Page 70 - 1960-11

pag.
ytimkfii dm mzmmţla
de amălâ-am'Xafeç.
D u p ă ajp'rdape 170 de an i de
la dispariţia din fauna cinege­
tică a m eleagurilor ţării noas­
tre (ultim ul zim bru fiind îm ­
p uşcat în anul 1790) ap a re din
nou această specie de vînat în
regiunea noastră, colonizat
fiind în plaroul de vînătoare
Haţeg, Special am enajat în a-
cest scop. Perechea de zimbri
n e -a fost o fe rită în d ar în lunia
no iem b rie 1958 de c ă tre poporul
vecin şi prieten polon din re ­
zervaţia Niepolonice situată în
regiunea Cracovia. Taurul
poartă numele de Podarek iar
zim broaioa — Polonka, denu­
m iri proprii ce însem nează în
traducere — „Darul Poloniei“.
Ca urmlare a grijii cu care
'sînt în co n ju rate aceste an im a­
le de către personalul de vî­
nătoare şi m uncitorii ocolului
silvic din Haţeg, prin asig u ra­
rea h ran ei de calitate şi v a ria ­
tă, precum şi liniştei necesare,
fam ilia de zimbri are condiţii
optim e de înm ulţire. In vara
an u lu i 1959, în ziu a de 15 iu ­
nie, în fam ilia zim brilor s -a
produs după aproape două se­
cole în ţa ra noastră, naşterea
prim ului zimbru.
Tînărului născut, tăudaşului,
i s-a dat, conform uzuanţelor
internaţionale, num ele de ^Ro­
m anul lui D ragoş“, num e sub
care a fost trecut în catalo­
gul internaţional, iar pînă la
d ata actuală, dezvoltarela lui dă
dovadă de m u ltă vigoare şi fru ­
m useţe.
Familia de zimbri „acasă"", Ia Haţeg.
smarazsagBBSsagatagrai
7 S Ş Muzeul Satului din. Capitală
Deşi pare paradoxal, dar un
ucureştean sau un oricare alt
izitator al Capitalei noastre
şi p o a te face o im p resie com-
letă despre viaţa, m unca, obi-
ei'urile în treg u lu i popor rom în
-recum şi a m inorităţilor na-
ionale, fă ră a se deplasa o dis-
anţă prea m are. Cum aceas-
a ? F o a rte simiplu : vizitând
/Tuzeul S atului. S itu a t in tr-u n
adru pitoresc, la o m argine a
iucureştiului, pe m alul lacu­
ri H erăstrău, Muzeul Satului,
nul dintre cele m ai in teresan -
e din ţa ra noastră, singurul
n aer liber, oferă tu tu ro r ca-
or ce p o posesc aici p rile ju l
mei instructive şi p lăcu te prim ­
ă ri prin întreaga ţară. Intr-a-
ievăr, cele 52 de g o sp o d ării ţ â ­
şneşti şi celelalte construcţii
urale — toate autentice, oare
,u fo st ad u se de pe în tre g c u ­
prinsul patriei, constituie un
alcros docum ent de cunoaşte-
e şi în ţeleg ere a felului de via-
ă şi a artei poporului nostru.
Am găsit instructivă pentru
utitorii noştri să facem o pre-
:entare mai am plă a acestui
nuzeu printre puţinele de acest
el din lum ea în treag ă.
? tu rală şi artistică a poporului
începuturile Muzeului datea-
lă din an u l 1936, cînd pe aceste
ocuri a fost organizată o expo­
ziţie în a e r liber, in scopul unei
cercetări ştiinţifice şi docum.en-
;aţii asupra unor aspecte ale
deţii poporului nostru. Cum
nsă o asem enea acţiune avea
nevoie de fonduri, cercurile
conducătoare din acea vreme
a-au găsit cu cale să aloce pen­
tru dezvoltarea muzeului mai
nimic, astfel că im ediat după
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1837
!nttty^wh^.&ws ^ ^-r- ^ >^ 1HS8'i»gsgBPas«3»sMsgmi3F^^ it^taag*^ 5a3arem »'jyy. ^ Hw.^ i^&ggsgs^ gggsg^st^^ ^gggg^g^^^CT^^^ggro^garegg
Privelişti hunedorene
M M LU M EA ŞTIIN ŢEI
ŞI A TEH N ICII
P entru începutul lunii mai, scop educativ-recreativ se poa­ © Un mare succes al ştiinţei şi ţiile termonucleare au loc numai la Vedere a cabanei Auşel din m unţii P e tro şa n i; in dreapta
anul viitor, fam ilia rezervaţiei te face în mod organizat pe tehnicii sovietice îl constituie crearea temperaturi de zeci şi sute de milioa­ cabanei — scocul pentru tran s portul buştenilor.
