Page 7 - 1960-11

Nr. 1821
V IA Ţ A D E P A R TID
Cînd orgâsiizafla de partid
desfăşoară o muncă temeinică
Anul acesta colectivul secto­
rului III al exploatării miniere
Petrii a a obţinut succese în­
semnate în îndeplinireia' sarci­
nilor de producţie. Lună de lu­
nă s-a extras cărbune peste
p- '!vederile planului, s-a îmfou- tă preocupare pentru întărirea
r lăţit calitatea cărbunelui,
s-au realizat economii de mate­
riale reuşindu-se a se reduce
preţul de cost cu peste 2 lei pe
tona de cărbune.
Succesele obţinute se dato-
resc in primul rînd activităţii
rodnice desfăşurate de organi­
zaţia de partid din cadrul sec­
torului, muncii avîntate a co­
muniştilor care s-au situat în
fruntea luptei pentru traduce­
rea în viaţă a sarcinilor de
plan. Membri şi candidaţi de
partid ca tovarăşii Iosif Bar-
tok, Carol Szabo, Ioan Jurca,
Ştefan Tenczler, Ioan Demeter
şi mulţi alţii, prin mnn'ca lor,
prin întreaga lor compqrtare,
au constituit exemplu demn de
urinat pentru întreg colectivul
sectorului.
In adunarea generală de da­
re de seamă şi alegeri, ţinută
zilele acestea, comuniştii din
organizaţia de bază a acestui
sector au dezbătut pe larg suc­
cesele obţinute şi sarcinile ce
Ie revin în viitor pentru ca sec­
torul să se menţină fruntaş pe
mină.
A reieşit că în acest an, ran­
damentul mediu planificat a
fost. depăşit cu 11 la sută, ca
urmare a organizării măi bune
a muncii, a preocupării pentru
ridicarea Calificării, pentru fo­
losirea în muncă a metodelor
înaintate şi mai ales datorită
creşterii nivelului de conştiinţă
al oamenilor muncii.
Rezultate bune s-au obţinut
şi în ceea ce priveşte reduce­
rea preţului de cost, lucru ce a
permis înregistrarea de econo­
mii în valoare de peste 700.000
Iei.
De mare importanţă e faptul
că s-a dat atenţie micşorării
consumului de material lemnos
ajungînciu-se ia un consum de
37 m'.c. la 1.000 tone de căr­
bune extras. De asemenea, s-a
dat toată atenţia răpirii lem­
nului înainte de prăbuşire, re­
ducerii posturilor neproductive,
reducerii consumului de ener­
gie, economisirii explozivului.
Succese însemnate s-au obţi­
nut şi în privinţa îmbunătăţi­
rii calităţii cărbunelui. S-au
luat măsuri pentru alegerea şis­
tului vizibil în abataje şi de a
nu se mai puşca cărbunele îm­
preună cu piatra.
S-a întărit simţitor disciplina
fn muncă. Aşa de exemplu, da­
zm=
Creşte numărul cititorilor
Colectivul bibliotecii raionale
din Alba lulia a reuşit să mă­
rească în cursul trimestrului III
numărul cititorilor săi cu încă
746 oameni ai muncii. Cu acea­
sta, numărul total al cititorilor
de la începutul anului şi pînă
in prezent, se ridică la 3.108,
i' : cel al cărţilor citite Ia
51.950.
Chemarea la întrecere pen­
tru dezvoltarea sectorului zoo­
tehnic in gospodăriile agricole
colective lansată de colectiviştii
din Cilnic a fost primită cu in­
teres de către membrii gospo­
dăriei colective din Gelrnar. In
răspunsul dat, colectiviştii din
Golmar s-au angajat ca prin
muncă intensă şi o organizare
mai bună a activităţii în cadrul
sectorului zootehnic, să realize­
ze întocmai obiectivele între­
cerii.
isealizări cu care
se mîndrese
Gospodăria agricolă colectivă
„Mureşul“ din Gelrnar, a îm­
plinit un an de existenţă în lu­
na februarie a acestui an. In
acest răstimp, colectiviştii au
realizat lucruri frumoase în ca­
drul sectorului zootehnic. In
prezent, ei deţin 91 capete bo-
vinp din care 59 vaci de lapte,
34 viţei, 2 cai de muncă şi 16
capete porcine din care 13
scroafe fătăioare.
