Page 71 - 1960-11

\

N r. 1837 DRUMUL SOCIALISMULUI pag. 3

JLev l i c o l a e v i c i T ® lstol— Munca e frumoasă, încadrează-te Colectivele de păpuşari

tas® geitlst a l lit e r a t u r ii în cîmpul muncii! vVVsAAAAAl s-au întrecut pentru primele locuri

u n iv e r sa le ( Urmare din pag. h a) al oficiului de rep a rtiţie a Deşi nu avem o mişcare dezvoltată zentat de păpuşarii deveni, a fost bun, puşari de la Orăştie va prezenta un
braţelor dc m uncă, tov. Cis­ a teatrului de păpuşi în regiunea noas- cucerindu-şi dreptul de a reprezenta spectacol la fel de bun.
'Astăzi, se împli­ fricat, cu o pasiune de to ţi cei care îl cunosc şi m aşu avea datoria m orală tră, totuşi acele colective care există unităţile culturale din cadrul organiza-
care ştiu că el are pu tere de să -l a ju te p e C oposu să o- şi-au dovedit pe deplin necesitatea în ţiilor sindicale în faza interregională In urma spectacolelor date, în care
nesc 50 d'e ani de la A. DRIBINSKÎ plină de mînie cu­ cupe un post corespunzător munca de educaţie a copiilor. La Deva, de concurs. şi căminul cultural din Galda de Jos
m uncă, e capabil şi poate a- în m uncă. Căci nu se poate Orăştie, Sebeş şi Galda de Jos, colec­ a avut o contribuţie de seamă, pre-
moartea marelui secretar ştiinţific al Muzeului piditatea feroce a concepe ca în cei cîţiva ani, tivele de păpuşari au devenit formaţii Aceeaşi piesă au prezentat-o şi pă­ zentînd piesa „Motănelul cel isteţ“, ră-
duce o contribuţie corespun­ de cină tov. Coposu nu m u n ­ îndrăgite de micii spectatori. puşarii de la Casa raională de cul­ mînem cu convingerea că formaţiile de
scriitor rus, L. N. ! de Stat „L. N. Tolstoi“ din claselor dominante. zătoare la în deplinirea s a r ­ ceşte, şi ăe-a lungul cărora tură din Sebeş. In general spectacolul păpuşari pot şi trebuie să se dezvolte
cinilor construcţiei socialiste m ulţi oam eni au fost plasaţi Zilele trecute aceste formaţii şi-au a fost bun. Instructoarea formaţiei, în regiunea noastră.
Tolstoi — geniu al ¦ Moscova. Gît de uimitor de în patria noastră. Şi m ai în diferite servicii, să nu se dat întîlnire în sala clubului sindica­ tov. Georgeta Henegar, a dat aceeaşi
m ult, este şi va fi dezapro­ fi găsit un post corespunză­ telor din Deva, întreeîndu-se în faza tărie ideii de bază, folosindu-se pen­ După terminarea concursului juriul a
literaturii univer- 1 :- actual — ca un b a tă înşişi de copiii lui, care tor şi pen tru Coposu. Intr-o regională a Festivalului bienal de tea- tru aceasta de mijloace diferite de stabilit următoarea clasificare:
cresc şi îşi dau se a m a to t m ăsu ră corespu n zătoare tov. tru „I. L. Garagiale“. cele utilizate de deveni.
sale. avertisment — răsună în zilele noastre m ai bine de faptul că tă ti­ C ism aşu şi chiar tov. R otaru, LOCUL I la formaţiile sindicatelor:
cul lor nu i-a a ju ta t tim p în­ directorul Oficiului regional Cu multă vreme înainte de începe­ ...Să nu te încrezi în forţe pe care Colectivul de păpuşari de la Clubul
Popoarele Ţării Sovietice, pregătin- cuvintele lui Tolstoi despre războaiele delungat să crească în con­ al rezervelor de m uncă, ar rea spectacolelor micuţii deveni au a- nu le ai şi să te comporţi omeneşte sindicatelor din Deva, cu piesa „Gîs­
diţii m ai optim e, să se fo rti­ trebui să reflecte asupra ce­ saltat sala. în societate 1 Iată cîteva învăţăminte cănelul" de N. Ghernat şi T. Gure-'
du-se să întîmpine festiv această dată coloniale, despre imperialism, în spe­ fice pen tru a fi cit m ai folo­ lor rela ta te m ai su s şi să cu care rămîn spectatorii după ce văd viei.
