Page 67 - 1960-11

Nr. 1838 DRUMUL SOCIALISMULUI DHR. 3

a

Tribuna agitatorului Roadele întrecerii

Exem plul p e rso n al — pe profesii

facfo r m e b iliza fo r în lu p ia Noua formă de organizare 'a pe tona de cărbune. Toate bri­ Jiul Petroşani — Recolta Cărei
întrecerii socialiste pentru cel găzile din sector şi-au realizat
sarcinile de plan, dînd cărbu­
pentru ecenom iâ mai bun pe profesie ocupă un ne de bună calitate. Brigada 3-0 (2-0)
loc de frunte la exploatarea mi­ de mineri condusă de Nicolae
nieră Lonea din bazinul carbo­ Burdea, din acest sector, parti-
cipînd la întrecerea pe profesii,
In lu p ta pentru economii, ca şi pansoanele sîn t scum pe. mai bună echipă de forjori îl nifer al Văii Jiului. In fiecare a realizat un randament mediu La capătul unei partide viu dispu­ în min. 5, Crăciun, lansat de pe
şi în alte domenii de activ ita­ Unele din ele costă 3.500-4.500 deţine echipa tov. Ioan Gross, sector productiv marea majori­ de 6,2 tone cărbune pe post şi a tate, Jiul Petroşani, cu un joc mai teh­ dreapta de Cosmoc, şutează de la 20
te, exemplul personal al agita­ lei şi altele m ai m ult. Noi n e ­ echipa condusă de mine, se a- tate a brigăzilor miniere, a ar­ obţinut economii de materiale nic, a cîştigat în faţa echipei Recolta m ; mingea trece peste apărarea oas­
de circa 3 lei pe tona de căr­ Garei cu 3-0 (2-0). Deşi învinsă la pe şi intră în poartă sus la c o lţ:
to rilo r co n stitu ie u n fa c to r m o ­ am pus î n t r e b a r e a : Nu p u tem flă pe locul II, ia r cea a tov. tificierilor şi maiştrilor sînt cu­ bune. La sectorul IV brigada scor, totuşi echipa oaspe nu a fost cu 1-0. In min. 43, la capătul unei fru­
minerului Ştefan Boca, care nimic mai prejos învingătorilor, des- moase acţiuni, Crăciun — Manea —
bilizator p en tru întregul colec­ să folosim o g arn itu ră de m a­ R ad ar Em erik pe locul III. prinşi in această întrecere. La participă la întrecerea pe proie­ făşurînd un joc frumos, caracterizat Gabor, ultimul şutează, mingea în-
sii, a realizat economii de ma­ prin elan, fără să descurajeze nici tîlueşte bara, revine în teren şi Ciur-
tiv de m uncitori. Ca să poată triţe şi pansoane pentru a forja Din cele a r ă ta te reiese clar sectorul IV, de .exemplu, 11 bri­ teriale in luna trecută în va­ un moment. Echipa gazdă a avut nu­ dărescu şutează înscriind : 2-0. Al trei­
loare de peste 2.500 lei. In ace­ meroase ocazii de a înscrie, însă a- lea gol este înscris în min. 80 de
desfăşură, cu succes m u n ca p o ­ şi s ta n ţa n u 2.500 bucăţi piese, că n u m ai o m u n că p o litică con­ găzi de mineri, 4 artificieri şi 5 laşi timp membrii acestei bri­ tacanţii au combinat mult în faţa por­ Ginrdărescu. Oaspeţii au ratat cea mai
găzi au dat cărbune de bună ca­ ţii, s-au pripit în execuţii şi astfel bună ocazie în min. 33, cînd o min­
litic ă de m asă, a g ita to ru l t r e ­ cît este p la n ific a t la re p e ru l c re tă , c a re -şi p ro p u n e s ă a tin ­ maiştri mineri sînt antrenaţi în litate. scorul nu a luat proporţii. De pildă, ge şutată puternic pe poartă a întîl-
în min. 26 Crăciun, aflat singur cu nit bara.
buie să fie b ine p re g ă tit din 102 de la m a şin a de cusut, cî g ă un a n u m it obiectiv, p o a te da întrecerea pe profesii, iar la Brigada minerului Aron Deak portarul, trage de aproape peste poar­