din p ădurea Slivuţ aşteap tă baza avizului organelor regio­ acceleratorului universal gigant pen­ ne de grade.
tru particule elementare, denumit sin- La pescuit pe Valea Sebeşului.
noul evenim ent al naşterii zim- Bustul zimbrului luofazotronul de 10 miliarde electro- Gînd omenirea va reuşi să dirijeze
broaicei Polonka, evenim ent Podarek, văzut vaţi. Realizat pe principiu nou al auto- integral reacţiile termonucleare se va Monumente a?e naturii din regiunea Hunedoara
care pdate ne va aduce „Rom â­ din... profil. fazării, el permite atingerea unei e- rezolva cu succes problema asigurării
n ită“ m ult aşteptată. nergii de accelerare a particulelor de de energie, scăpînd astfel de grija «tffP/% i t Ô S I É - S Ë B Ë S
nale silvice (D irecţia regională aproape 1.000 de ori mai mare decît permanentă a găsirii de noi surse e-
In p rim ă v a ră an u lu i 1961 se de economie forestieră-D eva). ciclotronul creiat anterior. nergetice. D e la Sebeş, pe dru m u l ve ch i rom an , du pă ce treci se-
va am enaja în cuprinsul aces­ 1c a ş u l ş i c o b o r i p ă d u r i c e a d i n v a l e , a j u n g i î n t r - o l u m e d e
tei rezervaţii un com plex de D. CRĂCIUN © Razele cosmice ce străbat atmos­ Apest lucru devine şi mai evident
două ţarcu ri în su p rafaţă de fera terestră, ating suprafaţa pămîn- dacă ţinem seamă de faptul că rezer­ jbasm , care a fost declarată ,,m on u m en t al naturii" şi ocro­
10 ha. p e n tru a a sig u ra s p a ­ tehnician de vînătoare tului şi pot pătrunde chiar la mari vele cunoscute de cărbune şi gaz din
ţiul necesar şi condiţii optim e adîncimi. Ele posedă o energie cine­ lume ajung numai pentru cîteva sute t i t ă de legile ţării n oastre ca bogăţie a întregului nostru popor
de dezvoltare şi în m ulţire de URŞII tică de mii şi chiar milioane de ori de ani, în timp ce rezervele de hi­ R ipa roşie este un p erete în alt de 100 m., colorat de dun-
viitor a acestei specii de vînat mai mare decît energia imprimată par­ drogen greu pentru sinteze termonu­
de m are valoare. In pădurile Australiei răsăritene ticulelor elementare cu ajutorul celor cleare ajung pentru miliarde de ani. ''gile a lb a stre , g a lb e n e , ro şc a te , n eg re, a le a rg ile lo r şi g re siilo r
trăiesc urşii marsupiali — Koala. Gea mai puternici acceleratori. An acest perete m ulticolor eroziunea apei a sculptat piram ide.
.Vizitarea acestei rezervaţii în mai mare parte a © Din punctul de vedere al posibi­ >c o l o a n e ş i d r a p e r i i î n f a l d u r i c e a u p e v î r f u r t c ă c i u l i d i n m a ­
vieţii, Koala o pe­ @ In producţia laminatelor, hîrtiei lităţilor energetice cantitatea de atomi te r i a l m ai rezisten t. Ea im p resio n ea ză de la p rim a p rivire prin
trec în copaci; ra­ şi sticlei controlul grosimii materia­ grei de hidrogen dintr-un litru de apă 1v a r i e t a t e a ş i m ă r e ţ i a i m p o z a n t e l o r c o l o a n e . O c h i t ţ i s e în -
reori coboară pe pă- lului produs se efectua pînă nu de de mare echivalează cu 400 litri ben­
mînt, Se hrănesc în mult prin oprirea agregatelor respec­ zină. Aceasta însemnează că practic } d r e a p t ă a p o i s p r e b a z ă u n d e , h a o t i c — ţ i s e p a r e __ s e î n ­
general cu frunze­ tive şi utilizarea unor aparate de mă­ sîntem înconjuraţi de un ocean imens
le şi mugurii co­ surare directă a dimensiunilor. Folo­ de energie, pe care omenirea va trebui g ră m ă d e sc uriaşe conuri de grohotiş căztit de pe pantă, care
pacilor. Blana lor sirea actuală a izotopilor radioactivi să-l folosească paşnic şi chibzuit. >sînt tă ia te de adinei viroage ale torenţilor.