sitori viitoarei lor m unci f i­ încerce să -şi facă pe deplin ...O muzică delicată — creată anu; piesa „Iepurele îngîmfat“ de Sergheî
rostesc numele lui cu mîndrie îndrep­ cial despre imperialismul american: zice sau intelectuale. E tim ­ datoria fa ţă de om. D ar cel trie pentru acest spectacol de prof. Ion Mihalkov. Păpuşarii de la Casa ra­ LOCUL I la formaţiile din cadrul
p u l c a t o v . C o p o s u rs ă s e g i n - care are în prim u l rin ă d a ­ Munteanu — anunţă spectatorii că în ională de cultură din Orăştie s-au pre­ aşezămintelor culturale: formaţia Ca­
tăţită şi cu un respect profund. „Oricînd veţi deschide ziarele... întot­ d ească serios la to a te aces­ toria să -şi pu n ă ordine în scenă au apărut păpuşile. gătit foarte bine şi au prezentat un sei raionale de cultură din Orăştie, cu
tea şi să ia o h otărîre fi­ viaţa sa personală şi fam i­ spectacol la un nivel artistic ridicat, piesa „Iepurele îngîmlat“ de S. Mihal-
Potrivit hotărîrii Consiliului Mon- deauna veţi vedea... cauza unui even­ rească. liară e omul, cel în cauză. Aliona, fetiţia care păzea gîscăne- kov.
Aşadar, tovarăşe Coposu, lul, s-a aşezat la umbră să doarmă matur, bine închegat şi cu un decor
dial ăl Păcii, această comemorare a tual război: ba va fi Coreea... ba pă- Din unele discuţii avute cu g în d e ş te -te la m u ncă, la ti­ pu;in. Vulpea şireată se strecoară pe sugestiv. LOCUL I I : formaţiile Căminului
el însă, am desprin s faptu l ne, la fam ilia t a ; h otărăş- lîngă Alioha şi vrea să fure gîscăne- cultural din Galda de jos, cu piesa
fost inclusă printre datele remarca­ mînturile africane... Actele banditeşti că, în afara lipsei lui de in- te -te şi 'Schimbă-ţi actualul lul. Dar, surpriză... copiii din sală nu-i Juriul concursului a considerat că „Motănelul cel isteţ" şi casei raio­
teres pen tru a se încadra in dau voie- Alionaa I Alionaaall! strigă nale de cultură din Sebeş cu piesa
bile, aniversate în toate ţările ca un nu încetează nici pentru un moment... procesul m uncii, vinovat p en ­ fel de-a fi, vezi-ţi m a i m u lt toţi din sală. Şi, Aliona s-a trezit. A- în faza interregională formaţia de pă­ „Gîscănelul“.
tru acea stă sta re de lucruri poi, sc organizează paza comună a
eveniment cultural de importanţă mon­ Ei dem ască: impozitele sînt folosite se m a i face şi oficiul de r e ­ rolul în viaţă. M unca e fru ­ gîsc.ănelului. Dar, vulpea, cu toate a- E. USKAR
partiţie a braţelor de m uncă cestca, a reuşit să-l fure. In ajutorul
dială. „pentru războiul din Cuba şi Filipine, din oraşul D eva şi îndeosebi, m oasă, plăcută, necesară, re- Alionei mai vin ariciul şi un grup de
tov. Cism aşu, şeful oficiului copii — păpuşi.
Cum se explică amploarea de masă pentru jefuirea şi acapararea bogăţii­ respectiv. L ăsînă la o p a rte în ca d rea ză -te în rîndurile
a cinstirii memoriei marelui ‘ scriitor ? lor din Transvâal ş.a.m.d.“ faptul că între aceşti doi to ­ Aceasta este ideea de bază a pie­
c e l o r c e m u n c e s c . Fă. a c e s t sei „Gîscănelul“ : cînd sînt forţe unite
Datorită cărui fapt se îndeplineşte în Tolstoi este admirabil prin atitudi­ varăşi — Coposu şi C ism a­ răul este învins. In urale şi fericire ge­
şu — există o oarecare prie­ lucru pen tru cauza voastră, t nerală Aliona îşi recîştigă gîscănelul.
zilele noastre atît de convingător pre­ nea lui deosebită, de dragoste şi res­ pen tru tine, pen tru binele
tenie, în ca litatea lui de şef Spectacolul cu această piesă, pre-
viziunea lui Lenin că operele lui Tols­ pect faţă de popor, prin încrederea tău şi al fam iliei t a l e !

