Page 69 - 1960-11

B iblioteca C entrală |
R egională
H u n <?c io a ra - L•e vfö
mulsocialismului
Anul XII. Nr. 1837 Duminică 20 noiembrie I960
¦ im M W H IM U JU lU E im i
Dezbaterea sarcinilor de plan pe anul 1981
La furnale se pot obţine indici
de utilizare mai
Aşa cum s-a arătat la Congresul xandru Comşa, care a arătat că pentru
al III-lea al P.M.R-, furnaliştii din Hu­ îmbunătăţirea indicilor de utilizare ai
nedoara s-au angajat ca pînă în anul furnalelor e bine să se mărească in­
1965 să mărească indicii de folosire tensitatea de funcţionare cu cel puţin
ai furnalelor cu încă 15—20 la sută 10 la sută faţă de anul 1960. Maistrul
peste sarcinile stabilite în proiectul de Vasile Grişan şi inginerul mecanio
Directive ale Congresului. In ultima Gheorghe Bardar au scos în evidenţă
vreme, ei au luat o serie de măsuri unele rezerve care există pentru scurta­
pentru a asigura această creştere. A- rea cu 50 la sută a mersului redus şi
ceastă problemă a constituit de altfel a timpului de opriri Ia furnalele nr. 5
principalul subiect al consfătuirilor or­ şi 6. Pe baza posibilităţilor existente
ganizate pentru discutarea sarcinilor şi care se vor crea, furnaliştii hunedo-
de plan pe anul 1961. reni s-au angajat ca în anul viitor să
Deşi sarcinile de plan pe anul viitor dea 14.000 tone fontă peste plan, din
reprezintă o creştere faţă de realiză­ care colectivul de la secţia Il-a va da
rile dobindite pînă acum, mulţi mun­ 8.000 tone.
citori, maiştri şi ingineri au arătat că
ele pot fi depăşite. Punînd în centrul atenţiei problemele
pe care le pot rezolva cu forte proprii
— In anul 1961 trebuie să dăm mai pentru mărirea indicilor de utilizare,
multă fontă — a spus prim-furnalis- furnaliştii au subliniat că au nevoie
tul Simion Jurcă de la furnalul nr. 5, de un sprijin mai substanţial din par­
dar sînt convins că vom reuşi să fa­ tea conducerii combinatului şi a altor
cem acest lucru dacă ne organizăm organe. Multă vreme s-a aşteptat, de
bine munca. Eu cunosc puterea fur­ exemplu, intrarea în funcţiune a insta­
nalului şi mă angajez ca împreună cu laţiei de minereu autofondant. In pre­
echipa pe care o conduc să dăm încă zent, deşi ea funcţionează, nu satis­
1.000 tone fontă peste plan în afară face pe deplin cerinţele. In acest sens
de partea care ni se cuvine din anga­ s-a amintit că Ia furnalul nr. 5, unde
jamentul întregii secţii. se foloseşte minereu autofondant, s-au
Dornici de a obţine noi succese în realizat indici de utilizare la nivelul
celor planificaţi pentru anul 1961.
anul care vine, echipele conduse de
loan Chiroşca şi Stelian Tăgîrţă de la Se constată însă că furnaliştii nu
secţia I-a furnale, şi-au luat angaja-* primesc minereu autofondant în mod
mentul să dea 850 tone şi respectiv ritmic şi în cantităţi suficiente.
600 tone fontă peste plan. Una din problemele importante care
In cadrul discuţiilor şi alţi munciJ se cere să fie rezolvată în scurt timp
este şi introducerea gazului metan la
tori, ingineri şi tehnicieni şi-au luat furnalele de Iă secţia I-a. De altfel,
angajamente şi au venit cu propuneri în perioada discutării sarcinilor de
preţioase în vederea asigurării con­ plan s-a întocmit planul de măsuri
diţiilor necesare îndeplinirii sarcinilor tehnico-organizatorice care cuprinde
de plan pe anul 1961. problemele principale ce urmează să
fie rezolvate. înfăptuirea acestor mă­
De exemplu, inginerul Dumitru Bîr- suri şi hotărîrea furnaliştilor de a ob­ cantitate mai mare de materii
zuică a propus unele măsuri pentru ţine succese tot mai mari în anul vii­
îmbunătăţirea procesului tehnologic, în tor sînt o garanţie sigură că se vă
aşa fel îneît să se poată ridica tem­ ajunge la indici superiori de utilizare
peratura aerului insuflat la cca. 900 a furnalelor.
