Page 68 - 1960-11
P. 68
paR. 4 DRUMC U SOCIALISMULUI
BIft9Mg^<rcaMW>Cfe1H^
iSaga«WaQa^gaaflttflaaBaa^CgS?333aac^^ ^OTÄS^OTSWiiK-J.'
Declaraţia agenţiei T . J . 5 . 5*. juüÁm&kB şîim. • xii ionel slir i • ixttlmgLe şjfei • Atitimefe ştir
MOSCOVA 18 (Agerpres)'. tenie, să colaboreze cu această mai din pricina acestei politici
— Potrivit celor relatate de a- ţară pe bază de egalitate, de primejdioase pentru cauza păcii
genţia Kiodo Tusin, la 14 no respectare reciprocă a indepen nu a fost semnat încă, după mai
iembrie, primul ministru al Ja denţei şi suveranităţii, de nea bine de 15 ani de la încheierea
poniei, Ikeda, a făcut o decla mestec reciproc în treburile in celui de-al doilea război mon
raţie în cadrul unei conferinţe terne.
dial, un tratat de pace între
de presă în care a încercai să
prezinte lucrurile ca şi cum gu Se ştie bine că în ciuda pre U.R.S.S. şi Japonia. C.C. al P.C.U.S. şi Consiliu! de Miniştri Comunicaţii! comun al guvernul
vernul japonez ar dori să în vederi ier Declaraţiei comune so- Fiind legat de S.U.A- prin o- a! U.R.S.S. au felicitat pe constructorii
cheie un tratat de pace cu Uniu- vite-japenezs nu guvernul so Laosului şi Partidului
«nea Sovietică şi ar fi gata să vietic ci guvernul Japoniei se bligaţiile prevăzute în tratatul canalului Kara Kum
reia tratativele corespunzătoare, eschivează de patru ani în fel militar guvernul japonez crează Meo Lao Haksat
dar că acest lucru ar fi împie şi chip de la reluarea tratative intenţionat diferite obstacole în M O SC O V A 18 (A g e r p r e s ). — Turkm enia nu vor m ai suferi
dicat de poziţia U.R.S.S. lor şi încheierea unui tratat de calea normalizării definitive a niciodată de lipsa apei. Se HANOI 18 (Agerpres). — La 17 noiembrie, postul de ra
pace. relaţiilor sovieto-japoneze. Toc TASS tra n sm ite : Com itetul creează de asem enea mari po dio Vientiane a transmis textul comunicatului comun semnat
In cercurile oficiale ale Uniu mai în acest scop el exagerează C entral al P artidu lu i C om unist sibilităţi p en tru valorificarea u- de delegaţiile guvernului regal a! Laosului şl partidului Neo
nii Sovietice a provocat o maro In prezent guvernul japonez în mod artificial aşa-zisa pro al Uniunii Sovietice şi Consiliul nor întinse suprafeţe de p ă Lao Haksat, care duc tratative |a Vientiane.
surprindere această declaraţie a este dispus să se erijeze în vor blemă teritorială şi aţîţă senti de M im ştri al U.R.S.S. au fe li mânturi înţelenite. Planul sep-
lui Ikeda care este considerată be în adept al îmbunătăţirii re mente revanşarde în ţară. citat pe constructorii canalului Ambele delegaţii îşi expri rnă satisfacţia în legăiură cu
drept o încercare de a denatura laţiilor cu Uniunea Sovietică. Kara Kum (Turkm enia), pen tenal (1959— 1965), prevede ca faptul că guvernul Laosului, în conformitate cu politica de
starea reală de lucruri. Cine In realitate însă, potrivit trata Astfel, este evident că nu Ü- tru term in area cu succes a con pace şi neutralitate proclamată de el, a stabilit relaţii diploma-
împiedică de fapt încheierea tului militar cu S.U.A. el a o- niunea Sovietică este vinovată struirii părţii a doua a canalu în zona canalului să se va lo ri
ferit teritoriul ţării sale pentru de faptul că eforturile ei de a lu i în l u n g i m e d e 140 Icm. fice 130.000 de h ecta re de pă- ^ tice cu Uniunea Sovietică şi a declarat că este gat,* să pri-
unui tratat de. pace între baze militare străine îndreptate stabili adevărate relaţii de bună m în t. In anul 1965 p rodu cţia de ¦ mească de la această ţară ajutor prietenesc, făcînd astfel pri
U.R.S.S. şi Japonia? în primul rînd împotriva Uniu vecinătate cu Japonia nu au Lungim ea totală a canalului
nii Sovietice, sprijină acţiunile dus deocamdată la rezultatele bum bac cu fibră fină va creşte mii paşi pe calea păcii şi neu tralităţii.