din sectorul V a cîştigat titlul tă. Faza se repetă în min. 40, cînd a- Arbitrului I. Şerbănescu (Graiova)
p u n c t de v ed ere politic şi p ro ­ un n u m ă r dublu şi c h ia r t r i ­ re z u lta te bune. De aceea, a g i­ sectorul V, 6 brigăzi miniere, 3 de cea mai bună brigadă pe celaşi Crăciun trage pe lingă poartă. i s-au aliniat formaţiile . JIUL : Gram
sector, obţinind indici mai buni In min. 50 o nouă ocazie ratată. Toth - ROMOŞAN, TILVESGU, Farcaş -
fesional, să fie plin de in iţiati­ plu de piese ? R ăspunsul a fost tato rii din secţia noastră, în­ artificieri şi 4 maiştri mineri. cu 13 la sută decît celelalte bri­ centrează, mingea se plimbă în faţa Cosmoc, CRIŞAN - Toth, CRĂCIUN,
vă şi a tît cu îndem nul cît şi afirm ativ. Cum să facem însă drum aţi de biroul organizaţiei In total la mina Lonea participă găzi. porţii părăsită de Fuleiter, dar Gabor, GIURDARESCU, GABOR, Manea.
¦cu f a p ta Şa, să co n trib u ie la să ajungem la asem enea rezul­ de partid, au trecut la desfăşu­ la întrecerea pe proiesii un nu­ deşi la fază, nu interceptează.
Titlul de cel mai bun maistru REGOLTA: FULEITER - SzaboII,
rid ic a re a m u n cito rilo r care ră - ta te ? In u rm a d iscu ţiilo r av u te r a r e a unei m unci p o litice de a- măr de 43 brigăzi de mineri de miner de revir a tost cîştigat Jocul s-a desfăşurat într-o notă de SZABO I, DEZSI - Pop, Koch -
de maistrul miner Nicolae Ba- deplină sportivitate, excepţie făcînd Fischer, SZIKSZAI, Kuki, Pavlovici;
m in în u rm ă la nivelul f r u n ta ­ cu m uncitorii, a a ju to ru lu i d a t g ita ţie în g en e ral, la o m u n că la abataje şi pregătiri, 19 mai­ logh din sectorul I. Revirul de doar Fischer (Recolta) care a jucat Fazekaş, HAULER II.
care răspunde şi-a depăşit sim­ dur.
şilor, p e n tru a se obţine un a- de o rg a n iz a ţia de p a rtid şi de p o litică con cretă, s trîn s le g a tă ştri mineri, 24 artificieri şi 6 ţitor angajamentele luate. Toto- I. ZAMORA şi I. TUDOR
vîn-t g en eral. odată maistrul miner Balogh s-a Iată cum s-au înscris cele trei goluri:
teh n icien ii secţiei, am g ă sit şi de sarcin ile oare s ta u în fa ţa şefi de sectoare. remarcat şi prin sprijinul acor­ corespondenţi
dat brigăzilor în ridicarea con­
La se c ţia fo rjă a U.M. Cugir, căile de rezo lv are a acestei o rg a n iz aţiei de p a rtid , de s a r ­ întrecerea pe profesii in sec­ tinuă a nivelului tehnico-profe-
sional.
o m are pondere în preţul de problem e. Ca urm are, noi ne-am cinile de producţie. In acest fel, toarele minei este organizată
cost al producţiei o au m ate­ îngrijit ca m aterialul să fie în ­ am reuşit să antrenăm în lupta pentru titlul de cea mai bună întrecerea pe profesii dove­
rialele şi sculele cu oare lu­ călzit la tem p eratu ra prescrisă, pentru economii întregul nos­ brigadă de mineri, pentru cel deşte prin rezultate că ajută
mult la creşterea productivită­
crăm . B iroul o rg a n iz aţiei n o a s­ ia r p e n tru ca m a triţe le să n u se tr u colectiv de m u n cito ri, in g i­ mai bun maistru miner de re- ţii muncii, îmbunătăţirea calită­
ţii cărbunelui şi reducerea pre­
tre de partid —. secretar G ri- deform eze şi p en tru a nu avea n eri şi teh n icien i şi să obţinem vir, pentru cel mai bun ariifi- ţului de cost. Iată de ce este