In cursul acestui an, consi­
liul de conducere al gospodă­
riei colective a luat măsuri ca
majoritatea vacilor să fie de
rasă superioară şi productive.
In acest scop au fost vîndute
vacile slab productive. Din su­
mele realizate şi din credite a-
cordate de stat, colectiviştii din
Gelrnar au cumpărat 11 vaci'
de lapte de rasă superioară. Din
prăsilă proprie au fost oprite 24
că numai în lunile noiembrie şi
decembrie 1959 au fost făcute
179 absenţe nem'otivate, acum,
în tot cursul acestui an, s-au
făcut doar 196 absenţe nemoti­
vate, fapt ce dovedeşte că exis­
disciplinei.
Toate aceste succese se dato­
rase faptului că întreaga mun­
că dusă de organizaţia de par­
tid a fost axată pe înfăptuirea
sarcinilor de producţie. Organi­
zaţia de bază şi-a exercitat cu
competenţă dreptul de control
asupra conducerii administrati­
ve a sectorului, a analizat pe­
riodic diferitele aspecte ale pro-
 dunarea pen tru darea
de seam ă şi alegeri a
organ izaţiei de baza
d e ia s e c to r u l IU a! m in ei
P etrela
cesului de producţie, propunînd
măsuri de îmbunătăţire a mun­
cii şi urmărind îndeplinirea a-
cestor măsuri.
Un merit însemnat îi vine
şi biroului organizaţiei de bază,
care a muncit bine, a organizat
în aşa fel munca incit să se
poată obţine succese în toate
domeniile de activitate. In ca­
drul biroului s-a dus o muncă
colectivă. In adunarea generală
de alegeri comuniştii au sub­
liniat meritele pe care le-au a-
vut tovarăşii Eugen Kuti — se­
cretar al organizaţiei de bază
— şi Ştefan Laslo — membru
al biroului.
Biroul organizaţiei de bază
s-a îngrijit de pregătirea te ­
meinică a adunărilor generale
ale organizaţiei de bază, de re­
partizarea de sarcini concrete
membrilor şi candidaţilor de
partid, de buna desfăşurare a
muncii de propagandă şi agi­
taţie.
întărirea rîndurilor organiza­
ţiei de partid, a disciplinei, au
stat în permanenţă în centrul
preocupărilor biroului şi a în­
tregii organizaţii. In acest an
au fost primiţi 21 de noi mem­
bri de partid şi 26 candidaţi
din rîndurile celor mai meri­
tuoşi tovarăşi din sector. Creş­
terea rîndurilor organizaţiei a
permis ca în toate locurile im­
portante din sector să se gă­
sească membri şi candidaţi de
partid, asigurîndu-se astfel des­
făşurarea unei munci temeinice.
Organizaţia de partid a în­
drumat zi de zi activitatea or­
ganizaţiei sindicale şi U. T. M.
din sector, ajungîndU-se ca a-
In scopul atragerii unui nu­
măr cit mai mare de cititori la
bibliotecă, au fost organizate
numeroase manifestări culturale
de masă c a : seri literare, con­
sfătuiri cu cititorii, recenzii de
cărţi, expoziţii, seri d'e basme,
ghicitori literare si multe altele.
M. BOLDURA
corespondentă*
Sectorul zootehnic
trebuie şi mai urnit
dezvoltat
viţele şi în curînd vor mai cum­ colectiviştii din Gelrnar şi-au în­ mai mare parte lipsei adăpostu­
păra mai . multe juninci. Deci, deplinit întocmai angajamentul lui unde animalele să fie fura­
in afară de viţele, colectiviştii mai sînt totuşi numeroase lip- jate şi hrănite raţional. Deşi
din Gelrnar deţin pînă în pre­ suri in dezvoltarea sectorului construcţia grajdului a fost în-
zent la suta de hectare peste zootehnic peste care organiza- - cepută din anul trecut, abia a-
20 vaci de lapte.