Popoarelor Uniunii Sovietice agresive ale clicii militariste a- dorite. De ce atunci a fost nevoie este de 540 Km. In u rm a dării
şi Japoniei le este bine cunos mericane care crează încordare ca primul ministru al Japoniei de d ou ă ori, a ju n g ln d la 270.000 Cele două delegaţii au că zut de acord ca în cel mai scurt
cut faptul că pînă la demisia în Extremul Orient. „Trebuie să în exploatare a părţii I-a şi a timp posibil să formeze un guvern al unităţii naţionale din re-
sa, şi primul ministru Kişî a fă ne opunem Uniunii Sovietice bi- să facă declaraţia cu privire la de tone. In afară de aceasta vor < prezentanţii tuturor naţionalită ţîlor, partidelor democratice şl
cut în repetate rînduri declaraţii zuindu-se pe puterea Americii". încheierea unui tratat de pace II-a a canalului K ara K um , j pariotice, inclusiv din reprezen fanţii Partidului Neo Lao
a declarat recent Ikeda, demas- cu U.R.S.S., care denaturează fi irig a te p e s te 4.000.000 de Haksat.
îndreptate împotriva Uniunii So adevărata stare de lucruri ? Ua oazele M urgab şi T edjen din
vietice. Totodată, poziţia Uniu cîrd astfel politica de reînviere această întrebare nu este greu hectare de păşuni. Cele două delegaţii salută hotărîrea guvernului regal de
nii Sovietice faţă de Japonia de răspuns dacă se au în vede a primi ajutor din partea Republicii Populare Chineze şi Re
rămîne ca şi în trecut urmă a militarismului şl de blocare re apropiatele alegeri parlamen Nola de protest a Cubei publicii Democrate Vietnam ş'i de a trimite în aceste 1ări dele
toarea : Uniunea Sovietică nu tare din Japonia. adresată S. U. Â. gaţii în vizite de prietenie în scopul îmbunătăţirii relaţiilor re
militară a vecinilor iubitori de ciproce.
are alte năzuinţe faţă de vecina Guvernul sovietic doreşte în
pace ai Japoniei dusă de cercu mod sincer ca şi în trecut să In ce priveşte încetarea focului, delegaţiile au căzut de
sa apropiată, japonia, decît să stabilească relaţii de adevărată acord să dea indicaţii mai con crete trupelor subordonate am-
trăiască cu ea în pace şi prie rile guvernante japoneze. Toc- prietenie între popoarele sovie - belor părţi pentru a se exclude conflictele în regiunile unde
tic şi japonez. Din vina guver
nului japonez în toţi cei 43 de HAVANA 18 (Agerpres). atacul pirateresc criminal îm
ani ai existenţei statului sovie
Cum exploatează „United Fruit C o " Carlos Olivares, ministru ad- potriva Cubei libere şi indepen
interim al Afacerilor Externe al dente.