grade, arătînd totodată necesitatea au­
tomatizării arderii la caupere. In ace­ S. PETRESCU năoară, pregătind din toamnă
laşi sens a vorbit prim-furnalistul Ale­
:-SSS^
O nouă metodă de spălare
a condensatorilor de la turbine
Ds curind, la răţire a condensa­ dei de spălare cu
Term ocentrala Gu- torilor se făcea în bile aduce după si­
rabarza a început condiţii grele, cu ne o funcţionare
aplicarea m etodei un sistem de perie fără întrerupere a
de spălare cu bile m ontată pe un ca­ turbinelor şi prin
a condensatorilor blu acţionat de un aceasta contribuie
de la turbine, ceea burghiu. Lucrul a- la reducerea consu­
ce duce la îm bună­ cesta prezenta u- mului specific de
tă ţire a vidului şi la neori pericol de ac­ com bustibil şi la
evita.ro?. o pririlor c id e n ta re a celor ce m ărirea sim ţitoare
pentru curăţire. Ve­ executau reparaţia. a producţiei de e-
chea m etodă de cu­ r.ergie electrică.
Aplicarea m eto-
¦ p a --— — - ~
Fofosîrid în lo cu ito ri ai lem nului
P entru a obţine portat, la Susţine­ bil în preţul de
cît mai m ulte eco­ rea lucrărilor m i­ cost al cărbunelui
nom ii, m inerii Văii niere. 'M ijloacele extras.
Jiului aplică cuce­ m oderne de susţi­
ririle tehnicii mo­ n e re (s tîlp i şi M ergînd pe a-
derne în cele m ai grinzi m etalice, bol- ceastă cale, m ine­
variate dom enii ale ţari de beton), în­ rii de la sectorul
activităţii lor: la să­ locuiesc pe scară n i al minei Lupeni,
parea galeriilor, sui­ tot mai largă lem ­ au redus în acest
to rilo r şi p u ţu rilo r, nul, m aterial a tît an consum ul de
la operaţiunile de de preţios în eco­ lem n d'e m in ă fa ţă
în c ă rc a t si tr a n s ­ nom ia n aţio n ală. E- de anul tre c u t cu
vident, acest lucru 11 m.c. pe m ia de
se reflectă favora­ tone cărbune ex­
tras.
Roadele unei prefioase inifiafive
Iniţiativa privind preluarea unor bri­ lae Borsa, Constantin Ene, Nicolae Ho-
găzi cu rezultate mai slabe în produc­ dorgea şi alţii să înregistreze rezul­
ţie de către muncitorii fruntaşi se ex­ tate din ce în ce mai frumoase. Astfel,
tinde tot mai mult în sectoarele mi­ în luna trecută, ca şi în prima jumă­
nei Lonea. Printre cei care au îmbră­ tate a lunii noiembrie, brigada con­
ţişat de curînd această valoroasă ini­ dusă de Nagy Emeric a lucrat cu un
ţiativă se numără şi minerul frun­ randament mediu de 5,5 tone cărbune
taş Nagy Emeric de la sectorul II. pe post — cel mai mare randament în­
Preluînd o brigadă rămasă în urmă registrat pe sector. Brigada a realizat
el a reuşit împreună cu noii săi or­ un cîştig de aproape 100 lei pe post
taci de muncă Gheorghe Creţii, Nîco- de miner.
¦i
I în primul rînd, au fost selecţionaţi
; In curînd —Ia cursuri
AEEi -
wms&M&M.
WEEEEEP
V edere din noul oraş m uncitoresc Oneşti.
PROLETARI VIN TOATE TARILE, UNIŢI-VAI
Arături adinei d© toamnă
pe suprafefe cîf mai mari
Experienţa din acest an a
gospodăriilor agricole colective
din raionul Hunedoara a dove­
dit încă o dată că intr-un teren
arat şi îngrăşat din toamnă,
culturile semănate în primăvară
leagă rod mai bogat. Aceasta
datorită faptului că prin arătura
de toamnă solul acumulează o
hrănitoare pe care le pune sub
formă accesibilă la dispoziţia
plantelor de cultură.
