Page 66 - 1960-11

pag. z
In m a r c h iz a
LOCOMOTIVEI Toata răspunderea faţă de Cucîniecul
j'W v 'V
/ Galea ferată de la Orăştie pînă
la Grădiştea de Munte măsoară
mai bine de 40 km. Chiar la ca­
pătul liniei, trenul forestier în­
cepe să urce continuu. Aproape
după fiecare 2-3 minute dc
mers, linia face cîte o serpenti­
nă. De aceea, mecanicilor care
conduc aceste trenuri li se cerc
să fie mereu atenţi.
Printre mecanicii care conduc
aceste trenuri este şi candida­
tul de partid Spiridon Mano-
lescu de la G.F.F. din Orăştie.
L-am însoţit înfr-una din zile
pe mecanicul Spiridon Mano-
lescu şi fochistul Constantin
Filipescu.
...In gara mică din Orăştie,
impiegatul de mişcare a dat cale
liberă trenului. Mecanicul a a-
păsat pe maneta regulatorului;
un scrîşnet metalic de roţi şi
trenul s-a pus în mişcare. Spi- ^
ridon Manolescu un bărbat laa V\
vreo 30 de ani urmăreşte cu
atenţie manometrele de pe pla
ca portuală. Din cînd în cînd,
el mînuia cu atenţie tija regu­
latorului dînd locomotivei un a-
vans mai mare sau mai mic.
După aproape 3 ore de mers
trenul forestier a poposit în ga­
ra nou construită de la Orăş-
tioara. Timpul de aşteptare a
fost folosit din plin de echipa
de pe locomotivă. Mecanicul
Spiridon Manolescu a alimentat
locomotiva cu apă, iar fochis­
tul Constantin Filipescu a cură­
ţat coşul de fum şi a evacuat
zgura. Locomotiva a pornit apoi
din nou la drum.
Deşi munca pe această linie
cere multă atenţie, totuşi meca­
nicul Spiridon Manolescu şi-a
găsit răgaz şi pentru a povesti
din activitatea sa în vederea
bunei întreţineri a locomotivei,
pentru folosirea întregii capaci­
tăţi de tracţiune. Mecanicul a
vorbit de curăţirea la timp a
cutiei de foc, de tratarea apei,
purjarea locomotivei etc.
„Toate acestea — spunea me­
canicul Manolescu — au dus la
prelungirea duratei de exploa­
tare a locomotivei, la sporirea
puterii ei de tracţiune“. A doua
zi, l-am văzut din nou pe me­
canicul Manolescu. Remorca
spre fabrica de cherestea din 0-
răştie un tren cu buşteni. Avea
în plus 5 tone de buşteni. Pă­
rea mulţumit nu numai pentru
rezultatul din acea zi, ci şi pen­
tru cele din ultima lună. Valoa­
rea economiilor de combustibil
convenţional realizată de el se
ridică la ^îteva mii de lei. A-
cesfea sînt faptele unui om care
acum se pregăteşte să intre în
rîndurile membrilor de partid.
I. MANEA
5VP o r u m b u l d e s i l o z “
— ¦ recenzie —
De curind, în rafturile librăriilor de către G.A.S.-uri şi G.A.G.-uri, care
noastre a apărut o nouă broşură adre­ au folosit acest fel de nutreţ. Broşu­
sată ţărănimii muncitoare „Porumbul ra descrie felul în care se recoltează
de siloz“. Lucrarea este editată de porumbul în faza de coacere a ştîu-
Societatea pentru răspândirea ştiinţei
şi culturii în colaborare cu Societa­
tea de ştiinţe naturale şi geografie.
Râspunzînd uneia dintre sarcinile tra­
sate de Congresul al lll-iea al P.M.R.,
cu privire la dezvoltarea creşterii ani­
malelor prin asigurarea unei baze
furajere corespunzătoare, broşura arată
avantajele practice ale folosirii po­
rumbului însilozat pentru hrana ani­
malelor. In paginile ei sînt populari­
zate rezultatele obţinute în ultimii ani
P R O IE C Ţ IA LIVEZILO R D E PO M I
ÎN T IM P U L R E P A U S U LU I V E G E T A T IV
in acţiunea de combaterea bolilor
şi dăunătorilor pomilor fructiferi, un
rol hotărîtor îl au lucrările ce se exe­
cută în perioada de la căderea frun­
zelor şi pină la umflarea mugurilor.