pe muncitorii panamezi tic între U-R.S.S. şi Japonia nu Cubei, a adresat însărcinatului După cum se constată, se X sînt dispuse trupele guvernului regal. In cazul în care unii ofi
au existat adevărate relaţii de cu afaceri ad-interim al S.U.A., spune printre altele in nota cu- ţeri nu vor îndeplini aceste in dicaţii, ei vor fi înlăturaţi din
HAVANA 18 (Agerpres). — Agenţia inscripţiile „Jos exploatarea“, „United bună vecinătate. Ce părere are Braddoek, o notă in care în nu bană, guvernul S.U.A. intenţio posturile lor. In afară de aceasta, va fi creată o comisie mixtă
Prensa Latina anunţă că greva munci Fruit“, fură 2.000.000 pe an“. în această privinţă actualul gu mele guvernului revoluţionar nează să ignoreze nu pentru în scopul prevenirii unor con Hicte posibile şl stabilirii con
torilor panamezi de la societatea ame Intr-un raport al unei comisii spe vern japonez care a adoptat o respinge cu hotărîre recenta no prima dată faptul continuat că tactului între trupele celor două părţi.
ricană „United Fruit Gompany“ con ciale a Adunării Legislative din Pa poziţie antisoviética ? N-a fost tă americană care conţine decla Cuba şi-a restabilit pe deplin Ambele părţi şi-au exprimat satisfacţia în legătură cu
tinuă. Această grevă a paralizat în
treaga activitate comercială din pro nama se arată că sistemul de retri oare aceasta o nenorocire pen raţii ¦jignitoare la adresa auto suveranitatea sa naţională şi evoluţia tratativelor, care se desfăşoară într-o atmosferă de
vincia Docas del Toro. Greviştii cer buire a muncii introdus de societate, este în prezent o ţară indepen prietenie şi înţelegere reciprocă.
majorarea salariilor şi îmbunătăţirea reduce de fapt salariile muncitorilor tru poporul japonez şi pentru rităţilor revoluţionare cubane dentă.
condiţiilor de viaţă şi de muncă. Mun cu 50 la sută. Administraţia societăţii toate popoarele din Extremul în legătură cu condamnarea la
citorii, funcţionarii, studenţii din Pa „United ' Fruit Gompany“ a stabilit Trebuie să se înţeleagă, se su
nama le acordă sprijin material şi un sistem de muncă potrivit căruia Orient ? Cercurile oficiale sovie moarte iri octombrie a.c. de că bliniază în continuare în nota Situaţia din Guatemala
moral. cubană, că în prezent in Cuba
muncitorii „sînt supuşi total voinţei tice regretă mult această poziţi tre un tribunal cuban a trei a- conduce propriul ei popor şi
In semn de solidaritate c u . partici că din însărcinarea poporului,
panţii la grevă, studenţii din capitală societăţii". a guvernului japonez. i mericani care au participat la guvernul revoluţionar acţionea
au organizat o demonstraţie pe stră In raport se menţionează că oame ză cu deplină conştiinţă a răs
D eclaraţia Biroului Politic punderii sale istorice. GUATEMALA CITY 18 (A- In Guatemala, subliniază zia
zile oraşului. Ei purtau pancarte cu nii muncii „trăiesc în condiţii inu gerpres). — După cum anun rul „New York Times", au loc
mane“. al P. C. F. Arăt’ind că guvernul S.U.A. lupte sîngeroase, s-au înregis
protejează şi finanţează activi ţă agenţia Prensa Latina, în trat numeroase victime, iar
Scurte şfîn •Scurte ştiri PARIS 18 (Agerpres). tinuarea războiului în Algeria. tatea anticubană, desfăşoară o Guatemala continuă mişcarea populaţia din zona operaţiunilor
La 17 noiembrie, Biroul Po In declaraţie se subliniază că campanie de calomnii împotri insurgenţă împotriva regimului militare are mult de suterit.
'M OSCOVA 18 (A g e r p r e s ). — In notă se a rată că în lunile litic al Partidului Comunist va revoluţiei cubane, împotriva dictatorial al lui Ydigoras Fuen-
Francez a dat. publicităţii o de dacă nu vor fi duse tratative cu poporului şi guvernului Cubei, tes, care a izbucnit acum cîteva După cum transmite din ora
TASS tr a n s m ite : La invitaţia a u g u st, se p te m b rie şi o c to m claraţie in care subliniază că guvernul provizoriu al Republi Carlos Olivares subliniază că zile. Intr-o serie de regiuni, se şul Tegucigalpa (Honduras) a-
lui N. S. H ruşciov, preşed in tele încetarea războiului din Alge cii Algeria, atît cu privire la întreaga răspundere pentru con arată în ştire „operează deta genţia Prensa Latina, „Uniunea
b rie 1960, au a v u t loc 34 de c a ria se impune ca o necesitate condiţiile încetării focului, cit damnarea şi executarea celor' şamente de partizani bine înar patriotică a Guatemalei" a dat
C o n s i l i u l u i d e M i n i ş t r i r' ‘ ăl zuri de a cest fel. imperioasă. şi e.u privire la garanţiile auto trei americani în conformitate mate".