gore Grigor — ne-a indicat rebuturi, am folosit, m ai puţin re z u lta te bune în acest dom e­ cier, precum şi pentru cel mai
nouă, agitatorilor, să ne îndrep­ ulei pentru ungerea lor, am a- necesar ca comitetele sediilor
tă m a ten ţia spre folosirea cu şezat corect m aterialul pe figu­ niu. In p re z e n t noi m obilizăm bun inginer şef de sector. sindicale să extindă tot mai
grijă a m aterialelor şi scule­ ră, iar după fiecare opt ore de mult această formă deosebit de
lor pentru a obţine economii cît lucru, m atriţele şi pansoanele toate forţele pentru îndeplini­ Cum fiecare profesie îşi are eficace a întrecerii socialiste.
m ai m ari în producţie. A gita­ sîn t c u ră ţa te şi a ju sta te .
torii din secţia noastră, — Ka- re a în a in te de te rm e n a s a rc i­ specificul ei, iar activitatea ce­ Pentru ajutorarea celor ră­
dar Em erik, Ioan Gross, Ilie In acest fel am ajuns ca fo­ maşi în urmă este bine să se
losind aceeaşi g arn itu ră de scu­ nilor de p la n pe ac est an şi lor ce fac parte din ea este ca­ organizeze periodic schimburi
T ăm ătaş, Pavel Băieş şi alţii — le să fo rjă m şi să stan ţăm la de experienţă în cadrul cărora
au organizat convorbiri şi d is­ re p e ru l 102 de la m a şin a de cu ­ pentru popularizarea largă a nalizată către un scop bine sta­ fruntaşii să-şi expună metodele m mOGMMUL DE
cuţii pe locuri de m uncă cu su t în loc de 2.500 b u că ţi piese, sarcinilor de plan ce ne revin bilit în ansamblul procesului de lor de muncă. Obiectivele între­
m uncitorii din echipele de fo r­ cît e ra p lan ifica t, 8.500 b u căţi; pentru anul viitor, ca acestea producţie, comitetul sindical al cerii pe profesii ca şi rezultate­ 20 NOIEAiBRIE i960
jori privind procesul tehnolo­ la re p eru l 97-98, în loc de 3.000 să fie bine cunoscute de toţi minei s-a orientat să stabileas­
gic de încălzire a m aterialului b u că ţi, re a liz ă m 7.000, ia r la r e ­ m uncitorii şi să putem crea con­ că în întrecerea pe profesii o- le obţinute să fie larg popu­ PROGRAMUL 1: 7,30 Melodii popu­ la ; 10,30 Revista presei străine; 10,40
în cuptoare înainte de forjare, perul 428, în loc de 3.500, re a li­ diţii p entru îndeplinirea şi de­ biective concrete, mobilizatoare, larizate, iar graficele din fie­ lare romîneşti; 8,00 Clubul voioşiei; Muzică uşoară; 10,50 Transmisie din
privind tem peraturile optim e de zăm 8.000 b u căţi piese lunar. păşirea Sarcinilor de plan pe pentru fiecare profesie în parte, care sector sa oglindească mai 8,40 Aluziei de estradă; 9,30 Teatru sala Ateneului a concertului orches­
încălzire a diferitelor sorturi Prin urm are am ajuns să fa ­ 1961 c h ia r din p rim a zi a a n u ­ care să ducă la realizarea sar­ operativ situaţia întrecerii pe la microfon pentru copii: „Mugurii — trei simfonice a Filarmonicii de Stat
de oţeluri, privind modul în cem economii de cîte 2.500— cinilor importante ale exploată­ profesii atît la brigăzile, minie­ scenariu radiofonic de Ştefan T ita ; „George Enescu“ ; 13,35 Din creaţia
care trebuie aşezat m aterialul 4.000 şi 8.000 lei lu n a r folosind lui. rii : sporirea producţiei de căr­ re cît şi la artificieri, maiştri 11,30 Oameni şi preocupări; 11,40 compozitorului Gherase Dendrino;