toi „vor fi întotdeauna preţuite şi ci­ profundă în forţele lui spirituale, prin

tite de mase cînd acestea îşi vor fi convingerea lui că în fiecare şcoală

creat condiţii de viaţă omeneşti, scu- populară „abundă Puşkini şi Lomonc-

turînd jugul moşierilor şi al capita­ sovi“ şi că din partea unui asemenea

liştilor“?. popor nu se poate să nu aştepţi lu­

Geniul lui Tolstoi emoţionează as­ crurile cele mai minunate. m pmmAMUL de

tăzi la fel cum emoţiona cu dece­ Ne este drag Tolstoi ¦— umanistul

nii în urmă pe contemporanii scriito­ care vedea fericirea în munca neîntre­

rului. Romanele, povestirile, nuvelele ruptă, care avea drept ţel fericirea al­

şi piesele lui Tolstoi nu sc înve­ tora, care tindea să facă această lu­

chesc, citindu-le, oamenii, ca şi îna­ me „minunată şi frumoasă pentru cei 21 NOIEMBRIE 1960

inte, retrăiesc profund, evenimentele ce trăiesc laolaltă cu noi şi pentru

evocate de scriitor, sînt alături de u- cei care vor trăi în ea după noi“. PROGRAMUL 1 : 6,10 Muzică dis­ 18,30 Almanah ştiinţific; 19,30 Din
tractivă; 7,15 „Voioşi dntăm tinere­ comoara folclorului nostru; 20,45 Tri­
nii dintre eroii lui, îi urăsc pe alţii. Tolstoi — învăţător, militant al învă- ţea“; 7,30 Sfatul medicului: Combate­ buna Radio; 21,45 Cîntece de dra­
rea febrei la copii; 7,45 Melodii popu­ goste.
Scrierile lui Tolstoi cheamă la cuge­ ţămînfului public, autor de manuale lare romîneşti; 8,00 Muzică de estra­
d ă ; 9,10 Cîntecc populare romîneşti; PROGRAMUL I I : 14,30 Muzică
tare, ajută la înţelegerea a numeroase pentru şcolile populare; Tolstoi — ju­ 10,30 Concert de muzică uşoară; 12,00 uşoară; 15,35 Din folclorul popoare­
Pagini din literatura progresistă tur­
fenomene ale vieţii şi sufletului ome­ decător de pace în 1861, în perioada (Brigada eu două dfaţtelt că; 12,20 Orchestre de muzică popu­ lor: 16,30 Vorbeşte Moscova I; 17,35
lară romînească; 13,05 Concert de Muzică uşoară; 19,00 Muzică popu­
nesc. abolirii iobăgiei; Tolstoi — organi­ prînz; 15,20 „Pe unda clapelor“ —
muzică uşoară; 15,50 Note de lector; lară romînească; 19,30 Inovatori şi
Tolstoi este expresia cea mai înaltă zatorul ajutorării ţăranilor din guber­ 'r n m r 'n p n p r 16,00 Muzică populară din ţările bal­ inovaţii; 20,00 Din muzica uşoară a
a geniului artistic al poporului rus, niile Riazan şi Tuia lovite de foame­ canice; 17,30 Roza vînturilor; 18,00 compozitorilor noştri; 21,30 Lectură
gloria şi mîndria nu numai a lite­ te la începutul ultimului deceniu al Mai în fiecare zi, lor de plan în medie ţinute în muncă au membrele brigăzii, ca i Program muzical pentru fruntaşii în
raturii ruse dar şi a celei universale. secolului trecut — toate acestea sînt ; librăriile din regiunea cu 20 la sută. De alt­ dus la cîştigarea dra­ Elena Darnian, Olivia J dramatizată: Povestirea „Pămînt tî-