Biroul Politic avertizează o- determinării nu va fi pace şi nici deplină cu legile şi în condiţiile publicităţii o declaraţie în care
U.R.S.S., şeful sta tu lu i C am bod- W A S H IN G T O N 18 (A g e r p r e s ). pinia publică din ţară asupra nu va îi reglementată problema Pentru înăbuşirea mişcării,
g ia , p r i n ţ u l N o r o ă o m sianuJc-, pericolului de a fi indusă în e- algeriană. guvernul Guatemalei foloseşte acuză guvernul Ydigoras Fuen-
va face o vizită în Uniunea — C om andam entul Flotei M a roare de planurile lui De Gaul- avioane şi piloţi ai Statelor U-
Sovietică la sfirşitu l lunii n o le privind „organizarea la mo In declaraţie este condamnat nite. tes că „s-a vîndut Statelor U-
ie m b rie a.c. ritim e M ilitare a S.U.A. a c o mentul potrivit a unui referen asentimentul guvernului de a nite".
dum cu privire la structura pu pune la dispoziţie teritoriul
F R A G A 18 ( A g e r p r e s ) . — A- m unicat că portavionul „Shan- terii de stat în Algeria în aştep Franţei pentru baze ale Bundes- Monstrulrespectării tuturor normelor in “rdve şi arestările
tarea autodeterminării“. Aceasta wehrului. Aceste concesii, subli
genţia C eteka anunţă că M i gri-La" şi cinci distru gătoa demonstrează, se spune în de niază Biroul Politic al P. C. ternaţionale ale justiţiei revine
n isterul Afacerilor E xterne al re au fost trim ise in M area claraţie, că setul statului ami Francez, constituie o nouă lovi
R.S. C ehoslovace, a a d resa t prin Caraibilor, ştirea despre trim i nă din nou traducerea în viaţă acelora care au înşelat o parte din Cosía Rica
in term ed iu l a m b a sa d e i S.U.A., o terea vaselor m ilitare a fost a dreptului poporului nigerian tură dată independenţei naţio a poporului american şi au fă
n o tă gu vernu lui R.F. G erm ane, adusă la cu n oştin ţă în d a tă du la autodeterminare, iar acest lu cut pe unii aventurieri plătiţi SAN JOSE 18 (Agerpres). şedintelui ţării Echandi un me
tn notă se p ro testea ză îm p o tri pă ce s-a anunţat că preşedin- nale. Ele generează un pericol să creadă că mica Cuba este un După cum anunţă agenţiile saj de protest împotriva arestă
telei Eisenhower a ordonat flo Ioc potrivit pentru crimele şi ja de presă, Confederaţia muncito rii arbitrare a unor conducători
va violărilor provocatoare de tei m aritim e m ilitare şi aviaţiei pentru securitatea Franţei şi a furile lor. rilor de pe plantaţiile de bana sindicali de către autorităţile
m arine „să descopere şi să pre ne din Costa Rica a trimis pre- costaricane.