pe m atriţă pentru a nu se pro­ aceeaşi g arn itu ră de scule la GHEORGHE GAZDA bune, creşterea productivităţii sau şefi de sectoare. Concert de muzică uşoară; 12,25 Din 14,30 Gine ştie, cîştigă: ; 16,00 Vor-
duce rebuturi şi a se uza p re­ producerea unui num ăr sporit agitator — secţia forjă muncii, îmbunătăţirea calităţii folclorul popoarelor; 13,10 De toate, beşte Moscova: 16,30 Concert de mu­
m atur m atriţele etc. de piese. Treeînd la aplicarea Extinzînd -tot mai 'mult între­ pentru toţi; 14,00 „Pe aripile valsu­ zică din operete; 17,40 La masa în­
acestei iniţiative toate echipele U. M. Cugir cerea pe proiesii, colectivul mi­ lui“ ; 15,00 Muzică populară, din Ar­ trebărilor interesante; 18,00 Din cîn-
Din ac este convorbiri şi d is­ de forjori, secţia noastră a rea­ nei Lonea va putea înregistra deal ; 15,30 Muzică uşoară; 17,00 La teccle şi dansurile popoarelor sovieti­
cuţii s-a născut ideia unei ini­ lizat în prim ele 9 luni ale a- -------------E S ------------- cărbunelui şi obţinerea de eco­ succese tot mai însemnate în şezătoare; 17,40 Jocuri populare ro­ ce; 18,30 Muzică instrumentală; 18,45
ţiative valoroase. Chibzuind a- cestui an 877.000 lei economii lupta pentru creşterea produc­ mîneşti ; 19,30 Teatru la microfon: Carnet de reporter; 20,05 Muzică de
supra căilor de realizare a cît peste plan. nomii. In întrecerea pentru cîş- tivităţii muncii, îmbunătăţirea Premiera „Poveste din Irkutsk“. Dra­
m ai m ulte economii peste plan, calităţii cărbunelui şi reducerea mă de Alexei Arbuzov; 21,25 Muzică dans; 21.15 Un mare scriitor clasic
sfă tu in d u -m ă cu m uncitorii din Echipele conduse de tov. R a ­ A ngajam entul. tigarea titlului de cea mai bună preţului de cost. de d a n s;
echipa pe care o conduc, cu dar Emerik, m em bru de partid, brigadă, de pildă, s-au fixat ca rus: Lev Nikolaevici Tolstoi; 21,30
alţi şefi de echipă şi m uncitori, Toan G ross, c a n d id a t de p a r tid 1, PROGRAMUL II: 7,00 Jocuri popu­
am pornit in iţiativ a: „Să rea­ turnătorilor obiective principale sporirea lare romîneşti din diferite regiuni ale Program pentru iubitorii de romanţe;
lizăm cu aceeaşi g arn itu ră de G heorghe S ăm ăghiţan şi cea randamentelor şi realizarea de ţă rii; 8,00 Dansuri simfonice; 8,30
scule o producţie cît mai m are“. Şcoala şi viaţa ; 9,30 Opera „Păpuşile 23,10 Muzică de dans.
condusă de mine, se află în în­ economii prin reducerea consu­ maestrului Pedro“ de Mantiei De Fal-
F orjarea pieselor din secţia BULETINE DE ŞTIRI : 7,00, 13,00,
noastră se face prin m atriţare trecerea pe profesii pentru ob­ Aiarţi, 15 noiembrie a. c„ in murilor de materiale şi extra­ 19.00, 22,00, 23,52 (programul I) : 7,50,
şi apoi se stanţează p entru în ­ 14.00, 20,00, 23,00 (programul 11).
ţinerea titlului de cea m ai bună sala colţului roşu al sectorului gerea unui cărbune de calitate.
lăturarea bavurilor. M atriţele
echipă de forjori. Locul I în turnătorie din Combinatul si­ Rezultatele obţinute pînă a-
derurgic Hunedoara, a avut loc cum în întrecerea pe proiesii la
a c e a stă în tre c e re şi titlu l de cea o adunare, la care au luat parte mina Lonea sînt semnificative.
peste 300 de muncitori, ingineri In luna trecută colectivul minei
şi tehnicieni. Cu acest prilej, a realizat un randament mediu
inginerul Vulpescu Dumitru, şe­ pe exploatare de peste o tonă