Colectiviştii din AAinerău, bu­
terenul necesar culturii porum­
bului, au obţinut la recoltare
cea mai bună producţie din ra­
ion, (peste 3.000 kg. boabe la
ha.). Producţii bune de porumb,
sfeclă de zahăr şi floarea-soa-
relui au obţinut şi alte gospo­
dării agricole colective din ra­
ionul Hunedoara care au insă-
mînţat aceste culturi in arături
adinei de toamnă. După cum re­
iese, sînt suficiente fapte con­
vingătoare privind avantajele pe
care le oferă arătura adîncă de
toamnă. Şi totuşi, în raionul
Hunedoara nu se acordă atenţia
cuvenită efectuării arăturilor a-
dînci de toamnă şi încorporării
îngrăşămintelor organice în sol.
Cele 49 gospodării colective şi
=’ä ß 7
Pregătiri pentru învăţămîntul
agricol de masă
Sa în fiecare an, după strîngerea
şi înmagazinarea produselor culturilor
tîrzii de toamnă, la gospodăriile agri­
cole colective ori la căminele culturale
se organizează cursuri agrozootehnice
de masă. La aceste cursuri, colectiviş­
tii şi întovârăşiţii iau cunoştinţă şi
îşi însuşesc noi metode privind cul­
Totul este pus ia pene!
Buna desfăşurare a invăţâmîntului
agrozootehnic de masă, constituie pen­
tru organizaţiile de partid şi consiliile cu întovărăşiţi! din sat — 45 cursanţi). p riv ire la p e r so a n a s a ; îi
de conducere de la gospodăriile agri­
cole colective din satele Dobîrca şi
.Miercurea o preocupare de seamă.
In acest scop, cu sprijinul comite­
tului comunal de partid, a inginerilor
Nicolae Gîmpeanu, loan Lemeni, Cons-
tantin Oniga, a tehnicienei Ana Radu
şi a doctorului veterinar Nicolae Dura
s-a trecut din timp la pregătirea des^
chiderii învăţămîntului agrozootehnic,
Pentru a cunoaşte metodele avansate
de lucru a pămîntului, la gospodăria
agricolă colectivă „7 Noiembrie“ din
Brânişca se vor deschide peste cîteva
zile cursurile agrozootehnice de masă.
încadraţi într-o singură formă de
învâţămînt, cei 40 de colectivişti în­
Formaţiile de teatru în întrecere
Ieri, la Hunedoara, a început des­
făşurarea fazei interregionale a celui
de-al II-lea Festival bienal de teatru
de amatori „I. L. Garagiale“.
4 pagini 20 bani
!n raionul Hunedoara
întovărăşirile agricole din raio­
nul Hunedoara trebuie să pre­
gătească prin arătura de toam­
nă pentru culturile de primăva­
ră 7.042 ha. Din această su­
prafaţă, pînă la 16 noiembrie
nu au fost arate decît 3.480 ha.
O suprafaţă prea mică faţă de
posibilităţile care există în ra­
ionul Hunedoara, in unităţile a-
gricole socialiste de aici lu­
crează în prezent peste 20 trac­
toare, iar colectiviştii şi întovă-
răşiţii deţin numeroase atelaje.
Făcînd un calcul sumar al ca­
pacităţii de lucru a atelajelor şi
tractoarelor, rezultă că într-o
săptămînă se pot executa în ra­
ion arături pe o suprafaţă de
peste 500 ha. Dar, pe teren nu
se realizează acest ritm de lu­
cru. De la 1 septembrie şi pînă
în prezent, unităţile agricole
socialiste din Hunedoara nu au
arat decît 480 ha. In afară de
gospodăriile agricole colective
din Simeria Veche şi Strei Sîn-
georgiu, care au efectuat în
toamnă peste 200 ha. arături,
celelalte unităţi din raion nici
măcar nu au început arăturile.
Aşa, de pildă, în comuna Bă-
cia şi Cristur, din cele 301 ha.
şi, respectiv 273 ha., care trebuie
arate in toamnă, pînă în prezent
tivarea plantelor, învaţă din expe­
rienţa fruntaşilor recoltelor bogate, a
crescătorilor de animale etc.