către cetăţen ii R.F.G. ale fro n vină'' atacul care, chipurile, a- păcii, pentru suveranitatea şi li
m en in ţă G u atem ala şi N icara 190 = Printre cei arestaţi se află
Jose Melendez, secretar general
Noi uneltiri împotriva Cubei al Federaţiei sindicale a munci
tierei de sta t a Cehoslovaciei. gua. cru, la rîndul sar’, duce la con bertatea poporului francez. în Guatemala torilor de pe plantaţiile de ba
nane, Justo Coronado, preşedin
Lucrările Comitetului Politic lui de rezoluţie cu privire la în NEW YORK 18 (Agerpres). dacă Ministerul Afacerilor Externe „va tele sindicatului muncitorilor de
cetarea experienţelor nucleare Cercurile conducătoare din Guate descoperi dovezi“ ale aşa-zisului „a- pe plantaţiile de banane din dis
/ prezentat de delegaţia sa îm mala amplifică campania anticubană, mestec“ al acesteia în răscoala anti trictul Golfito, precum şi Ru--
preună cu delegaţiile Indiei şi pentru a motiva pregătirea de către guvernamentală care a izbucnit în ul pen Marvaez, vicepreşedintele a-
al Adunării Generale Suediei. Reprezentantul Etiopiei, S.U.A. a unei agresiuni împotriva Cu timul timp. celuiaşî sindicat. Ei sînt acuzaţi
bei revoluţionare. că ar fi încercat „să extindă
Iîaddis Alemeiehou, a vorbit După cum anunţă agenţia Associa Agenţia arată în continuare că Mi greva muncitorilor de pe planta
despre proiectul de convenţie ted Press, Manuel Orellana Partillo,
membru al Congresului din Guate nisterul Afacerilor Externe din Gua ţiile de banane din Panama a-1
NEW YORK ÎS (Agerpres). Ormsby Gore, ministru de Stat Spuneţi direct, sînteţi de acord prezentat de ţara sa prin care mala, a declarat la 17 noiembrie re
—- TASS transmite ; In şedinţa pentru Afacerile Externe al An să luaţi loc în jurul mesei şi se cere interzicerea folosirii ar prezentanţilor presei că va propune temala pregăteşte pentru Congres un supra plantaţiilor din Costa Ri-
gliei. Aducînd elogii autorilor să vă ocupaţi de elaborarea melor nucleare şi termonucleare. Congresului să declare război Cubei raport cu privire la Cuba. Acest ra ea“. Chiar şi Ministrul muncii
din dimineaţa zilei de 17 noiem proiectului de rezoluţie al celor
brie a Comitetului Politic al 12 ţări, Ormsby Gore a declarat principalelor prevederi ale tra Delegatul Nepalului, Rishi- port va fi prezentat săptămîna viitoare a recunoscut că aceste acuzaţii
Adunării Generale a O.N.U. a tatului cu privire la dezarmarea kesh Shaha, unul din autorii re
zoluţiei celor 12 ţări, a declarat de ministrul Afacerilor Externe. sînt cu totul neîntemeiate.
fost reluată discutarea proble insă că delegaţia Angliei „are generală şi completă ? Dv. o- că, prezentîndu-şi proiectul, ţă Ziarul costarican „La Na-
mei dezarmării. Şedinţa a ară rezerve" în legătură cu proiec biectaţi împotriva rezoluţiei pe rile neutre au dorit să creeze o S. O. se pregăteşte cion“ relatează că izbucnirea
tat în mod grăitor în ce situa tul. Delegatul englez a consa motivul că dezarmarea trebuie bază pentru realizarea unui a- de agresiune aproape simultană a celor două
ţie dificilă au intrat ţările occi crat cea mai mare parte a dis să înceapă cu măsuri parţiale, cord cu privire la dezarmare în greve se datoreşte faptului că
dentale care caută să împiedi cursului său încercărilor de a în acest caz sînteţi sau nu de tre marile puteri. Considerăm, situaţia muncitorilor care mun
ce încheierea unui tratat cu pri prezenla într-o lumină falsă po acord cu înfăptuirea acelor mă a spus el, că această rezoluţie
vire la dezarmarea generală şi ziţia Uniunii Sovietice în pro suri parţiale care sînt propuse reprezintă un numitor comun al BANGKOK 18 (Agerpres). a avut loc în Laos şi în urma cesc pentru societatea america