Iri această perioada pomii fiind lipsiţi
de frunziş suportă mai bine tratamen­
tele fără să se producă cazuri de in­
toxicare sau arsura plantei, fenomen
întîlnit uneori în tratamentele din tim­
pul vegetaţiei. In plus, soluţiile sau
emulsiile de substanţe toxice acoperă
bine coroana desfrunzită a pomilor.
Ca măsuri agrotehnice menite să
combată bolile şi dăunătorii recoman­
dăm adunarea trudelor mumifiate ră­
mase în coroana pomilor şi distruge­
rea lor. Această lucrare devine obliga­
torie mai ales în livezile de pruni,
unde, ca urmare a atacurilor puternice
produse de putregaiul fructelor au ră­
mas în pruni multe fructe mumifiate
care sînt un puternic focar de boli.
De asemenea, tot ca măsură agroteh­
nică devine obligatorie greblarea şi ar­
derea frunzelor căzute care pot să răs-
pîndească boli ca pătarea cafenie a
merilor şl perilor, pătarea roşie a
frunzelor şi altele.
Din cadrul măsurilor mecanice e-
ficace în combaterea bolilor şi dău­
nătorilor fac parte chirurgia vegetală,
curăţarea trunchiurilor, astuparea scor­ Tot acum se vor tăia din coroana pomi­ soarelui.
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. itf36
Infreeerea dintre gospodăriile agricole colective însemnări de spectator
realizarea angajamentelor şi voia bună
Spectacolul teatrului de estradă de tjdieaeiiţtama lată de
(Urmare din pag. !-a) stat Deva „Cântaţi cu revista“, în pre­
să nu s-a fă c u t nim ic în a c e a ­ zent oferit în turneu spectatorilor din
stă privinţă, deşi aici sînt con­
al gospodăriei colective din Ra- diţii, am putea spune m ai bune întreaga regiune, atrage atenţia prin
polt. Ele sînt în să departe de decit în oricare altă gospodă­
a asigura înfăptuirea angaja­ rie, pentru creşterea păsărilor eleviioptimismul, voia bună, care a stat la deta internai
m entelor pe care şi le-au luat Dar, şi acest lucru a fost ne­
colectiviştii de aici în întrecerea glijat. E adevărat că în ulti­ baza concepţiei sale generale. In mon­
cu cei din Cîlnic. Ei s-au an g a­ mul tim p s-a luat hotărîrea de tarea regizorului bucureştean Nicolae
jat, bunăoară, să realizeze pî­ a se cu m p ăra 2.000 de păsări.
Frunzetti, revista cuprinde muzică vo­ Printre măsurile luate de partidul mistic al teoriei burgheze care mai bază. In timpul meditaţiilor organizez
cală, proză şi coregrafie. şi de statul nostru democrat-popular dăinuie în capul unor oameni. In a- ajutorul reciproc, în timpul liber locuri
în scopul sprijinirii fiilor oamenilor cest sens organizez judicios timpul li­ şi activităţi de club. Mă străduiesc
Dintre punctele muzicale demne de
n ă la sfîrşitu l an ului o în c ă r c ă ­ D a r cînd se vor c u m p ă ra ? D u­ reţinut este în primul rînd cvartetul muncii, se numără şi organizarea de ber al elevelor, port cu ele discuţii să cultiv în inimile lor, alături de
p ă cit sp u n ea co n tab ilu l g o s­ intitulat „Optimiştii“. De asemenea a internate, care găzduiesc şi asigură despre realizările ştiinţei şi tehnicii, sentimentul inîndriei pentru şcoala in
t u r ă de 32 bovine la s u ta de plăcut cîntecul „Oţelar cu ochi de
foc“, cîntecul „Spre stele“ de V. Ve-
hectare teren agricol. R ap o rta­ podăriei, abia în anul viitor, educaţia copiilor. Internatele continuă despre foloasele pătrunderii tainelor care învaţă, şi sentimentul mindriei
tă la suprafaţa gospodăriei, în ­ deşi gospodăria dispune în p re­ şi completează munca de educaţie în­ ştiinţei. Conduc, de asemenea, elevele pentru internatul în care sînt găzduite,
cărcătura de bovine existentă zen t de fo n d u ri su ficien te pen selovsehi şi alte două compoziţii ale cepută de părinţi în familie şi desă­ să vizioneze filme ştiinţifice, documen­ deferminîndu-le să ţină la prestigiul
aici nu a ju n g e în să d eeît la 17 t r u c re a re a fe rm ei de p ă să ri. autorului sovietic Soloviov-Sedoi. In vârşită de învăţători şi profesori în tare, să asculte conferinţa ştiinţifice, acestui internat, să contribuie la o
interpretarea acestor bucăţi muzicale
capete bovine pentru fiecare Ia tă câteva din angajam entele s-au rem arcat: Dinu Iancu, trio Ga- şcoală. De aceea pedagogilor, celor sfătuind în sensul acesta şi pe părin­ bună desfăşurare a activităţii sale.