Realizări frumoase au obţinut
colectiviştii din Gelrnar şi la a-
sigurarea bazei furajere. Pentru vederea.
perioada de iarnă ei au asigu­ Din valorificarea a 50.000 li­
rat animalelor 'OOOOCOOOOOOOOOGOOOGOOOOOOOOOOGOCOOOGOO' tri lapr te 1şi a
260 tone porumb ÎNTRECEREA DINTRE ™
şi borhot de sfe­
GOSPODARHLE
clă însilozat, iî-
nuri de lucerna A G R IC O L E C O L E C T IV E vor realiza ve-
şi trifoi de pe OOOOOOOOOOOOOaeOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOQO n j|urj băneşti de
32 ha., 40 tone sfeclă furajeră circa 63.000 lei. Dar dacă şi
şi concentrate. In aceste zile, sectorului porcin i s-ar fi acor­
colectiviştii din Gelrnar vor mai dat atenţia cuvenită, dacă s-ar îi
însiloza 300 tone coceni uscaţi realizat o încărcătură de 45 por­
de porumb in amestec cu frun­
ze de varză şi dovleci. In acest
tel, ei au asigurat, animalelor
hrană suficientă şi consistentă
pe timpul iernii.
Llps&îrs care §rebuie
remediate
Deşi in ceea ce priveşte în­ lipsa unei evidenţe zootehnice. 300.000 lei.
cărcătura de vaci la suta de ha. Deşi brigadierul zootehnic de la
cestea să devină fruntaşe în
ceea ce priveşte îndeplinirea
sarcinilor ce le revin. Cele două
brigăzi de muncă patriotică din
sector au avut o vie activitate,
efeotuînd peste 5.000 ore mun­
că voluntară şi contribuind la
realizarea de importante econo­
mii.
S-a dat de asemenea atenţia
cuvenită muncii cu activul fără
de partid. Acest activ numără
77 tovarăşi, care sînt convocaţi
la adunările deschise ale orga­
nizaţiei de bază, şi fiecare are
sarcini concrete, există grija
pentru educarea lor.
In cadrul adunării generale
de alegeri, făcînd1bilanţul reali­
zărilor obţinute, comuniştii au
dat o atenţie mare şi măsurilor
ce trebuie luate în viitor pentru
dezvoltarea acestor succese. Tov.
Ioan Starna, Traian Oastea, Şte­
fan Tenczler şi alţii, în discuţi­
ile purtate, au arătat că în sec­
tor există toate condiţiile, toate
posibilităţile pentru ca munca
să se ridice la un nivel şi mai
înalt.
Ei au criticat anumite lipsuri
printre care manifestările de
indisciplină, faptul că încă nu
se dă atenţia cuvenită din par­
tea tuturor brigăzilor de mineri
calităţii cărbunelui şi au făcut
preţioase propuneri pentru îm­
bunătăţirea muncii în viitor.
Desfăşurarea lucrărilor adu­
nării generale de dare de sea­
mă şi alegerea organizaţiei de
bază de partid, nr. 3 de Ia mi­
na Petrila a scos în evidenţă
că aici există un colectiv puter­
nic, Dotării să muncească tot
mai bine, mai spornic, pentru a
contribui din plin la înfăptui­
rea sarcinilor trasate de Con­
gresul al ITT-iea al P.M.R.
P. UNGUR lichidat în mare măsură rearmările
2.500 tone minereu de fier peste plan pentru o echipă este
o realizare demnă de admirat, chiar dacă se referă la trei tri­
mestre. Pentru minerii conduşi de loachim Modîlcă, de la Te-
liuc succesul acesta este insă ceva obişnuit.
Ei lucrează mecanizat, cu excavatorul.
ţia de partid şi consiliul de con-
ducere nu trebuie să treacă cu
tii din Golmar
cine, din care 8 scroafe fătătoa-
re la suta de ha., veniturile bă­
neşti obţinute de la sectorul zoo­
tehnic ar fi fost de două ori mai
mari. De asemenea, un fapt ne­
gativ care are drept urmare scă­
derea veniturilor băneşti este
DRUMUL SOCIALISMULUI
Experienţa minerilor de la Vulcan
în reducerea consumului de Semn
La mina Vulcan s-au obţinut in ul­
timele trei luni indic! mult scăzuţi
faţă de cei planificaţi la consumul de
lemn de mină, semn că harnicii mi­
neri de aici au acumulat o bogată
experienţă în lupta pentru economisi­
rea lemnului. Solicitat să arate în ce
constă experienţa minerilor de aici in
reducerea consumului de lemn tov.