completă în condiţiile cînd ideea blema dezarmării- Această ma în numeroase proiecte prezen tuturor punctelor de vedere. De — Ziarul „Bangkok World“ pu căreia s-a instalat la putere gu nă „Us Fruit Company“ s-a în
dezarmării generale şi comple nevră a fost necesară delegatu tate în Comitet, inclusiv în legatul Nepalului a declarat că blică un articol intitulat vernul Suvanna Fumma, care
te a pus stăpîiiire pe minţile a lui englez pentru a declara că punctul 3 al rezoluţiei celor 12 autorii rezoluţiei vor considera „S.E.A.T.O. intenţionează să se promovează o politică de neu răutăţit şi mai mult în ultimul
sute de milioane de oameni din proiectul celor 12 ţări neutre ţări ? Spuneţi direct, sînteţi pen ca lipsită de sens punerea la situeze pe o poziţie mai rigidă“ tralitate. timp in toate ţările unde acest
întreaga lume. Pînă în prezent „poate fi interpretat în chip di tru aceste măsuri sau împotri vot a proiectului 1or de rezolu în care scrie că la consfătuirea Reprezentantul Fi lipinelor, „monstru verde“ posedă planta-'
delegaţii puterilor occidentale ferit". „Textul rezoluţiei, a de va lor ? ţie dacă una din părţi va obiec consilierilor militari ai ţărilor Cabal, setul statului major a! ţii de banane.
în O.N.U. s-au pronunţat îm clarat Ormsby Gore, este insu Aţi afirmat, a spus în conti ta împotriva lui. S.E.A.T.O., care s-a deschis la forţelor armate filipineze, a de
Reprezentantul Poloniei lozef 16 noiembrie, tonul a tost dat de clarat că această consfătuire a
potriva propunerilor sovietice în ficient de clar pentru a împie nuare V. A. Zorin, că noi nu
această problemă sub pretextul dica Uniunea Sovietică să dea interpretăm în mod just rezo Winiewicz, a analizat amănunţit Tailanda, Filipine şi Statele U- S.E.A.T.O. „va ti desigur ' cea Nor represiuni
că aceste propuneri ar consti proiectului o interpretare care luţia. Nu mi-am asumat aceas proiectul de rezoluţie prezentat nite. Ele insistă ca blocul mai importantă dintre toate care în Vietnamul de sud
tui „o abordare unilaterală" a- să fie în contradicţie cu pozi tă sarcină. Aceasta este treaba anterior de delegaţia sa referi S.E.A.T.O. să ia măsuri mai ca au avut loc pînă acum“. F.l a
vantajoasă „doar ţărilor socia ţia puterilor occidentale şi cu autorilor proiectului şi ei au ex tor la măsurile care ar crea tegorice în legătură cu ultimele adăugat că acordurile şi hotărî- SAIGON 18 (Agerpres). —
liste". Actualmente, sarcina a- punctul de vedere al înşişi auto pus cît se poate de clar pozi condiţiile pentru realizarea cu evenimente din Asia de sud-est. rile care trebuie să fie luate, Comitetul special creat în Viet
depţilor cursei înarmărilor a de rilor rezoluţiei". In acelaşi timp ţiile lor. Am dorit numai să ex succes a unui acord cu privire Secretarul general al cancelariei după toate probabilităţile, vor namul de sud după eşecul re
venit şi mai dilicilă. In şedinţa delegatul englez a ocolit fondul plic motivul pentru care spri la dezarmarea generală şi com primului ministru al Tailandei. avea consecinţe pe termen lung
anterioară a Comitetului a fost proiectului de rezoluţie al celor jinim această rezoluţie. Dar ex- pletă. Proiectul polonez care a lăsat să se înţeleagă clar care pentru Asia de sud-est. Cabal beliunii, în scopul intensificării
plicati-ne acum care sînt moti sînt aceste măsuri. Acum cîte
prezentat proieclul de rezoluţie 12 ţări privind directivele în le vele pentru care dv. nu o spri propune ca un prim pas măsuri va zile el a declarat că princi a arătat de asemenea că represiunilor împotriva forţelor