ful sectorului, a pus în dezba­ cărbune pe post, iar valoarea
terea colectivului de muncă sar­ economiilor obţinute peste plan
cinile planului de producţie pe sînt însemnate. Fruntaş pe ex­

anul viitor. Astfel, în anul 1961^ ploatare... s-a- situat colectivul

producţia va creşte ţaţă de anul sectorului I, care a extras pes­

curent după cum urmează: la te planul lunar 1.400 tone de

produsele din bronz cu 10,5 la cărbune. Randamentul pe sec­

Măsuri pentru activitatea sută ; la piesele din tontă cu 26 tor a crescut în acest timp cu
la sută, la tuburi cu 20 la sută, 12,7 ia sută faţă de plan şi s-a

de. viitor iar la oţel lichid cu 11 la sută. obţinut o economie de 3,42 lei 20 NOIEAIBRIE I960
Calculele arată că productivita­

Membrii şi candidaţii de ţămîntului de partid, organiza­ tea muncii pe întreg sectorul va BINE AR F! D A C A ... DEVA: Ioanna; ALBA IU­ soară ; Eşalonul de aur ; PE­
partid de la cooperativa meşte­ rea agitaţiei vizuale şi ridica­ creşte în anul ce vine cu 13,3 BIA : Bădăranii: Pe ţărmuri în­ TROŞANI: Nopţile Kabiriei:
şugărească „Retezatul“ din Ha­ rea nivelului cultural al coope­ la sută. v ...conducerea autobazei iul acesta s-ar m enţine o cu­ depărtate : BRAD: In Intîmpi- Miciman Panin : SIMERI A :
ţeg au analizat în adunarea de ratorilor. Pentru înlăturarea lip­ ( I.R.T.A. Deva nu ar tă ră g ă n a răţenie mai bună pe străzi. narea zorilor; ILIA: O zi de Normandie Niemen; LONEA:
alegeri modul în care s-au în­ surilor manifestate s-au adoptat Muncitorii, inginerii şi tehni­ f a tît cererea cetăţenilor din odihnă: HAŢEG : Război şi pa­ In zilele lui Octombrie ; TEIUŞ :
deplinit sarcinile de producţie şi hotărîri care prevăd, printre al­ cienii care au luat cuvîntul în ...conducerea cooperativei ce : SEBEŞ: Cintec. de leagăn: Coţojana hoaţă ; ZLATNA : Ră-
cum este deservită populaţia de tele, analiza periodică a învă- adunare şi-au exprimat bucuria com una Roşeam, raionul Uia „P lugarul“ din com una Zam, HUNEDOARA: Serioja: O- mîi cu noi: APOLDUL DE
unităţile cooperativei lor. Pla­ ţămintului de partid, îmbunătă­ faţă de noile sarcini primite. Su­ ' de a prelungi traseul cursei raionul Ilia, ar lua m ăsuri RĂŞTIE: loan Brovkin se tn- SUS ; Furtuna.
nul la valoarea producţiei mar­ ţirea agitaţiei vizuale, reparti­ bliniind caracterul mobilizator ca u n itatea din satul Almaş
fă a tost depăşit cu 5,8 la sută, zarea de sarcini concrete fiecă­ al planului de producţie pe a- 1D eva-D cbra pînă la Roşcani. S ălişte să fie deschisă con- v Cfi prilejul „Săptămlnli economiei“ j
iar cel de livrări către comer­ rui membru şi candidat de nul 1961, ei şi-au luat anga­ ...sfatul popular com unal form program ului şi să aibă s
ţul socialist cu 26,8 la sută. partid, îndrumarea şi controlul jamentul de a-1 îndeplini în 11 şi co n d u cerea I. G. O. Că- > Pentru a da posibilitatea unui număr cît mai mare de ce­
activităţii organizaţiilor de ma­ luni şi de a realiza o economie m ărfuri din abundenţă. Acum
Adunarea a criticat vechiul să. la preţul de cost în valoare de /
birou pentru că nu s-a ocupat 500.000 lei. gestionarul deschide m agazi-
cu răspunderea cuvenită de N. SBUCHEA 4
conducerea şi îndrumarea invă- nul după bunul plac.
corespondent

i tăţeni de a participa Ia trage rile Ia sorţi lunare din 30 no­

lan ar lua m ăsuri să m on­ ;iembrie şi 31 decembrie ale ob iigaţi uni Ion» C.E.C. Ia care se

teze pe străzile principale vor acorda cîştiguri în bani în valoare totală de 3.600.000 Iei,

