, lem n) şi
ionul H unedoara. In cadrul în ­ a muncii voluntare.
ruri lăsate, cuptora- V asile“ — cu m îl a- n -ar putea face prea funcţiune, pe m argi­ trecerii, această gospodărie a
în reg istra t unele succese. Ele Mari venituri băneşti
rul S trătilă Vasile lintâ „bobocii“. „Da’ m ulte... nea cuptorului celu­ sînt însă departe de a ajunge
î n c o l o î s ¦b u n i ' b ă i e ţ i , la nivelul angajam entelor luate. Dezvoltind creşterea an im a­
îţi atrage im ediat a- cu vîrto şen ie şi tr a ­ lă. C ă ră m izile re fra c­ Dar să lăsam cifrele; să vor­ lelor, colectiviştii din R apolt au
gere de in im ă la bească faptele colectiviştilor. reuşit ca anul acesta, pînă la
t e n ţ i a , ir. f o r f o t a d e greu. Nu dau cinstea tare stau gata pre­ 1 noiem brie, să realizeze din a-
pe ruşine şi se avîn- Unele realizări cest sector m ari venituri bă­
sub hala înaltă a tă la roboteală cu g ă tite alături de n i­ neşti. P entru laptele livrat s ta ­
su fle t“. De la data cînd au răspuns tului ei au în c a sa t 64.000 lei,
subsecţiei încălzire a sipul şi m ortarul de ch em ării, la G. A. C. R ap o itu i p en tru b rîn za de oaie şi lin ă
Inginerul Tâtaru Mare, efectivul de anim ale pro­ 29.600 lei, p e n tru purceii din
b lu m in g u lu i d e 1.000 M ircea, care-i pe a- şom otă... „Bobocii" p rie ta te o b ştească a cre sc u t cu fă ta re a a doua 4.000 lei, iar
p ro a p e îl aprobă. 56 bovine, 156 p o rcin e şi cu pentru bovinele contractate alţi
m m . din Hunedoara. — A sta cam aşa^i. din prea jm a „bădiei 201 oi. Aşa se face că g o sp o ­ 35.000 lei. Şi, p în ă Ia sfîrşitu l
— Adevărat ! Fac d ă ria d isp u n e acum de 157 b o ­ anului, veniturile lor din sec­
Iatâ-l, e prim ul De aceea ne stră ­ Vasile" nu vor să fie vine din care 73 v a d şi 3 ju- to ru l zo o teh n ic 'se vor rid ic a la
bună treabă cupto- duim să ne facem ninci, 183 p o rcin e din c a re 24 peste 213.000 lei, avînd în ve­
care porn eşte la d e­ rarii noştri, deşi de datoria cît m ai bine m a i p r e jo s de c it el, scro afe fă tă to a re , 20 porci la dere că vor mai fi livrate s ta ­
ei se vorbeşte cam în g ră ş a t (8 din a c e ş tia c în tă - tului alte anim ale contractate
m olarea bordurilor puţin... In tîi îs oţe- din plin — adăugă de aceea muncesc rese p este 200 kgj, re s tu l de şi c a n tita te a de la p te ce se va
larii, furnaliştii la ­ circa 100 k g .j, 335 oi, to a te eu obţine în lunile noiem brie şi
celulei unui cuptor m in a t orii, aşa cum Strătilă, cu un zîm - cu atita sîrg. lin ă sem ifin ă şi 54 cai p en tru decem brie.
se şi cuvine de alt- bet sclip it in ochii muncă.
de încălzire a ling o - jucăuşi, plecînă apoi Curînd, p este 2-3 Prevederi nerealizate
g ră b it in tr -a le lui. Pentru adăpostirea anim ale­
urilor. V echea ziditu- G lasul cu înm oieri ore, un nou cuptor lor, colectiviştii au co n stru it un Am en u m erat p în ă aici cîteva
de m oldovean, i ce g ra jd cu o c a p a c ita te de 100 realizări din rectorul zootehnic
Ş ră uzată, e încă in- aude înalt sub h a lă : r e p a r a t „la cald" va capete vite m ari, iar acum con­
struiesc, din cărăm idă şi p ia­ V. PETRESCU
$ candescentă, dogo- — Hai bre flăcâ- intra în funcţiune, tră , cocini p e n tru 90 porci.
/ rină pîn ă la cîţiva •S-au co n stru it de ase m e n ea din (Continuare, in pag. 2-a)
L m e tri în jur. Cu lo- uaşi, că am u îi vre­ prim ind in dogoarea
' vituri precise de m ea să începem z i­
ditul... S ă -i dăm cu sa lingourile grele
zorul, poate om m ai
zm u lg e . ceva din de oţel, p e n tru a le
tim p, să ajutăm pe
\ rangă, c u p to ra r u l cît putem , şi noi la- transm ite căldura
m inatorilor să scape
sfa r m ă şi a zvîrle în necesară lam inării. ?
„oala“ uriaşă cără­ Şi aceasta num ai da- ţ
m izile degradate, p re­ iorită unor cuptorari S
gătind cuptorul pen ­ harnici şi inim oşi ca <
tru reziăire, pentru cei întilniţi sub hala ţ
a fi redat cît m ai re­ înaltă, alături de
pede producţiei. Strătilă Vasile.
S trătilă e cel mai 1. STRÂUŢ
lW V W W 'A '\A A -V v V W ','v W v 'A '\A A ,A /%/v W v W . V A i V ' ¦<W\. ''A A A A A W W > A < W V \