Pentru a cunoaşte felul cum este
pregătită deschiderea învăţă mlutu lui
agricol de masă, redăm mai jos două
aspecte.
cui sânţii (la G.A-C- Dobîrca peste 40,
iar la G.A.G. Miercurea — împreună
Din rîndul lor tac parte brigadierii,
şefii de echipă, îngrijitorii mulgători, stea în faţa cunoscuţilor sau
responsabilii fermelor de animale, co­
lectivişti şi întovărăşiţi fruntaşi.
S-au stabilit responsabilii celor 4
cercuri şi s-a întocmit tematica cursu­
rilor. S-a trecut apoi la procurarea
materialelor bibliografice, a planşelor
şi mulajelor cu ajutorul cărora lectorii n oastre ş.a.m .d. In tr-a d evă r,
vor putea explica mai pe înţeles
cursanţilor problemele.
scrişi la curs, vor putea să-şi îmbogă­
ţească bagajul de cunoştinţe.
Printre primele lecţii ce vor ti pre­ rece de m a i m u lţi ani el nu
date de tehniciană agronomă Adela
Josan, sînt: „Metoda de însămînţat
la cereale, legume“ şi „Despre impor­
tanţa şi rolul îngrăşămintelor“.
La această fază participă cele mai
bune formaţii de teatru ale amatorilor
din regiunile Stalin, Timişoara, Cra­
iova şi Hunedoara.
Vt.
o Magazin (pag. 2-a)
o Lev Nicolaevici Tolstoi — un
g!-niu al literaturii universale;
o Brigada cu două drapele;
e „Unu-i Semescu în Lupeni 1"
(pag. 3-a)
o Amintiri... (foileton extern) ;
« Lucrările Conferinţei generale
a U.N-E.S.C.O. (pag- 4-a)
Biblioteca Şcolii
profesionale minie­
re din Gurabarza
are în rafturile ei
peste 7.000 volu­
me, care prin con­
ţinutul lor, contri­
buie la ridicarea
nivelului profesio­
nal şi de cultură
generală al elevi­
lor.
In foto: Printre
numeroşii elevi ce
studiază cu aten­
ţie în bibliotecă se
numără şi loan
Marc, loan Vlâdu-
lescu şi Nicolae
Lupei din anul l
A — mecanică.
nu s-a arat nici măcar un hec­
tar.
Rezultate la tel de slabe la
arături se înregistrează in co­
munele _Sîntandrei, Hăşdat şi
Rapoit, unde gospodăriile co­
lective, deşi au posibilităţi (de­
ţin numeroase atelaje) nu e-
fectuează încă arături adinei de
toamnă.
Ritmul nesatisfăcător în care
se desfăşoară arăturile adinei
de toamnă în unităţile agricole
socialiste din raionul Hunedoa­
ra se datoreşte în cea mai mare
parte lipsei de preocupare de
care dau dovadă conducerile u-
nităţilor agricole socialiste şi
inginerii agronomi, care nu i-au
măsuri pentru folosirea la ară­
turi, alături de tractoare şi a
atelajelor proprii. Intr-o astfel
de situaţie se impune ca orga­
nele de partid şi agricole să în­
drume gospodăriile colective şi
întovărăşirile pentru a trece de
urgenţă la efectuarea arăturilor
de toamnă.
Munca e S p m s m ® »® ® . îneadreazfi«ie
ira cîm p u l i L U R C H ©
Nu există nici un tovarăş,
prieten sau cunoscut m ai a-
propiat a lui Cornel Coposu
care să nu-l fi întrebat de
m ai m u lte ori: unde lucrezi?,
ce fa c i ?, c u m t e d e s c u rc i in
fam ilie? şi m u lte altele de
a cest fel. Cornel Coposu in ­
să, la nici o a sem en ea în ­
trebare nu putea da un ră s­
puns clar, ba m ai m ult, evi­
ta răspunsul, schim ba su ­
biectul discuţiei sau, pur şi
sim plu, s p u n e a : nu te in te­
resează persoana mea, lasă-
m ă -n pace etc.