P # p tB,ma°g c a r e işl cep d re p tu l Ia v ia ţăcoşuri pentru depozitarea precum şi numeroase premii în obiecte, CASA DE ECONO-
‘\ h îrtiilo r şi g u n oaielor. In fe-
AAII SI CONSEMNAŢ1UNI, CU PRILE.IUL „SAPTĂMÎN1I E-

CONOMIEI" (23-30). A PREL UNGIT TERMENUL DE PRO-

CIJRARE A OBEIGATIUN1LD R C.E.C. FĂRĂ DIFERENŢA 5

DE PREŢ PÎNĂ LA 22 NOIEM BRIE A.C. INCLUSIV. s

M O Z A M B IC Procuraţi-vă de pe acum obligaţiuni C.E.C. pentru a pir- 7

ticipa atît Ia tragerea Ia sorţi din 30 noiembrie cînd se vor 4

acorda 1-594 cîştiguri între 75.000 lei şi 800 lei în valoare

suma de 50 milioane de escudes pe ajutorul protectorilor săi — Anglia şi faptul că din Mozambic sînt recrutaţi de 1.800.000 Iei cît şi Ia trage rea lunară din 31 decembrie,
an. Exploatarea cea mai brutală, foa­ Statele Unite ale Americii, care îm­ negri pentru scopurile militare ale
AFRICA COLONIALĂ SE DESTRAMĂ. PlNĂ LA 31 DE­ metea, lipsa măsurilor sanitare, sepa­ preună cu trusturile vest-germane, au N.A.T.O., portul Beira constituie un cînd în afara cîştigurilor în bani în valoare de 1.800.000 lei
CEMBRIE 1960 PESTE 180 DIN CELE 240 MILIOANE raţia forţată a familiilor -- iată care cumpărat şi exploatează bogăţiile Alo- important punct de încrucişare al co­
DE AFRICANI VOR TRĂI IN ŢĂRI INDEPENDENTE. DOAR este situaţia din Alozambic. Doar 4 la zambicului. municaţiilor dintre. Uniunea Sud-Afri­ se vor acorda în plus numeroa se premii în obiecte.
15 ŢĂRI VOR RĂMINE SĂ LUPTE PENTRU A-ŞI CÎŞ- sută din africani ¦sînt şcolarizaţi iar cană, cele două Rhodezii şi Congo,
TIGA DREPTUL LA VIAŢĂ. PRINTRE ACESTEA SE AFLA asistenţa medicală este ca şi inexis­ includerea Portugaliei in N.A.T.O. a ceea ce a făcut ca S.U.A. să constru­ REŢINEŢI ! CU PRILEJU L ..SĂPTĂMÎN1Î ECONOAME!"
Şl MOZAMBICUL, UNA DIN CELE MAI VECHI COLONII tentă. La întreaga iască o cale ferată strategică de peste
PORTUGHEZE DIN AFRICA. populaţie nu sînt fost legată de acordurile încheiate cu 5.800 km. Toate acestea au permis OBLIGAŢIUNILE C.F..C. SE VÎND FĂRĂ DIFERENŢĂ DE
decît 100 de medici! S.ll.A. pentru stabilirea de baze mi­ c-t monopolurile americane să poată
Malaria, tuberculo­ litare pe acest teritoriu. In afară de jefui din Mozambic importante materii PREŢ PÎNĂ LA DATA DE 22 NOIEMBRIE TNCLUS1V.
za, ulcerul, boala prime strategice ca magneziu, cupru,
somnului şi lepra cobalt, asbest şi uraniu. Numai în- '/W W S '
fac ravagii. Morta­ tr-un singur an au fost extrase aproa­
litatea infantilă este pe 50.000 tone de substanţe radioac­ « « Wt o rJWUE— I« tg a u m P B WrttTKBTCarerv iw »m:i jhi: :w v :c w r r.-snr'i -z.Tr*}arm ,* r * \ <riv tK v m a r9 s rn r :r* a y ra y iissim «u rc» r r « r o w
deosebit de ridicată. tive. Americanii efectuează acum mari
Mozambicul, sau Africa orientală ciuc, cafea şi cacao, bumbac, orez şi cercetări pentru descoperirea de noi CONCURS
portugheză cum i se mai spune, se tutun, cocoiieri şi arahide. Majori­ Peste 500 de copii zăcăminte de materii prime strategice
întinde pe 783.000 km. p., suprafaţă tatea suprafeţei ţării este acoperită cu din 1.000 noi năs­ şi mai ales uraniu. Din această pri­ ÎNTREPRINDEREA MINIERĂ ŢEBEA, aduce'la cunoş­