scumpă a atras în­ în măsurarea acestor dimensiuni nu
că din vremuri stră­ necesită nici oprirea agregatelor, nici ® Dacă încălzim zona de contact In apele m ării terţiare, ce pă tru n d ea u aici p rin tr-u n golf
vechi atenţia vînăto- contactul direct cu suprafaţa măsu­ a doi semiconductori — materiale ce
rilor, aşa că nu­ rată. din punct de vedere al^conductibilită- ,ce se prelungea pîn ă la Orăştie, s-au depu s succesiv sed im en te
mărul urşilor Koala ţii electrice ocupă o poziţie intermedia­
s-a redus sim­ © Spre deosebire de energia ato­ ră între conductori şi izolatori — ob­ A e m aterial fiabil (pietrişuri, nisip, argilă, m arn ă etc.) cu di­
ţitor. Ei sînt foarte mică obţinută, după cum se ştie, prin ţinem la capetele lor o diferenţă de f e r ite coloraţii date de elem en tele chim ice ce intrau în com ­
greoi la mişcări, procese controlate de diviziune a nu­ potenţial. Am obţinut astfel un termo- p o n e n ţa lor. P este a cestea s -a d ep u s şi cenuşe vulcanică, r e ­
mai bine zis — în­ cleelor grele (uraniu, plutoniu etc), e- z u lta tă din erupţiile vulcanilor din M unţii A puseni, care s-a
nergia termonucleară e condiţionată de electrogenerator. Un inel din semicon­
truchipează, prin ex­ fuziunea (unirea) nucleelor a două e- ductori încălzit de sticla unei lămpi de ,cim en tat dină tufuri vulcanice (dacitice) ce se am estecă cu
celenţă, — lenea. lemente uşoare (spre exemplu hidro­ petrol poate alimenta cu curent elec­
Iată, şi de data a- gen). In acest ultim caz energia de­ tric un aparat de radio. Astfel de ge­ argilele stratu lu i superior. D u pă ce s-a u retras m ările, ero­
ceasta, chiar sub na­ gajată e considerabil mai mare. Greu­ neratori au primit partizanii în timpul ziunea apelor cu rgătoare a a ă în cit văile tă in d în rocă şi dez-
sul lui a ţăcănit tatea o constituie însă faptul că reac- Marelui Război de Apărare a Patriei. 1g o l i n d t o a t ă g a m a s t r a i e l o r r i p e i . A p a d e p l o a i e , ş i r o i r e a , î n ­
aparatul fotografic, Ei se folosesc şi azi în punctele de­ g h e ţu l şi dezgheţul au m odelat uriaşele coloane ce dau far-
dar Moş Martin KOALA părtate, lipsite de curent electric. 1m e c u l r i p e i . A c e s t e p i r a m i d e î n t r e c î n s p l e n d o a r e v e s t i t e l e
'p ira m id e de p e p ă m în î de la Bolzano din Alpi.
s-a ostenit să întredeschidă doar un (§$ Maşina electronica de calcul a
singur ochi... Academiei de Ştiinţe din U.R.S.S., e I R i p a r o ş i e m a i c o n ţ i n e ş i a l t e b o g ă ţ i i a l e n a t u r i i __ d e
capabilă să efectueze cîteva zeci de
mii de operaţii pe secundă. Ea are ne­ \data aceasta de ordin vegetal. Aici se găsesc plan te deosebit
voie de numai 10 ore pentru rezolva­
rea unei probleme Ia care un om ar ;de rare, dintre care unele endem ice, in pădu rea de tei, de ju- i
trebui să lucreze nu mai puţin de 100
de ani. \g a stru , se în tîln e ş te o fe rig ă r a r ă (A sp le n iu m a d ia n tu m ni-
tg ru m ), raru l s te ja r pu fos, ja le şui p le c a t şi cel en d e m ic (Sal-
@ Venind în sprijinul agriculturii )via nutans şi salvia tran silvan ia) otrăţel, pesm a, pir crestat.
chimiştii sovietici au realizat polimeri \apoi splendida garoafă albă pro p rie num ai acestor locuri, pre-
sintetici capabili să grăbească coace1 \cum şi cîrcelul şi grozam a. T o ate aceste plante rare sîn t o
rea culturilor legumicole, ori să re
facă structura solului, permiţînd ast ;bogăţie de p re ţ a regiunii.
fel ridicarea productivităţii lui.