100 de h e c ta re şi la 8 vaci f a ţă colectiviştilor din Rapolt pe ban, Ana Dorian, Retta Marg3, Kati care lucrează direct cu copiii în in­ ţii lor.
de 16 cît se prevede în obiec­ care, pînă la ora actuală, nu Dell’Agnolb, Fiorella Toma, Roman ternate, le revin sarcini deosebite. Fiind vorba de supravegherea a pes­
tivele întrecerii. Cu nimic nu le-au realizat. Fiind, de asemenea, convinsă de ne­ te 150 de eleve, mă preocup zi de zi
se stă mai bine în ceea ce p ri­ Lucian şi Luca Rodica. Muncind ca pedagogă Ia internatul cesitatea introducerii învăţămîntului po­ de asigurarea disciplinei acestora. Ve­
veşte producţia de lapte. P înă ¦jir şcolii medii „Horia, Cloşca şi Crişan” litehnic în şcoală, mobilizez cu regu­ ghez cu stricteţe la respectarea regi­
la 1 noiem brie, spre exemplu, Pînă la data încheierii între­ O notă aparte merită tabloul muzi­ din Alba Iulia, am plecat de la con­ laritate elevele la lucrările practice de mului zilnic, la ţinuta elevelor, urmă­
producţia medie pe cap de va­ cerii, colectiviştii din Rapolt cal spaniol, la realizarea căruia şi-au vingerea că munca educativă din in­ atelier, la vizitele în întreprinderi, la resc comportarea lor în şcoală şi in
că f u r a ja tă este de num ai 864 ţinînd seam a că dispun de fon­ adus aportul deopotrivă corpul de ba­ ternat urmăreşte acelaşi ţel cu mun­ excursiile de scurtă durată car.e se fac internat. Mă ţin, de asemenea, la cu­
litri (va ajunge pină la sfîrşi­ duri suficiente, a tît din îm pru­ let (îndrumat de Goca Ignat-Tuş) şi ca educativă din şcoală — educaţia în cursul anului şcolar. Aplicînd di­ rent cu relaţiile extraşcolare ale ele­
tu l anului la 1.000-1.100 litri) m uturi cît şi proprii, pot să-şi cel muzical (de sub conducerea lui comunistă a elevilor — şi de aceea rectivele plenarei a Vli-a a C.C. al velor, pentru a vedea în ce măsură
fa ţă de 2.500 litri cît s-a u a n ­ procure încă num eroase anim a­ Şt. Răduţ). In acest tablou dintre dan­ m-am străduit ca prin activitatea mea U.T.AL, am organizat în internat, cu prieteniile legate le sînt folositoare.
g ajat colectiviştii din RapoJt că le, po t să în fiin ţeze fe rm a de satori s-au remarcat Catană Silvia şi să contribui la realizarea tuturor la­ sprijinul organizaţiei U.T.M., autode- Fac uz în mod atent de scara de sti­
vor realiza anul acesta de la p ă să ri şi, m ai ales, p o t să în lo­ Antohi Mariana, Mihai Ioan, Tritianu turilor educaţiei comuniste. servirea la masă şi in dormitoare. Am mulări şi sancţionări, avînd în vedere
cuiască toate vacile care dau Eugen şi Burducea Titus. antrenat şi antrenez elevele în timpul particularităţile fiecărei eleve.