Ioan Săbău, inginer şef adjunct al
exploatării, a relatat următoarele:
„Pentru întregul nostru colectiv, pro­
blema reducerii consumului de mate­
rial lemnos a constituit o preocupare
de seamă în tot cursul acestui an. 6a
să arăt mai bine metodele folosite de
noi şi deci experienţa căpătată, îmi
voi permite să încep cu Citeva c-tre.
In cursul semestrului I 1960, noi am
avut plan la consu­
mul de lemn 41,13
m.c./l.OOO tone, din
oare 37,5 m.c. lemn
răşinos. Am reali­
zat un consum to­
tal de lemn de
39,55 m.c./l.OOO tone
de cărbune, din ca­
re 36,3 m.c. lemn
răşinos- In felul a-
cesta am obţinut o
economie de lemn
în valoare de a-
proape 80.000 lei. In cursul trimes­
trului HI am redus de asemenea cu
4 m.c./l.OOO tone consumul totai de
lemn, iar !a lemn răşinos cu 5,23
m.c./l.OOO tone de cărbune. Economia
astfel realizată se ridică la 103.440 lei. ne aduce însemnate economii de ma­
Aceste rezultate au fost posibile da­
torită acţiunilor înireprinse de condu­
cerea minei, datorită analizelor şi mă­
surilor luate în urma propunerilor fă­
cute de mineri cu ocazia dezbaterii
Directivelor Congresului al 111-lea al
partidului.
S-a insistat şi se insistă asupra
respectării monografiilor de armare al­
cătuite pe baza situaţiilor concrete din
abataje şi galerii. In felul acesta, s-au
abatajelor şi preabatajelor, armările
suplimentare necesare în urma surpă­
rilor, care înainte vretne aproape că
G.A.C. Gelrnar, Ovidiu Cismaş
are pregătire şi se pricepe să
întocmească o evidenţă zooteh­
nică, din comoditate şi lipsă de
interes, el nu înregistrează zil­
nic laptele muls şi astfel nu cu­
noaşte încă producţia pe cap de
vacă in lactaţie. Faptul că în
acest an, producţia de lapte a
fost scăzută se datoreşte în cea
. cum es^e 'n stare de finisaj.
Perspective
Cu toate lipsurile existente,
succesele ce au fost obţinute
pînă în prezent au demonstrat
colectiviştilor din Gelrnar cile
avantaje le aduce ramura creş­
terii animalelor. Tocmai de a-
ceea, în viitor, ei sînt botărîţi
să dezvolte pe cit posibil sec­
torul zootehnic. Ferma de vaci
va creşte în viitorul an la 85
capete, iar ferma de porci la
peste 300 capete din care 25
scroafe fătătoare. De asemenea,
ei vor mai înfiinţa o crescăto­
rie de păsări formată din 600
de gîşte şi 2-300 găini. In felul
acesta, veniturile băneşti ale
gospodăriei colective din Gel-
mar ce se vor realiza din sec­
torul zootehnic vor
I. CCSTEA
pag. 3
L «aafflîE’Mn'rrai!«?
gzamBKflgmmtmGBBSEgaaHEBgaaag
duceau Ia dublarea necesarului 3 NOIEMBRIE 1960 n o i; Copiii m inim ei APOLDUL
de lemn de mină. Spre exemplu, la DE SUS : Mamă vitregă.