Nemuritoare sînt chipurile sale artis­ doar diferite aspecte edificatoare ale C noastră primesc mii fel, membrele acestei pelului de brigadă de Nemeş, Elena Pîrvu 3 năr“ de Pop Simion; 21,55 Cantata
tice, inegalabilă este profunzimea a- marei lui dragoste pentru popor, dra­ t şi mii de caiete. Co- brigăzi au contribuit producţie fruntaşă pe „Carmina Burana“ de Cari Orff; 23,15
nalizei sale psihologice. întreaga lui goste de al cărei patos sînt pătrunşi [• piii de vîrstă şcolară efectiv şi la economi­ întreprindere. şi altele, urmează şi
creaţie este scăldată de o lumină dă­ toţi cei 60 de ani ai săi de muncă L îşi aştern pe ele cu- sirea de material, a
tătoare de viaţă. ncobo.sită. ^ noştinţele căpătate în cărei valoare este de Odată cu constitui­ cursurile universităţii ¦) producţie din industrie şi agricultură; Concert de noapte.
[ orele de cursuri iar 120.000 lei. rea brigăzii de pro­ populare din localita- Ţ
Importanţa lui Tolstoi depăşeşte cu Geniul artistic neînfrăcut al scriito­ f. adulţii le folosesc pen- ducţie, aceste munci­ te. 1
mult cadrul perfecţiunii artistice a o- rului, cuvîntul nou rostit de el în dez­ De la constituirea toare au hotărît să
perei sale, care, după cuvintele Iui A. voltarea gîndirii artistice mondiale, e- t tru notiţe diferite, lor în brigadă a tre­ formeze şi o brigadă De curînd brigada ţ 22 NOIEMBRIE 1960
N. Tolstoi a devenit „o academie nergicul „nu“ aruncat de el lumii rău­ cut aproape un an. utemistă de muncă a sărbătorit un nou -j
pentru fiecare scriitor". Această per« lui şi violenţei şi afirmarea unei lumi ^ schiţe, sau în alte a- Acum sînt cunoscute patriotică. Pînă în eveniment: Olivia Ne- ) PROGRAMUL I : 6,10 Cîntece col­ coruri diferite (pe marginea fazei oră«
fecţiune este legată organic de faptul bazate pe principiile egalităţii şi drep­ ; semenea scopuri. Dar, ca un colectiv unit şi prezent ele au parti­ meş a fost primită în 1 hoznice; 7,15 Melodii populare romî­ şeneşti a festivalului bienal de tea«
că moştenirea literară a lui Tolstoi tăţii sociale — iată ce l-a făcut pe L pînă a ajunge in li- harnic. Principalele cipat la amenajarea neşti; 7,30 Sfatul medicului: Blefari- tru „I. L. Garagiale“); 21,30 Cîntă Do­
reprezintă oarecum o enciclopedie a Tolstoi drag şi apropiat tuturor oame­ operaţiuni pe care le unui parc în faţa în­ rîndurile candidaţilor ^ tele; 7,45 Muzică uşoară; 8,00 Din rina Drăghici, Roxana Matei şi Mir-
vieţii poporului rus într-o perioadă de nilor cinstiţi şi progresişti din lume. brării, aceste caiete execută sînt broşatul, treprinderii, la colec­ de partid. încrederii -j presa de astăzi; 8,30 Lucrări de com­ cea Nemeş; 23,15 Concert de muzică