Elevilor li se formează în şcoală o
fiecare vacă. Care este cauza
o p ro d u c ţie sc ă z u tă de lap te. Scenetele, monologările şi piesele temeinică educaţie intelectuală, o să­ liber în lucrări gospodăreşti — cu­ Nu-mi este, şi nu-mi poate fi străi­
p e n tru ca re se obţine o p ro ­ In a c e a s tă p riv in ţă e ste nevoie realizate cu concursul întregului colec­ nătoasă şi ştiinţifică concepţie despre sut de perdele, cuverturi, feţe de mese, nă, nici problema educaţiei fizice şi
ducţie a tît de slab ă ? A tît con­ în s ă de m ai m u ltă p re o c u p a re tiv artistic, în cea mai mare parte au lume şi viaţă, deprinderea de a gînăi halate — contribuind la realizarea de sanitare a elevelor. Le stimulez în a-
siliul de conducere al gospodă­ a t î t din p a r te a conducerii gos­ corespuns. Sceneta „Clopoţelul“, în care logic, de a munci sistematic, de a în­ economii pe seama bugetului şcolii. cest sens la gimnastica de dimineaţă,
riei cît şi organizaţia de p a r­ podăriei, cît şi din p a r te a o r­ a vădit mult simţ scenic şi sensibili­ vinge greutăţile studiului. De aceea, Port cu toate elevele — dar în spe­ asist la spălarea lor, le programez
tid de aici nu s-au îngrijit dea- ganizaţiei de partid. Este ne­ tate actriţa Aneta Crăciun (în traves- mă străduiesc să învăţ elevele cum cial cu ceie din clasa a Vll-a şi a baia săptămânală, controlez curăţenia
juns de înlocuirea vacilor slab cesar să se analizeze stadiul în tie), e bogată în conţinut educativ, să-şi pregătească lecţiile, cu ce să în­ Xl-a. cu părinţii lor — discuţii privi­ lenjeriei de corp şi de pat, îndeosebi
productive. Şi astăzi sînt încă care se află privind întrecerea subliniind grija pe care regimul de- ceapă învăţatul zilnic, cum să-şi scoa­ toare la orientarea lor profesională în-
în gospodărie num eroase vaci între gospodăriile agricole co­ mccrat-popular o acordă celor ce în­ tă notiţe, cum să folosească manua­ demnîndu-le să se îndrepte spre sec­ la cele mici. Port cu elevele discuţii
care nu dau zilnic deeît 4-5 litri lective şi să se ia m ăsu ri efi­ vaţă. Pieseta „Şcoala de la Bonn“, în lele şi materialul bibliografic, cum să toare productive, să se încadreze în asupra igienei lor intime şi veghez la
lapte. Or, acestea dim inuează ciente pentru ca angajam en­ care e condamnat militarismul pru­ repete şi să sistematizeze cele învăţate muncă acolo unde patria are mai mul­ sănătatea lor. Supraveghez şi contro­
m ult producţia medie pe cap tele luate să fie trad u se în via­ sac, infiltrat pînă şi în educaţia co­ Drept urmare, marea majoritate a ele­ tă nevoie de ele şi unde simt că au lez prepararea şî servirea mesei, ca
de vacă furajată. ţă. Şi atunci, cu sig u ran ţă că piilor, vine în contrast pentru a arăta velor interne de care răspund au reu­ înclinaţii. Cunoscîndn-le îndeaproape, şi consumul alimentelor primite de a-
gospodăria din R apolt va nutea deosebirile esenţiale dintre societatea şit să ia note bune. Conştientă de le ajut să-şi descopere aceste încli­ casă.
Colectiviştii din R apolt s-au ocupa un loc fru n ta ş în în tre ­ socialistă şi cea imperialistă. efectul dăunător pe care cărţile vechi, naţii şi să îndrăgească meseriile pen­
angajat apoi că vor înfiinţa o cere. cu conţinut reacţionar, amoral şi mis­ tru care sînt potrivite. Pentru a le forma gustul estetic am
ferm ă de păsări. P înă acum în­ Voia bună, optimismul, împletite cu aranjat dormitoarele cu paturi vopsite
uniform, cuverturi albastre, perdele, ta­
o ironie bine ţintită la adresa unor tic, îl pot avea asupra elevelor în ca­
O atenţie deosebită acord muncii de blouri artistice, difuzoare. Am antre­
tineri uşuratici, oferă şi sceneta „Bur­ zul cînd le cad în mină, eu veghez educare a elevelor în spiritul dragos­ nat şi antrenez elevele la activităţi ar­
Drapelul se află la lacii“. interpretată cu mult simţ al
umorului de Radulian Lucian, Vaier permanent Ia orientarea lecturii eleve­ tei faţă de partid, faţă de patria noas­ tistice, coniucrînd cu casa pionierului
lor, recomandîndu-le cărţi potrivite şi tră socialistă, faţă de întregul lagăr şi cu profesorii conducători de cercuri
Georgeseu şi Mihai! Ioan.
controlîndu-le lectura. a! socialismului şi păcii. In acest sens din şcoală.