C etăţene al acestei regiun ii O preşte-te în excursiile tale
© Sursele electrochimice de obţi
nere a energiei sînt tot mai mult fo îşi la Sebeş. V izite a ză R îp ele ro ş ii! V ei fi în c in ta t de m ăre-
losite: pe sateliţii artificiali pentru a
limentarea emiţătoarelor, în transpor \ţia naturii regiunii noastre.
turi, în tehnica reactivă, radiolocaţie P riveşte, fotografiază, pictează, descrie, închină versuri
şi telecomunicaţii. Savanţii sovietic ’acestei splendori a naturii, fă-o cunoscută în cercuri to t m c
urmăresc crearea unor acumulatori pu [largi. D ar apără, nu lăsa să fie distru se coloanele, dr aperi -
ternici, uşori şi economici, în special U le , g r o h o t i ş u r i l e , n u r u p e s a u c ă l c a î n p i c i o a r e f l o r i l e r a r e a 1?
pentru automobile. înlocuirea actuale­ [R ipei roşii. O croteşte un bun al în tregului popor, o p odoabă a
lor motoare auto cu ardere internă [regiunii noastre.
prin astfel de acumulatori va însemna
un mare succes. Se va evita în primul BUJOR VULCU
rînd infectarea atmosferei terestre cu
gaze produse prin arderea combustibi­
lilor de orice'fel.
înfiinţare, el a fost lăsat în m ente publice etc.). In prezent cad ru l (Muzeului, o p reo cu p are Regiunea H unedoara este re­
com pletă p ă ră s ire : fă ră sp ri­ Muzeul Satului dispune de va­ im portantă a lucrătorilor de p rezen tată în cadrul Muzeului
aici, este reprezentarea, în tr-u n Satului prin trei gospodării:
jin m aterial, fă ră personal loroşi specialişti, personal cu viitor apropiat, a traiului cla­ Casă din prim a ju m ătate a se­
sei m uncitoare, precum şi cu­ colului ai X IX -lea din satul
ştiinţific com petent. Doar un studii superioare dare desfă­ prinderea în cadrul Muzeului a D um itra, comuna H ăpria, raio­
unei gospodării de ţărani co­ nul A lb a ; gospodărie cu ocol
singur adm inistrator îndepli­ şoară o vastă activitate atît pe lectivişti, ou specificul său de închis, din prim a ju m ătate a
viaţă, fireşte. Este vorba de
nea to ate funcţiile... In aceste linia inform ării publicului vi­ prezentarea noului, căci aşa secolului al X IX -lea din sătul
cum se în făţişea ză ei în m o­ Cîmpul lui Neag, raionul P e­
condiţii, se înţelege, Muzeul zitator cu privire la exponatele m entul de faţă, Muzeul oglin­ troşani, precum şi o casă din
deşte doar viaţa şi obiceiurile Parcş, raionul Haţeg. Fiecăre
nu-şi p u tea ex ercita rolul său cuprinse, cit şi pe linia cerce­ din trecu t ale poporului nos­ din aceste unităţi are specifi­
tru. Punerea în practică a pla­ cul său, reprezentînd o însem ­
adevărat, fiind de fapt o insti­ tării satelor noastre, urm ări­ nurilor actuale va face, desi­ n ată valoare ştiinţifică în stu ­
gur, ca în viitorul apropiat, v ia­ diul satelor din regiunea H une­
tuţie fă ră nici un fel de ac ti­ rea tran sfo rm ărilo r din zilele ţa nouă a satelo r noastre să doara. D intre acestea, casa din
fie p rezen tă în tr-u n m uzeu a- satu l D u m itra este ad u să cel
vitate. ; noastre în satele cuprinse în tît de ap reciat şi im p o rtan t. mai recent din regiunea Hune­
d o a ra ; în an u l 1958.
Abia în anii de după elibera­ cadrul Muzeului. In plus, acti­ G ospodăriile autentice pre­ A existat oare
re, odată cu m unca de cultu­ v itatea cercetătorilor Muzeului zentate în cadrul Muzeului au Ţ ara noastră şi-a lărgit în ul­
— unele — vîrste R espectabi­ timii ani foarte m ult relaţiile
ralizare a m aselor largi popu­ se desfăşoară pe baza unui le, c ifrate Ia... su te de ani. A st­ culturale cu celelalte ţă ri ale
lare, Muzeul Satului se bucură plan tem atic, care are în ve­ fel, cele m ai vechi dintre ele lum ii. Mii de tu riş ti s tră in i, p o ­
sînt case de la începutul seco­ posesc în fiecare an în Bucu-
de un larg sprijin din p arte a dere continua lui îm bogăţire cu lului al XVIH-lea, iar cele mai reştiul nostru iubit, vizitîndu-i Pămîntul Sasinikov?