mult mai mare decît cea a Portuga­ păduri care au un lemn de o esenţă cuţi pier în primele cină S.U.A. sînt interesate direct în tinţa celor interesaţi că, in ziua de 30 decembrie 1960, ora 8,
liei, Angliei, Belgiei, Olandei, Dane­ deosebită. Foarte bogat în minerale menţinerea Mozambicului sub jugul se va ţine în localul întreprind erii un concurs pentru ocuparea
marcei, Islandei, Greciei şi Luxem­ este şi subsolul: aur, minereu de u- zile. In Alozambic colonial. unui post de maistru miner şi a unui post de maistru electro­
burgului luate la un loc. In această raniu, bauxită, huilă. Cu toate acestea, mecanic subteran.
ţară trăiesc peste 6.100.000 de oa­ Alozambicul a rămas o ţară agrară sînt aplicate cele Poporul Alozambicului, însufleţit de
meni dintre care 45.000 sînt euro­ înapoiată. Populaţia sa trăieşte într-o exemplul celorlalte ţări din Africa, este Candidaţii trebuie să indepl inească condiţiile prevăzute de
peni. Centrul administrativ este oraşul mizerie de nedeşens. Autorităţile colo­ mai aspre pedepse hotărît să-şi cîşfige independenţa. In hotărîrile in vigoare.
Lourenşo Marques. niale portugheze au introdus sistemul ca bătaia, cătuşe­ acest scop de curînd a luat fiinţă un
de muncă forţată, care nu este alt­ Goniitet de eliberare în care au intrat Cererile însoţite de toate a ctele se vor înainta 1. M. Ţs-
Situat în partea de sud-est a conti­ ceva decît sclavie, într-o formă nouă. le, deportarea în reprezentanţi ai tuturor curentelor po­ bea.pinâ la data de 19 decembrie 1960.
nentului negru, Mozambicul a fost în­ Indigenii se află la discreţia planta­ litice din ţară. Ei s-au adresat Organi­
robit de portughezi încă în anul 1498. torilor, a societăţilor miniere şi a ce­ „insulele morţii“ zaţiei Naţiunilor Unite şi ţărilor afri­
cînd la ţărmurile acestei ţări a apărut lor care recrutează mină ieftină de lu­
expediţia Iui Vasco de Gama. De a- cru pentru alte ţări. De altfel din San Thome şi Prin­ cane pentru a primi sprijin în lupta
tunci populaţia băştinaşe a fost su­ Mozambic peste 200.000 de negri sînt cipe. Toate încer­
trimişi anual la muncă în Uniunea de eliberare naţională a poporului din
pusă unor represiuni sălbatice din par­ Sud-Africană, Rhodezia şi Nyassaland. cările populaţiei
Mozambic. întreaga ţară se pronunţă
tea colonialiştilor portughezi. Desele Acolo ei cîştigă de 50 de ori mai puţin băştinaşe de a se or­
şi cere cu hotârire să i se acorde cît
revolte au fost înăbuşite în singe. decît muncitorii din Portugalia, şi aşa ganiza în apărarea
mai curind libertatea!
Pămînturile acestei ţări, udate de ţara cu cele mai scăzute salarii din drepturilor sale au
Europa. Alai mult decit atît, guvernul fost crunt reprimate. GH. MANAILESCU
marele fluviu Zambezi, sînt printre
portughez încasează pentru negrii tri­ Toată lumea ştie că mica Portuga-
cele mai bogale din Africa. Aici se mişi la muncă forjată în aceste ţări lie n-ar fi reuşit să-şi menţină do­
minaţia în această parte a lumii fără
găsesc întinse prerii şi păşuni, plan­

taţii întinse de trestie de zahăr, cau-