cotitură în , dezvoltarea sa istorică, Iată de ce, cu toate că în filozofia lui ^ trec printr-un întreg confecţionatul colţuri­ tarea de fier vechi, acordate, Olivia Ne- ) pozitori din diferite, regiuni ale pa­ uşoară.
„bijanţul frămîntărilor societăţii ruse sînt exprimate şi slăbiciunile Rusiei r proces tehnologic... lor şi încheiatul caie­ borcane, sticle, plan­ meş i-a răspuns, cu 1 triei; 9,00 Muzică din opere; 10,00
îii fot -veacul , al ,XIX4ea“ (M. Gorki). 'prerevoluţionare, totuşi, potrivit cuvin­ telor. Depăşirea nor­ te medicinale etc. Muzică uşoară; 11,45 Radio Prichin­ PROGRAMUL II: 14,30 Muzică de
telor lui Lenin, în moştenirea scriito­ t Am poposit zilele melor la fiecare ope­ Munca patriotică le-a un angajament spo- I del: Cum a devenit Răducu prietenul estradă; 15,00 Muzică simfonică; 16,30
In 1917 poporul rus, laolaltă cu rului „Există ceva care nu aparţine L trecute . in secţia de raţiune a devenit de adus de asemenea sa­ rit în muncă. Peste furnicilor (povestire); 12,30 In faţa Aăuzică populară romînească interpre-l
celelalte popoare ale Rusiei, a repur­ trecutului, ci viitorului. Această moş­ mult pentru toate tisfacţie pentru că 17 cîteva zile în brigadă -j hărţii: Panama; 13.25 Muzică uşoară; tată de Vasile Gănănău; 16,45 Tribu«
tat o victorie istorică de importanţă tenire o preia şi o prelucrează prole­ !- confecţionat caiete a membrele brigăzii o din membrele brigăzii va avea loc. din nou •) 14.30 Din cîntecele şi dansurile popoa­ na Radio: Astronomia modernă con­
mondială în cadrul celei mai ascuţite tariatul rus“, poporul sovietic şi în­ f fabricii de hirtie „1 dorinţă fierbinte. Şi' au primit de curînd un eveniment impor- ţ relor; 15,20 „Două inimi într-un vals“ firmă materialitatea lumii, de Alexan«
lupte de clasă şi nu pe calea utopică treaga omenire progresistă. Iată de ce dorinţa lor se înfăp­ insigna de brigadier. tant. Se' va pune în 1 — muzică din operete; 15,43 Lucrări dru Valentin; 18,20 Solişti instrumen­
de neînpotrivire cu răul prin violenţă ideile lui Tolstoi, profundul său uma­ 1 Mai“ din Petreşti. A- tuieşte cu succes. Ce­ Dar, cea mai mare concertante de compozitori sovietici: tişti de muzică populară romînească ;
şi de autoperfecţionare morală, propo­ nism, chipurile create de el au exer­ le care lucrează la satisfacţie a lor o discuţie cererea tov. I 16,45 Cîntecul săptăm îm i: „Tineret 18,45 Scriitori la microfon: Ieronim
citat şi continuă să exercite o influ­ I, ici, in afară de mai- broşat de pildă, exe­ constituie primirea- Elena Darnian de a ] muncitor“ de Hilda Jerea, versuri de Şerbu; 19,00 Formaţii sovietice de mu­
văduite de Tolstoi. Va rămîne însă enţă adîncă şi rodnică asupra multor (. strul principal al sec- cută zilnic , cite 1.300 drapelului de brigadă fi primită în rîndu- ^ Ion Brad; 17,15 Concert de estradă; zică uşoară; 22,50 Muzică uşoară.