sectorul II, unde înainte aveau loc DEVA : Cerneala roşie ; HU­ — ----------ISfc----------
15-20 avarii într-o singură lună, în NEDOARA: Poznaşa»; PETRO-
acest an au fost numai 2 avarii. A- ŞANI: Doamna ministru ; Se- PENTRU 24 ORE
poi, în acest an, au fost introduse rioja ; SEBEŞ : Sînge alb ; AL­
armături metalice în peste 600 m. BA IULIA : Fata din K ie v ; SI- Vreme schimbătoare cu cerul varia­
preabataje în stratul 3, ca urmare a M] ERIA: Povestea tinerilor că­ bil, mai mult noros ziua. Vor cădea
aplicării schimburilor de experienţă a- sătoriţi ; OR.ĂŞTIE: Prinţesa ploi temporare. Temperatura în uşoară
vute cu minerii de la Petrila, Lupeni cu steaua de a u r ; O întîmpla- creştere. Ziua va fi cuprinsă între 15
şi Aninoasa. Prin această măsură, am re extraordinară; HAŢEG : Mi­ şi 20 grade, iar noaptea între 5 şi
economisit pînă acum circa 360 m.c. cuţa ; BRAD : in pragul v ie ţii; 10 grade. Vînt potrivit cu intensificări
lemn de mină. Din luna mai am în­ LONEA : Băieţii n o ştri; TEIUŞ : din sectorul sudic.
ceput exploatarea unui frontal pe stra­ Ea te iu beşte; ZLATNA: Mi­
tul 3. blocul IV, susţinut în fier, iar reasa r ă p ită ; ILIA : Rămîi cu
recent am început un al doilea fron­
tal în blocul 111. MTIBI0TIC
In cadrul unei consfătuiri de pro­
ducţie, minerul şef de brigadă Ion
Nicoără de la sec­
torul III, a împăr­
tăşit celorlalţi mi­
neri metoda sa de
muncă de a exploa­
ta straturile sub­
ţiri (straturile 17,
14, 9, 8, 6), cu di­
rijarea lentă a co-
perişului, fapt oare
exclude folosirea sti­
velor de lemn- Me­
toda sa este aplica­
tă în prezent de
minerii din brigăzile conduse de Boy-
te Pavel, Ioan Cazan, Simion Pădu-
rean şi din alte brigăzi. Faptul acesta
terial lemnos.
încă de la începutul anului, comu­
nistul Boyte Pavel s-a angajat ca îm­
preună cu brigada sa să recupereze
şi să folosească în fiecare lună, cel
puţin 10 m.c. de lemn dc mină la
frontalele de pe straturile 7 şi 6, şi
prin răpirea totală şi refolosirea de
cel puţin 3-4 ori a lemnului din sti­
vele de la stratul 7.
Pînă în acest an, lemnul vechi din
subteran era scos la suprafaţă şi fo­
losit pentru foc. Dar nu tot lemnul
vechi este neutilizabil. La propunerile
minerilor, în prezent, un muncitor, la
fiecare sector în parte, are misiunea
de a aduna lemnul vechi şi a con­ întreprinderea com erfuîui cu ridicata
fecţiona din el bandaje. Acest lucru pentru textile şi încălţăm inte Petroşani
este rentabil deoarece un om poate
confecţiona 1-1,5 m.c. bandaje, ceea Aduce Ia cunoştinţa cumpă rătorilor că în toate magazinele
ce echivalează cu 140-210 lei. comerţului de stat şi cooperatist din regiunea Hunedoara se gă­
sesc sortimente bogate d e :
Şi la depozitul de materiale s-a pus
ordine. Pentru abataje se livrează lemn ® Bocanci pentru bărbaţi şi copii,
tăiat la dimensiunile necesare şi în ° Ghete pentru copii,
cantităţile prevăzute. De asemenea la ° Pantoîi pentru bărbaţi, femei şi copii,
Vulcan se ţine o strictă evidenţă a ® Cisme de cauciuc pentru bărbaţi, temei şi copii,
consumului de lemn pe sectoare, evi­ ° Şoşoni şi galoşi,
denţă care se analizează decadal. Din ° Ghete de postav,
luna martie, o asemenea evidenţă se ° Ghete Kamelhar,
ţine şi pentru fiecare brigadă în parte.
I (P/S/Zd?
Faptul că Ia mina noastră am reu­
şit să reducem consumul dc lemn la In atenţia întreprinderilor, instituţiilor,
valorile arătate mai sus nu constituie organizaţiilor obşteşti şi economice
o limită. Mai avem destule de făcut
pentru a lichida definitiv risipa de Un material documentar care ne ajută la munca de apă­
rare a bunurilor obşteşti şi de stat împotriva incendiilor este
lemn. Prin extinderea armării cu sus­ revista „PAZA CONTRA 1NCE NDIiLOR“.