Sarmizegetusa
Privit în ansamblu, desigur specta­ Dîndu-mi seama de necesitatea for­ am introdus ca regulă, discuţii în sco­ In munca mea solicit permanent spri­
colul mai are unele lacune, mai ales mării unei concepţii ştiinţifice la eleve, pul înţelegerii mai profunde a caracte­ jinul conducerii şcolii care-mi asigură
în ceea ce priveşte unitatea lui. Cele ani pus în centru! atenţiei mele preo­ rului ştiinţific al politicii partidului, condiţii materiale şi-mi aprobă dife­
mai multe, se pot însă uşor remedia, cuparea pentru a le ajuta să înţelea­ conducerea de către P.M-R. a tuturor ritele acţiuni. Folosesc din plin spriji­
(U rm are din pag. l-a). d iu a m ă n u n ţ i t a c e a s t ă c o r n i- f ţinînd de „toaleta“ spectacolului (ma­ gă temeinic anumite fenomene din domeniilor de activitate şi despre rea­ nul profesorilor de serviciu în aju­
s i e a p r o p u s s ă s e d e s c h i d ă î n ' chiaj, joc de lumini etc.). natură şi societate, combătînd în a- lizările mari obţinute de regimul nostru torarea elevelor la învăţătură. Ţin per­
raza com unei, o carieră pro- >
şcoala de 7 ani din S arm ize­ I. S. celaşi timp conţinutul antiştiinţific şi democrat-popular. Concomitent, # mă manent legătura cu organizaţia U.T.M.
getusa. De asem enea, săptă- prie pentru extragerea de p ia -ţ îngrijesc ca elevele să cunoască bine cu care mă consult în toate problemele
m în a tre cu tă s -a dat în folo­ tră, lucru ce s-a şi făcut. D e ţ succesele ţărilor socialiste şi impor­ educative. De altfel eleve membre în
sin ţă în satu l P ăucineşti şi un m enţionat că pină în prezen t > tanţa relaţiilor de colaborare şl ajutor comitetul U.T.M. pe şcoală sînt şi mem­
pod din beton arm at. Con­ s-a ex tra s din această carie-), 0 ® i r a © M s Bs & i t ® S s i e s s i m i t e s * ® reciproc dintre aceste state. La orele bre în colectivul de conducere al in­
stru cţia lui a în cep u t la pro­ de revista presei ajut elevele să în­ ternatului. Ger, însfîrşit, sprijinul pă­
punerea acestei com isii per­ ră şi s-a aşternut pe ărumu- ' ia facu itâţi ţeleagă anumite evenimente ale situa­ rinţilor la şedinţele cu părinţii pe cla­
ţiei internaţionale, îndeosebi lupta se, cu ocazia vizitelor pe care le fac
m anente care, pe parcurs, s-a rile din raza com u n ei 3.486 >
m.c. de piatră. {
îngrijit şi de procurarea unor Din fră m în tă rile zilnice ale La 10 decembrie a.c. vor a- tăţile din Iaşi şi C luj; filologie susţinută a ţărilor socialiste în frunte elevilor şi prin scris.