al celor 11 ţări neutre (în pre gătură cu dezarmarea generală jiniţi ? Vă feriţi de această în pentru preîntîmpinarea răspîn- pala sarcină a S.E.A.T.O. tre S.E-A.T.O. poate propune „aju democratice, a dat publicităţii
zent 12). Deşi are anumite lip trebare. dirii armei nucleare, a creării de tor“ oricărei ţări din proprie ini la 17 noiembrie programul său
suri, proiectul ţărilor neutre co şi completă. noi baze militare şi rampe pen buie să fie de a nu permite în ţiativă dacă va considera că si de acţiune. Corespondentul din
Luînd cuvîntul, reprezentan In cele din urmă delegatul tru rachete pe teritorii străine, regiunea ele sud-est a Asiei, răs tuaţia impune acest ajutor. Saigon al agenţiei France Pres-
respunde sarcinii principale. F.l Angliei a declarat că delegaţia constituie o' infirmare convingă coale asemănătoare aceleia care
tul sovietic, V. A. Zorin, a atras sa nu poate sprijini proiectul de
conţine prevederi care pot al atenţia membrilor comitetului a- rezoluţie al celor 12 ţări neu toare a declaraţiilor delegaţiilor se, relatează că Comitetul ara
cătui baza pentru încheierea u- supra faptului că Ormsby Gore tre „în forma Iui actuală". Încer
nui acord cu privire la dezar s-a ferit să răspundă la între cările delegatului englez „de a occidentale că ţările socialiste a- tă în programul său că va lupta
marea generală şi completă. bările pe care Ie pune rezoluţia ieşi cu faţa curată" au eşuat
celor 12 ţări neutre, lucru de la EI s-a demascat ca fiind un ad doptă în problema dezarmării încă o victimă a Hiroşimei împotriva oricăror „acţiuni sub
Uniunea Sovietică s-a pro care nimeni nu se poate sus versar al dezarmării. poziţia „totul sau nimic". versive", de oriunde ar proveni
nunţat în sprijinul proiectului trage dacă doreşte intr-adevăr
de rezoluţie al ţărilor neutre. rezolvarea problemei dezarmării- In şedinţă au luat cuvîntul de Delegatul polonez a subliniat
Delegaţia americană a declarat asemenea reprezentanţii Aus că autorii proiectului de rezo LONDRA 18 (Agerpres). —¦ pe Browles în mormînt, a fost ele. Comitetul intenţionează să
Dacă consideraţi că noi nu in triei, Nepalului, Venezuelei, Po luţie al celor 12 ţări au depus La Altrincham (Cheshire), a în rezultatul efectului radiaţiei ra ' fectueze o epurare a aparatului
că rezoluţia „este inacceptabilă terpretăm just rezoluţia, a de loniei, Etiopiei şi Irlandei. De o vastă muncă folositoare. El cetat din viaţă fostul militar dioactive, căreia i-a fost supus de stat şi a organizaţiilor par
clarat V. Â. Zorin. daţi dv. in legatul austriac. F. Matsch, a acum 15 ani la HiroŞima. In
pentru Statele Unite". terpretarea ei justă. Dv. sînteţi făcut o caracterizare a proiectu si-a exprimat regretul în legă Andrew Browles. Cu prilejul an. { t.i.c.ulare şi „s.ă exsPe,l.mrăa„fuinaesmcău.,îj,iucnu-
In şedinţa din dimineaţa zilei pur şi simplu împotriva princi tură cu poziţia ţărilor occiden chetării cauzelor morţii lui. s-a mornentul exploziei bombei ato- °|' ce' ce ,ŞI
palelor prevederi ale rezoluţiei- tale care face imposibilă adop constatat că boala îndelungată mice americane, el se afla în-
de 17 noiembrie a luat cuvîntul tarea în unanimitate a acestei
tr-un lagăr de prizonieri din a- j uiirea faţă de actualul regim
rczohitii. I care l-a dus în cele din urmă propiere de acest oraş. proamerican.
"Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 169; 75. Taxa plătită In nume:.., conloim aprobării Direcţiunii Generale P.T.r.R. or. 263.320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ - Deva.