pentru totdeauna importanţa lui Tolstoi generaţii. De aceea, la cinstirea memo­ t ţiei, lucrează numai buc. caiete în loc de utemistă de muncă rile membrilor de -ţ 18.30 Limba noastră. Vorbeşte acad.
ca demascator, care a văzut cu mare riei lui Tolstoi participă nu numai oa­ ^ femei. Ele sînt orga- 880. iar cele de la patriotică fruntaşă pe prof. AI. G raur: 19,00 Revista econo­ BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,00;
j. nizate în trei brigăzi confecţionat colţuri, întreprindere. partid. : mică Radio; 19,45 Prelucrări dc fol­ 7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
durere în inimă viaţa plină de nevoi, [ de muncă. Dar care fac c.îte 480 caiete în clor ale compozitorilor noştri; 20,30 19,00; 20,00; 22,00; 23,52 (progra-
l este cea mai bună, loc de 340. La aceste Un lucru important — După cum ve- ^ Muzică uşoară; 21,15 Oameni în de­ mul I ) ; 14,00; 16,00; 18,00; 21,00;
t cea mai harnică bri- operaţiuni toate mun­ este şi acela că între deţi, odată cu rezul- t 23,00 (programul II)'.
membrele brigăzii s-a ţaţele bune obţinute ţ
gadă ? Faptele din în- citoarele lucrează la închegat o adevărată
^ trecere sint în măsură prietenie. Nu rare ori in muncă, cresc şi J
l să dea răspunsul cu- fel de b in e; atît Ma- membrele brigăzii pot
fără drepturi şi bucurii a poporului, menii sovietici, dar şi popoarele din L venit. Din caietul cu fi văzute la film, la oamenii din brigadă ^
t evidenţa întrecerii re- ria Darie, Adargareta teatru sau la tradi­
care a demascat pînă la capăt neîn- cele mai diferite ţări şi continente. ? iese că cele mai bune Zommer, Ecaterina ţionala întrunire „Jo­ — spunea tov. Vaier ţj
l rezultate au fost obţi- ia tineretului“. Mai Cătană locţiitor al J
(, nute de brigada nr. 1, . mult, o parte din secretarului organiza- ^
Lr condusă de candidata Ch,nla crt ?' OI,v,a
Iii marea familie a colectiviştilor Nemeş şi celelalte, ţiei de partid. Şi nu ^
de partid Elena Da- întîmplător brigada •]
La căminul cultural din Gal­ primite în gospodăria' colectivă. - mian. Buna organt- Bunele rezultate ob­ de femei de la secţia j
da de Jos, are-loc astăzi aduna­ Printre cererile depuse se nu­ de confecţionat caie- 1
zare a muncii in hri- te este acum cunos-' I
rea generală a colectiviştilor. mără şi acelea ale ţăranilor în­ C. gadă a dus la o depă-
Cu acest prilej vor ii discutate tovărăşiţi Ioan Suciu cu 3,02 cută în întreaga între-' ^
cererile a încă 11 familii de ţă­ ha., Frusina Rînza cu 1,05 ha. t sire lunară a sarcini-'
rani întovărăşiţi din sat care şi Virgil Suciu cu 0,72 ha. prindere ca brigada 3 21 ŞI 22 NOIEMBRIE 1960
şi-au manifestat dorinţa de a fi cu două dranele.