m ateriale pe plan local ca com isiei a izvorît. şi n ecesita- ţ vea loc concursuri de admitere de la Universitatea din Cluj ; cu Uniunea Sovietică pentru apărarfîî Organizîndu-ne astfel munca, am
piatră, lem n etc. ceea ce a pentru cursurile fără frecvenţă limba şi literatura rusă de la In­ păcii şi libertăţii popoarelor, precdm reuşit să atragem elevele spre inter­
dus la o reducere sim ţito a re a tea de a se continua lucrările > a următoarele facultăţi s stitutul „M. Gorki“ Bucureşti; şî lupta popoarelor din colonii pentru nat şi să dublăm, peste aşteptările
preţului de cost. la căm inul cultural din Sar- \ cultură fizică de la Institutul eliberare'a lor de sub jugul imperialist. noastre, efectivul de la începutul anu­
m izeg e tu sa . D e o c a m d a tă con-< de cultură fizică din Bucureşti; In anumite ocazii, organizez audiţii lui şcolar trecut. Aceasta însemnează
Vorbind despre folosirea re­ matematică, fizică şi chimie, fi­ colective la radio. însoţesc de aseme­ că elevele şi părinţii simt că inter­
surselor locale la lucrările de s t r u c ţ i a s e a f l ă în r o ş u . D a r ) 1. Electrotehnică, energetică, lologie, ştiinţe naturale şi edu­ nea elevele la întîlnirile cu activiştii
interes obştesc, trebuie să a- caţie fizică de la Institutele pe­ de partid, muncitorii fruntaşi etc., la natul este a doua lor casă. Aş fi hiarte
m in tim că în u rm a unui stu - a c u m , la a ş e z a r e a a c o p e r i ş u - <! mecanică şi transporturi de la muncile patriotice, la strîngerea de
nstitutul politehnic Bucureşti; fier vechi, la îngrijirea cimitirului e- bucuroasă ca, răspunzînd acestor rîn-
lui. la tra n sp o rtu l n isipu lui şi ' chimie industrială de la Institu-
varului cît şi la fasonarea le m ­ duri, să aflu şi de la alţi colegi pe­
nului lucrează cu m u ltă în- ,
s u f l e ţ i r e şi m e m b r ii, c o m i s i e i > ul politehnic I a şi; mecanică de
d e g o s p o d ă r i r e c a I o a n P o p a , ) a Institutul politehnic din Ti­ dagogice de 3 ani din Bucureşti, roilor şi altele. dagogi alte noi şi interesante proce­
Cluj şi Iaşi. Elevele noastre trăiesc în colectiv dee de muncă pe care să le pot aplica.
Pasc Păscut, losifina P opescu,\ mişoara ; instalaţii şi utilaj, con­
A r i m i e V i d a şi. t o ţ i c e i l a l ţ i . strucţii feroviare de la Institutul înscrierile pentru concurs se şî viaţa colectivă presupune anumite GEORGETA LASCU
cest căm in cultural va avea> de construcţii Bucureşti; ex­ vor face pînă la 8 decembrie a.c. reguli de conduită. De aceea, educa­
inclusiv, direct la secretariatele rea lor în spiritul colectivismului con­ pedagogă la şcoala medie
o sală de spectacole cu cir- j „Horia, Cloşca şi Grişan"
c a 3 0 0 d e lo c u r i, o b i b l i o t e c ă , <. ploatarea zăcămintelor de ţiţei
o s a l ă d e l e c t u r ă şi a l t e d e - ) şi gaze, tehnologia şi chimiza­ facultăţilor. stituie pentru mine o preocupare de Alba Iulia
leţilor în lapte-ceară şi pune accent p e n ă i n ţ e . D e t o a t e a c e s t e r e - '> rea ţiţeiului şi gazelor de la In­
pe cele mai economice procedee de în-
silozare (în special însilozarea la su­ zultate se bucură acum toţi <
prafaţă). De asemenea se arată cum c e t ă ţ e n i i c o m u n e i c î t ş i m e m - ; stitutul de petrol, gaze şi geolo­
PE URMELE M A TER IA LELO R PUBLICATE
b r ii c o m i s i e i d e g o s p o d ă r i r e gie Bucureşti; mine şi electro­
trebuie să se alcătuiască raţiile ali­ c a r e , p r i n m u n c a lo r n e o b o s i - < mecanică minieră de la Institu- „Ce propunem pentru ea activitatea
mentare pe diferite categorii de ani­ clubului să sie aju te şl m ai siMiIt44
male şi pentru diferite vîrste. t ă , a u r e a l i z a t în p e r i o a d a 23 > ul de mine Petroşani ; matema-
August—7 N oiem brie econom ii ţ In ziarul nostru din 19 octom­ ştie ciştigă" cu teme specifice tori. In acest scop, clubul a re­
Prin tema pe care o tratează, prin la b u g e t u l s f a t u l u i p o p u l a r d e ^ ică-fizică de la Universităţile brie (nr. 1809), a apărut arti­ locului de muncă,| conducerea comandat conferenţiarilor să
preţioasele cunoştinţe ştiinţifice şi in­ 89.635 le i şi a u a d u s în c o - < din Bucureşti, Iaşi şi Cluj;
dicaţii practice pe care le populari­
zează, broşura este de uri real folos m u n a lo r d r a p e l u l d e c o m u n ă $ ştiinţe naturale de la universi-
oamenilor muncii din agricultură.