A devărul este că tov. C opo­
su evită în m od conştient
răspu n su rile sau discuţiile cu
este greu sau chiar ruşine să'
prietenilor săi, deoarece el
nu are despre ce discuta, nu
poate să povestească priete­
nilor săi an um ite fa p te şi
aspecte din cîm pu l m uncii,
nu ştie ce se petrece într-o
uzină, instituţie, p e ogoarele
Cornel Coposu despre aşa ce­
va nu poate discuta pentru
că e străin de ele, e ru pt de
viaţa clocotitoare şi de a c ti­
vitatea rodnică a m uncitori­
lor, ţă ra n ilo r m u n cito ri şi a
in telectu alilor. Da, îi sîn t
străine toate acestea, deoa­
lucrează. De ce nu lucrează?
Nu are con diţii ? Nici vorbă
nu poate fi de aşa ceva.
Regim ul nostru dem ocrat-
popular a deschis perspecti­
ve lum inoase tuturor catego­
riilor de oam eni ai muncii,
a deschis larg porţile pentru
toţi cei ce vor să m uncească
şi să înveţe, a tran sform at
Fier vechi peri
Un sprijin preţios
In cursul acestui seam ă şi alegeri ale de fier vechi p ro ­
an, depozitul ra ­ organizaţiilor UTM, venit dintr-o in sta­
ional I.C.M. d in llia au c o n stitu it un bun laţie de funicular
a expediat oţelari- prilej de analiză a care nu se mai a-
lor hunedoreni cir­ îdeplinirii sarcini­ flă în exploatare
ca 360.000 kg. fier lor avute. In toate de v reo 30 de ani.
vechi. A ceastă can­ adunările generale M ulte role, axe, ca­
tita te a fost colec­ ţinute pînă in pre­ bluri, tendoane, şi­
ta tă de oamenii zent s-a analizat cu ne, şi piese de di­
muncii din în tre ­ sim ţ de răspundere ferite m ărim i, care
prinderile şi in sti­ contribuţia adusă formlau scheletul
tu ţiile raionului şi de tin eri la acţiu ­ staţiei de sosire-
îndeosebi de către nea de colectare a pleoanp a funieula-
pionieri, şcolari şi fierului vechi şi po­ rului, constituie o
tineret. sibilităţile care mai rezervă de circa
O rg an izaţiile există pentru co­ 40.000 kg. fier ve­
lectarea de noi can­ chi.
U.T.M. din raionul tităţi. O astfel de
Ilia s-au angajat ca adunare generală a Utem iştii care au
în cursul acestui an avut loc dum inica lu at cuvîntul In a-
să p re d e a I. C. M. trecu tă în satul dunafe s-au anga­
65.000 kg. fier ve­ Roşcani. jat să întreprindă o
chi. A cţiunea a în ­ acţiune de m uncă
ceput şi se d e sfă ­ Tînărul com unist voluntară pentru
şoară cu succes. Nicolae Iuga, tra c ­ colectarea acestei
Pînă nu de m ult ti­ torist, care lucrea­ cantităţi de fier
nerii de pe întreg ză la construcţia vechi. In acest sens
cuprinsul raionului drum ului Roşoani- adunarea generală
Ilia au colectat Caransebeş, cu cîte- a luat. h o tă rîre a ca
48.459 kg. deşeuri va zile în urm ă in ­ azi. 20 noiem brie,
de tablă, fontă ve­ form ase Com itetul tinerii să transpor­
che şi fier vechi. raional U.T.M. Ilia, te la I. C. M. fie ru l
Recentele adunări de existenţa unei vechi rezultat din
g e n e ra le de d ă ri d'e im p o rta n te rezerve fu n icu la r.
— —————— "———-
Concurs —spectacol
Astăzi, în sala clubului cooperative­ „Drum nou“ din Hunedoara, „Moţul“
lor meşteşugăreşti din Deva, se des­ din Brad, „Jitii“ din Petroşani, „Spri­
făşoară concursul-spectacol dat de for­ jinul miner“ din Lupeni, „Solidarita­
maţiile artistice de amatori din coope­ tea“ şi „Progresul" din Deva precum
raţia meşieşugărească a regiunii noas­ şi formaţii ale cooperativelor meşte­
tre. La acest concurs participă forma­ şugăreşti din Alba lulia,
ţiile cooperativelor meşteşugăreşti
m-
Comunistul Victor Almăşan lu crează ca electrician la atelierele cen­
trale Grişcior. Pentru meritele deosebire în producţie în 1957, a fost decorat
cu „Medalia Muncii“. Şi în prezent lucrările executate de el la repararea
şi încărcarea acumulatorilor electrici a autovehiculelor sînt de bună calitate
şi executate înainte de termen.