i / u t i 1 1 f \ 1 1 1 , \— î \ _ / ( f i t u . 1 u J u J u —I u J i— ! i. I. MANEA j DEVA: U ltim a zi, p rim a zi DUL DE S U S ; grădin aru l spa­
1 ALBA IU LIA: C erneala roşie
V îrsta dragostei; BRAD: O
niol. .;

"O — i'1' 1

iHmi-i Semeieii ut Luptm !u d e o d i h n ă ; I L I A : 'M i s i u n e p e
riculoasă; H A Ţ E G : Război şi
— Gigele d r a g ă , m ă iu­ o dam igeană, ba cu alte bună­ a sucit-o, cum a dres-o, nu­ dă, lîngă carne ceva cartofi de şti ce conţine, butoiaşul. p a c e ; SEBEŞ : Poznaşa ; HU PENTRU 24 ORE
beşti ? tăţi. ştii, acela de pe autosal- m ai el o ştie. D estul că s-a C etăţenii satului ştiau în s ă :
varea minei. vă zu t cu foaia de parcurs in pai, şi-apoi ţuiculiţa — îşi f ă ­ ex act 120 kg. de ţuică, din cea N E D O A R A : Cad frunzele Vreme nestabilă cu cerul varia­
— Vai de mine, M ia ! M ă buzunar, pusă frum os lingă m ai bătrînă. Ţuică bătrînă bil mai mult noros în cursul zilei.
— Aa, da. De Sem escu este actul de iden titate al auto- cea socotelile pe drum şoferul pen tru nun taşi tineri... s-a O R Ă ŞT IE : N evăzut, necunos Temperatura variabilă; ziua va bsci'
m ai întrebi ? Ştii doar cît de salvării şi carnetul de şofer aplecat peste volan. m a i o p rit a u to sa lv a rea şi la cu t; In trigă şi iubire; P E T R O ­ la între 8 şi 13 grade iar noaptea in­
m u lt ţin la tine. Uite, dacă vorba ? M ă-nchin. A sta scoate profesionist, din care, „naiba Berthelot. Doi saci cu cartofi ŞANI: K a tia -K a tiu ş a ; 'Miciman tre 0 şi 4 grade. Vînt potrivit cu in­
vrei, de dragul tău m ă arunc şi apă din piatră. Sînt perfect ştie" p en tru ce m otive... lip ­ S im ţu l de „o rien ta re“ l-a în ­ clasa în tîia au fo st aşeza ţi la P a n in ; S IM E R IA : Blana de vi­ tensificări temporare din sectorul sud
şi-n Jiul ăsta rece ca gheaţa. de a co rd ! Sem escu răm îne se sc ta lo a n e le 1 şi 2, ia r p s d rep ta t întîi de to a te în satul picioarele viţelului. zon ; LONEA: M icuţa; T E IU Ş : şi sud-vest. Dimineaţa ceaţă locală.
Sau, m ai bine spu n e-m i tu ce naşul. una din file m ai stă scris n e­ R ăchitova. A o p rit pe la m ai De s lm b ă tă pîn ă luni; ZLA T-
să fac ca să m ă crezi ? gru pe alb : „1957, ridicat ca r­ m u lte porţi, şi-a vîrît capul Naşul şi-a frecat fericit NA: V înătorii de tigri; APOL-
? netul de conducere“. Chestia prin uşile m ai m u ltor g r a j­ palm ele. Aranjase totul aşa
— In Jiu nu vreau, că te S-a bucurat p este m ăsură întîm ,platâ cu cîteva luni în duri. cum îşi plănuise. Cu „in­ V
Ioan Sem escu cînd i s-a făcut u rm ă, cînd cu tam ponarea. ven taru l“ viu şi m o rt a p o rn i­
pieră. Hai m ai bine cu m ine p ro p u n e re a cu... n ăşia. m itosalvării, n -a m ai fost — Asta da viţel — a excla­ t-o . în n o a p te a d e 16 o c to m ­ ! CONCURS
la ofiţerul stării civile şi-apoi — Am să fiu un naş cum n-a brie spre casă.
m ai fost altul pe lum e — se m en ţion ată în carnetul de m a t naşul, ăînd cu ochii de ÎNTREPRINDEREA MINIERĂ ŢEBEA, aduce la cunoş­
te cred. u m fla el în p en e în fa ţa m ir i­ conducere. Nici „nu era ca ­ puiul unei Joiane. îm i place La Lupeni, descărcarea bu­ tinţa celor interesaţi că, în ziua de 30 decembrie 1060, ora 8,
lor. C ît p riv eşte aprovizona- zul...“ D acă s-a r trece to a te viţelul, se adresă el p ro p rie ta ­ nurilor s -a fă cu t cu m,are alai se va ţine în localul întreprind erii un concurs pentru ocuparea
— G ata, scum po, dacă in ­ rea, lăsaţi pe m ine. U nu-i s e ­ „m ărunţişurile“, taloanele ar şi veselie. Fiul Joianei a fost unui post de maistru miner şi a unui post de maistru electro­