p a rtid u lu i şi guvernului, se îm ­ elem en te specifice satelo r n o as­ noi sînt unităţi de la începu­ frum useţile. P rintre acestea, un
tul secolului nostru. Ele au fost loc im p o rta n t o cu p ă şi M uzeul
b o g ăţeşte în fiecare zi, devine tre. selecţionate ţinîndu-se seam a Satului, apreciat de toţi oaspeţii Tînărul om de ştiinţa sovietic Va­ mic. Problema existenţei Pămîntului
de specificul regiunii. Tocmai săi. Num ai în acest an Muzeul lentin Kupeţki a dovedit definitiv că Sannikov nu era considerată însă de­
în d răg it şi apreciat nu num ai D upă cum ne spunea tov. Bo- d atorită acestui lucru, Muzeul a fost vizitat pînă acum de pes­ misteriosul Pâmint Sannikov (în O- finitiv elucidată.
Satului reuşeşte să ilustreze te 170.000 de persoane, d in tre ceanul îngheţat de Nord) nu a exis­
de c ă tre locuitorii C ap italei ci ris Z derciuk, şef de secţie în modul de trai, activitatea cul­ care m ai m u lt de 70.000 de t u ­ tat niciodată. El a ajuns la această A rămas fără răspuns pînă acum
rişti din 55 de ţă ri ale lum ii, concluzie după analiza rezultatelor cer­ întrebarea de ce în această regiune
şi de către n u ­ nostru din ultim ele trei secole, aparţinîrad tu tu ro r continente­ cetărilor efectuate timp de mal mulţi se întîlnesc mai multe păsări, morse,
m eroşii săi vizi­ diferitele ocupaţii ale oam enilor lor păm întului. Acest interes ani în această regiune a Arcticii. urşi albi decît în orice altă parte
muncii, situaţia lor socială. din partea m arelui public, p re ­ din Arctica.
tatori — oame­ cum şi ap recierile elogioase de In cadrul unui referat pe care Ku­
Muzeul Satului are o supra­ care se bucură muzeul, sînt în- peţki l-a prezentat la Institutul de Kupeţki afirmă că au fost luate
ni ai muncii faţă de 8 ha. Gospodăriile cu­ trutotul justificate. Ca form ă istorie a ştiinţelor naturale, el a ară­ drept Pămîntul lui Sannikov norii de
prinse în inventarul său — re ­ de organizare, ca bogăţie de tat că acum 150 ani, în luna martie ceaţă deasă şi compactă care se men­
din întreaga ţa ­ prezentând toate regiunile ţării m aterial docum entar, ca mod â anului 1810, industriaşul siberian Ia- ţin tot timpul deasupra „marelui ochi
— sînt grupate după provincii de prezentare, Muzeul Satului kov Sannikov a observat de pe ţăr­ de apă Siberian“ (la nord de insu­
ră, tu rişti de istorico-etnografice, avindu-se din C apitala patriei noastre mul nordic al insulei Kotelnîi depar­ lele Novosibirsk). Ridicîndu-se dea­
în vedere că m ulte elem ente aste unic în felul său, în lum ea te, în direcţia nord-vest, dincolo de supra apei deschise, ceaţa capătă în
peste hotare. sînt comune, de pildă, A rdea­ uitreagă. marea încătuşată de gheţuri „nişte aerul rece cele mai ciudate forme, ase­
Două cifre sînt lului, Moldovei, B anatului etc. munţi înalţi de piatră“. După cîtva mănătoare unor munţi îndepărtaţi ce
C. M. timp, Ia nord-est de insula Kotelnîi se înalţă deasupra gheţarilor.
sem n ificative: industriaşul a observat din nou o „ai-
în cadrul Mu­ băstreală“ pe care a luat-o drept pă- Pornind de la acest punct de ve­
zeului existau mîat. In 1811, pe hartă au fost în­ dere omul de ştiinţă explică şi bogata
semnate “pămînturiie văzute de San­ viaţă —gamca din această regiune a
înainte de răz- nikov“. Arcticii. Ochiul de apă reprezintă o
dci doar 4.000 originală „fereastră“ prin care lumina
obiecte, astăzi Mai (îrziu, în căutarea acestor pă- şi oxigenul intră liber în apă, ceea
— aproape mînturî au plecat în Arctica cîteva ce duce la înmulţirea planctoanelor cu
15.000, cuprinse expediţii, dar ele nu au găsit ni­ care se hrănesa locuitorii mării. Tot
în cadrul a 5? ele atrag aici păsjrne şi animalele.
unităţi etnogra­
fice (adică gos- l i l l l l i i
podarii cu toat
dependinţele ne­
cesare şi speci­
fice; instituţii Casă din satul Dumitra, raionul Alba,
tehnice, rasonu- prezentată la „Mu zeul Satului“.