f r u n ta ş ă , p e r a io n în î n t r e c e - ) atea ăin Bucureşti şi ştiinţe na-
rea patriotică. \ turale-geografie de la Universi
/*v.'V.'V'
colul intitulat „Ce propunem clubului va organiza în cursul vorbească liber, folosind cele
pentru ca activitatea clubului să acestei luni un concurs „Cine mai cunoscute exemple şi cei
cunoaşte meserie ciştigă“, pe mai cunoscuţi termeni de expri­
ne ajute şi mai mult?1, în care tema : „Să cunoaştem agregate­ mare. Clubul a recomandat a-
muncitori, maiştri şi ingineri de le şi procesul tehnologic de la­ cest lucru, dar n-a urmărit da­
că, intr-adevăr, conferinţele sini.
la Combinatul siderurgic din minare“, concurs la care vor pe deplin accesibile muncitori­
participa muncitori de Ia lami- lor.
Hunedoara făceau o serie de noarele de 650 mm. şi 1.000
propuneri pentru ca activitatea Tov.' Dumitru Brînzei a pro­
mm. pus ca la club să se organize­
burilor, omizitul şi apărarea trunchiu­ fi menţinute în producţie prin curăţi­ după căderea frunzelor, iar a doua îna­ clubului „Siderurgistul" să de­ ze mai multe recenzii de cărţi
inte de umflarea mugurilor. Acest tra­ vină un ajutor şi mai eficient Tov. Gavriiâ Butulescu a pro­ ce oglindesc tehnica nouă, re­
lui. rea interiorului scorburei, dezinfectarea tament se execută la toţi pomii fruc­ :n munca lor de zi cu zi pus să se organizeze la club rmi cenzii ce ar li de un real folos
tiferi. In plantaţiile de piersic este ne­ multe schimburi -de experienţă muncitorilor in realizarea sarci­
Chirurgia vegetală se execută la cu o soluţie de sulfat de cupru în con­ cesar să se execute o stropire cu zea­ Majoritatea propunerilor fă­ între brigăzile fruntaşe din u- nilor de producţie. Conducerea
mă bordelezâ în concentraţie de 2 la cute de tovarăşii Ştefan Tripşa. z.ină, ele fiind din punct de ve­ clubului (director tov. Ioan Mol-
pomii care au tumori canceroase des­ centraţie de 1 la sută şi umplerea ei maistru oţelar Ia O.S.M. II, E- dere profesional un sprijin pre­ dovan) :u a întreprins nimic in
ţios in munca siderurgiştiior. In această direcţie, ba mai mult,
chise şi paraziţi volumlnoşi. Opera­ cu un amestec tăcut dintr-o parte pie­ acest scop, la club s-au organi­ nu a luat nici o m ă 'r ă pentru
zat mai multe schimburi de ex­ ca activitatea cu cartea tehnică
ţia se tace cu un fierăstrău sau cu triş, 2 părţi nisip şi o parte ciment. sută pentru combaterea ciupercii care rou al Muncii Socialiste, Gheor- perienţă dintre care amintim la biblioteca clubului să nu fie
produce deformarea frunzelor de pier­ ghe Niţă, inginer, şeful oţelă schimbul de experienţă al oţe- lăsată pe ultimul plan (ziarul
un cuţit bine ascuţit. Rănile se aco­ In regiunea noastră, omizile produc sic. riei electrice, Gavriid Butules- larilor ce a avut loc în 18 oc­ nostru a mai semnalat neglijen­
tombrie, pe tema „Calitatea o- ţa bibliotecii în domeniul mun­
peră cu ceară special preparată. in multe centre pomicole pagube mari. Tratamentele se fac pe timp frumos cu, lăcătuş la bateriile uzinei ţelului — sarcină de seamă a cii cu cartea tehnică în articolul
pentru ca soluţia să se usuce. Se reco­ cocso-chimice şi Dumitru Brîn- oţel arilor din C.S.li.“. „Atenţie cuvenită cărţii tehnice“
Curăţirea trunchiurilor are rolul de Prin curăţirea cuiburilor de omizi şi mandă folosirea aparatelor cu presiune ? zei, maistru oţelar la O.S.M. 1, — nr. 1787 — însă, din păcate,
mare, cu jet puternic pentru a pulveri­ nu prins viaţă. S-a propus de asemenea să nu au fost luate măsuri pentru
a înlătura muşchii, lichenii şi scoar­ distrugerea lor, se înlătură o princi­ se expună la club panouri cu lichidarea acestor lipsuri).