ţineri moderne, prin o mai bună gos­ Revista „PAZA CONTRA INCENDIILOR“ s-a dovedit a
fi un ajutor preţios al activiştilor p.c.i. din obiective şi locali­
podărire avem posibilităţi largi de a tăţi, contribuind la ridicarea nivelului lor politic şi profesional,
precum şi Ia educarea oamenilor muncii în spiritul grijii faţă de
reduce în continuare consumul de apărarea avutului obştesc şi personal împotriva incendiilor.
lemn. Aceste posibilităţi h cunoaştem In revistă se publică diferite articole tehnice, se populari­
ş' ie vom folosi la maximum“. zează experienţa comisiilor tehnice p.c.i. din obiective, fapte, acti­
vitatea formaţiilor p.c.i., măsuri de prevenirea şi stingerea in­
----- ®------ cendiilor.
3 NOIEMBRIE 1960 In acest scop, se recomandă tuturor întreprinderilor, institu­
ţiilor, organizaţiilor obşteşti, economice, gospodăriilor agricole
PROGRAMUL I : 6,10 Muzică uşoa­ colective şi de stat, membrilor comisiilor tehnice şi formaţiilor
ră ; 7,15 Jocuri populare romîneşti ; p.c.i., împuterniciţii p.c.i., precum şi tuturor cetăţenilor de a se
7,30 Sfatul medicului: Cum să ne fe­ abona la revista „PAZA CON TRA INCENDIILOR“ pentru a-
rim dc g rip ă ; 7,45 Muzică uşoară din nul 1961, iar cei ce sînt abonaţi să-şi reînnoiască abonamentele.
R. P. A lbania; 8,00 Din presa de as­
tăzi ; 8,30 Gîntece şi jocuri populare — Costul unui abonament este de 24 lei pe 1 an şi 12 lei
r o m î n e ş t i 9,30 Vreau să ştiu I ; 10,10 pe 6 luni.
Muzică dc estradă; 11,03 Muzioă
populară din Ardeal; 12,00 Reportaj: Abonamentele se pot face la oficiile poştale, precum şi la
Şantiere în întreprinderi; 12,35 Din fol­ factorii poştaii şi' diîuzorii voluntari din întreprinderi, insti­
clorul popoarelor^, 13,05 Concert dc tuţii .şi de la sate.
p rîn z; 15,20 Selecţiuni din operete;
16,15 Vorbeşte Moscova I ; 17,30 Tine­
reţea nc e dragă (reluare) ; 18,00 Ti­
neri interpreţi dc muzică populară ro-
mînească ; 19,05 Tribuna Radio; 19,20
„Săpţămîna muzicii sovietice"; 19,45
Transmisie din Studioul de concert a
concertului orchestrei simfonice şi co­
rului Radioteleviziunii; 22,45 Muzică
de dans;
PROGRAMUL II: 14,15 Muzică
populară romînească; 14,30 De toate,
pentru toţi (reluare); 15,00 Buchet de
melodii; 15,30 Din muzica popoarelor
balcanice; 17,20 Izvoare fermecate:
Emisiune de folclor contemporan
„Steaua lui Octombrie, s te a " ; 18,05
Poemul simfonic: „Thill Buhoglindă“
dc Richard Strauss; 19,00 Solişti şi
formaţii artistice de amatori; 19,30
Din activitatea sfaturilor populare;
19,45 Muzică uşoară de compozitori
rom îni; 20,30 Seară de poezie sovie­
tică ; 20,45 Cîntece despre prietenia
re m în o -so v ie tic ă 21,15 In ritm de
tango; 21,45 Părinţi şi copii; 22.00
Concert de muzică populară romîneas­
că ; 22,30 Ciclul „Sonata pentru pian
şi violoncel de Beethoven"; 23,15
Concert de noapte.
BULETINE DE ŞTIRI: 5,00, 6,00,
7.00, 11,00, 13,00, 15,00, 17,00,
19.00, 22,30, 23,52 (Programul I) ;
14,00 16,00, 18,00, 21,00, 23,00 (Pro­
gramul I I '.