m unca dintr-o povară grea, treţine casa. Dar oare e just
cum era sub regim ul bur-
ghezo-m oşieresc, în tr-o ch es­ ca bărbatul — tovarăşul de
tiu n e de glorie, cin ste şi o-
noare. D atorită acestui fapt, viaţă al fem eii şi ta tă l co­
m ilioane de oam eni ai m u n ­
cii de la oraşe şi sa te se în ­ piilor — să nu lucreze şi s ă .
tre c în b ă tălia p en tru a da
viaţă sarcinilor de plan, lase întreţinerea copiilor pe
m uncesc cu spor, dină p a ­ seam a soţiei ? Nu. Nu e just.
triei m etal, cărbune, maşini, M ai degrabă e ruşinos. A s­
produse agroalim entare p es­ tăzi, cină pentru noi munca
te plan şi de calitate su pe­ a deven it o cinste şi în a ce­
rioară. In focul acestei b ă tă ­ laşi tim p o n ecesitate vitală,'
lii s-a u n ăscu t şi extin s n u ­ cină nim ic nu-ţi poate trezi
m eroase iniţiative valoroase sen tim en te m ai nobile şi m ai
în m uncă, au a p ă ru t fru n ­ încrezătoare decît activitatea
taşi, eroi ai m uncii socia­
liste. oam eni em inenţi cu ca ­ vie din fabrici şi uzine —
lităţi deosebite, dem ni de e- m unca de zi cu zi — e p o ­
poca noastră socialistă. în
fabrici, uzine sau pe ogoa­ sibil să răm ii în afara rîn-
re, toţi lucrătorii m uncesc durtlor oam enilor m uncii ?
conştiincios şi sîn t bucuroşi E stranie întreaga scenă, e
că m unca lor este p reţu ită de-a dreptul revoltătoare p o ­
aşa cum se cuvine, că ceea ce ziţia ce o poţi adopta faţă de
produc este pentru ei şi pen­ unul al căn ii loc e în m ijlo ­
tru fam iliile lor, p en tru bu­ cul m u ncii crea to a re şi, to ­
n ăstarea lor m aterială şi cul­ tuşi, el e în afara acestei
turală in continuă creştere munci. E revoltător, de a se­
şi îm bunătăţire. m enea, faptul că un om cu
puteri, şi a p titu d in i de m u n ­
Şi dacă aşa sta u lucrurile. că, îşi iroseşte to a te acestea
Cornel Coposu are vreun
m otiv să nu se poată num ă­ fără nici un r o s t ; energia
ra în rîndurtle produ cători­
lor ? Nici vorbă nu p o a te fi sa, aptitudin ile sale fizice,
de aşa ceva. in statu l nostru intelectuale sîn t nefolosite.
toţi cetăţenii se bucură de
dreptitl de a m unci şi de a-şi El nu m u n ceşte. E stră in
organiza viaţa cît se poate, de cea m ai înaltă cerinţă a
m ai bine. Cornel C oposu in ­
să. e totu şi în afara p ro d u c­ zilelor noastre — m unca, —
ţiei, e ră m a s m u lt in urm a
aceea care a determ inat de-a
colegilor săi. a tovarăşilor în lungul veacu rilor d ezvoltarea
societăţii om eneşti, care a
rlndul cărora se n um ăra şi revoluţionat m ijloacele de
el cu cîtva tim p in u rm ă. p ro d u c ţie : în procesul m u n ­
cii a avu t loc tran sform area
E adevărat că soţia sa a m aim u ţei în o m : fără m u n ­
fo st şi este în c a d ra tă in că nu num ai că societatea,
¦muncă şt din sa la r iu l ei în ­ om ul etc., nu s-a r m ai putea
dezvolta, dar încetează de a
m ai exista.
Atitudinea faţă de m uncă
a lui Cornel Coposu este d e ­
zaprobată com plect am ente
(Continuare în pag. 3-a)