fruntaşii in producţie şi în mun­
ţa groasă de pe tulpinile şi ramurile pală sursă de atac. ca culturală şi cu inovatorii Conducerea clubului „Siderur-
combinatului. Aceste panouri se gistul“ va trebui pe viitor să
pomilor. Prin aceas- .......... ______ _ Trunchiurile po­ află in lucru şi cînd se va ter­ ţină seamă cu mai mult simţ
mina supraetajarea clubului, a- de răspundere de propunerile
tă lucrare se înlă­ Sfatul milor tineri se a- Astfel, a luat fiinţă o brigadă dică foarte curind, panourile, muncitorilor, să fie aproape de
tură posibilităţile montate in beton, vor ti expuse. ei, să le cunoască viaţa şi nă­
de iernare a nume- pără de rozătoare za fin soluţia. zuinţele. Numai în acest fel d u ­
roase fnsecte şi Dacă o serie de propuneri au hul va putea da un sprijin mul­
prin învelirea cu 6irop’irile se fac în general la tem­ artistică de agitaţie pe combi­ fost puse in practică, unele din­ tilateral şi eficient muncitorilor
tre ele, foarte importante, au în realizarea carcinilor de pro­
INGINERULUI AGRONOM coceni, stuf sau cu peratura de peste zero grade pentru nat care in prezent se pregăteş­ fost date uitării. De exemplu, ducţie.
tov. Ga vria Biilulescu a făcut
spori due ciuperci. — --------------------- tulpini de floarea-, a se evita îngheţarea zemurilor pe te pentru ca în cursul acestei propunerea de a se lua măsuri V. CII1S
pentru a face conferinţele acce­
pomi. La stropirile cu emulsii de ule­ luni să prezinte un spectacol. sibile maselor largi de munci­
lor toate ramurile uscate sau puternic i Măsurile chimice sînt hotărîtoare in iuri minerale horticole se pot aplica Pentru a iritări şi mai mult
atacate de boli sau insecte. Curăţirea combaterea majorităţii bolilor şi dău­ stropiri pînă la temperatura de 6 grade între muncitori, tehnicieni şi in
trunchiurilor se face cu instrumente nătorilor animali. Celsius. gineri şi intre familiile acesto­
simple ca mănuşi şi zale, perii de sîr- In aplicarea acestor măsuri este ne­ Stropitul pomului se începe din partea ra relaţiile tovărăşeşti, la ciul
cea mal înaltă şi se continuă spre ba­ se organizează in fiecare sîrnba
mă sau razuri. Operaţiunea se (ace cesar să se ţină cont de paraziţii pe za coroanei, urmărindu-se ca soluţia tă „Seara fruntaşului în produc­
cînd vremea este umedă pentru a nu care trebuie să-i combatem. ţie". La aceste seri organizate,
muncitorii, tehnicienii şi ingi­
se rănii pomii. Tăierea ramurilor se Pentru combaterea altor dăunători să fie repartizată uniform. nerii vin cu familiile, aşa că,
Aplicînd la timp şi în bune condi- aici, printre altele, se leagă şi
face cu fierăstrăul şi se unge cu mas- cum sîn t: păduchele din San-Jose, pă­ se cimentează prietenii care au
ţinni toate aceste recomandări vom asi­ la bază principii sănătoase.
tic sau cu ceară de altoit pentru a duchele ţestos al prunului, ouăle pă­ gura sănătatea pomilor cît şi obţinerea
unor producţii sporite de fructe.
împiedica putrezirea lemnului prin in­ duchilor de trunze şi ouăle de cotari
filtrarea apei de ploi. se recomandă aplicarea a două stro
Soiurile valoroase de pomi care se piri cu ulei horticol în concentraţie de
găsesc în plină producţie, dar care 5 la sută sau cu selinon 40 la sută ing. GH. LEFTER In urma propunerii tov. ing.
au suferit de pe urma unor răni ne­ în concentraţie de 0,75 la sută. Prima Staţiunea Experimentală pomicolă Gheorghe Miţă de a se organiza
tratate şi transformate în scorburi, pot stropire trebuie să se facă imediat Geoagiu. mai multe concursuri gen „Cine