m escu în L u p e n i! F acem o fi luat de m ult drum ul cuve­ rului. E ta m a n ce caut. O să in stalat in tr-o căm ară, în cin­ mecanic subteran.
sişti, acum ne ducem . nuntă, să -i m eargă pom ina. nit. N um ai că, pen tru ultim a ste a lui şi a naşului s -a d e s ­
Naşul s-a ţinut de cuvînt. A tam ponare şi reparare a m a ­ iasă nişte fripturi, de m -or fu n dat şi butoiaşul... S-a băut, Candidaţii trebuie să îndepl inească condiţiile prevăzute de
— Chiar acum nu, dar pe p re g ă tit totu l, cu „ch ibzu ială“ şinii, Ioan S em escu a găsit cu pom eni nuntaşii m ultă vrem e. s-a băut din greu. hotărîrile în vigoare.
şi cu „p ric ep e re“ de om „ ex p e­ u şu rin ţă cei 6.000 de lei n ece­ B ate palm a, bade. Cît îm i ceri,
4 noiem brie ne înfăţişăm . rim e n ta t" . In g în d u l lu i şi-'a sari... (D e unde b a n ii? ! ) a tîta -ţi dau. •k Cererile însoţite de toate a ctele se vor înainta I. M. Ţe-
zis a s tfe l: „Prea m ultă trea ­ De faptele năşicului Ioan bea pînă la data de 19 decemb rie 1960.
— Perfect, dragoste. Va să bă cu salvarea asta, n-am . in Şi, d u p ă cu m sp u n e a m , cu Au bă tu t palm a, au băut ca Sem escu, şofer la autosalvarea
caz de accident la m ină, m ă to a te actele „în regulă“, naşul adălm aş cîteva deţuri de vinars E. M. L u p e n i , s ă a i b ă g r i j ă o r ­
zică, pe 4 răm îne. P înă atunci pot înlocui şoferii de pe a porn it la drum , du pă a p ro ­ în s ă n ă ta te a m ir ilo r şi a... v i ­ ganele de m iliţie şi tovarăşii
pot să aran jez şi eu unele tre- autosalvările spitalului uni­ vizionări. Ca om „u m b la t“ şi ţelului, pe care l-au „p o ftit“ din conducerea întreprinderii.
buşoare. M irele are atît ea o- ficat din Lupeni. Cu ei m ă am cu sim ţ de orientare extrem apoi la m aşină. In prim ul rină, să se cercete­
bligaţii... la... c a ta r a m ă . In ce p r iv e ş te de a scu ţit, a co n d u s m a şin a în ze cum anum e a in trat in p o ­
slujba, a sta -i un fleac, se rv i­ ziua de 15 o cto m b rie p în ă în Joiana a m u g it prelung şi sesia foii de parcurs, şi-apoi
— Aşa este, dragule, aran- ciul de p ro tecţia m u n cii de la raionul Haţeg. cu m ultă tristeţe, s-a zbătut să fie traşi la ră sp u n d ere to ţi
E. M. L u p en i, nu p re a se s in ­ în lanţul p rin s la iesle. Vecinii aceia care, prin lipsa lor de
jea ză -le tu, că m a m a nu va fi chiseşte de mine. Şeful m eu — Vasăzică, pentru nuntă s-a u adu n at ca la urs. M inune preocu pare, îi dau p o sib ilita te
in sta re să le fa că p e toate. direct, Ioan Şerban, habar nu din asta n -au m ai pom enit, lui. I o a n S e m e s c u s ă f o l o s e a s c ă
La naşul cel m are să nu te gîn- are de drum urile mele. Ceva avem nevoie de carne frage­ n eam de n ea m u l lor. In văzu l un bun al poporului în cu to ­
d e ş ti. II a v e m n o i p e unul... m ai greu o fi cu foaia de p a r­ tutu ror, puiul de vacă să fie tul alte scopuri fa ţă de cele
lista face cît ş a p te ! Treburile curs". in stalat pe locul rezerva t bol­ pentru care a fost destinat.
m ai grele le ara n jă m cu aju ­ P înă la urm ă, năşicul a re­ navilor! uşile s-au trîntit, m o ­
toru l lui. ş tii cine e ? la ghici! zolvat şi chestia cu foaia. Cum torul a pornit. în tim p ce Jo­ GH. LUPAN
iana îşi continua m u getu l ei
__ ??? ! /v<V* « trist.
— Ei, cu m de n u-l cunoşti?
Nu-l ştii tu pe nea Ionică ? Salvarea, cu „pacientul“ s ă ­
__ ???
— Nu-ţi aduci am in te ? E nătos. a poposit apoi în satul
im posibil să nu-l cunoşti. în ­ Stei, unde a fo st u rcat un bu­
cep să cred că dragostea te-a toiaş. Viţelul n -avea de u n ­
orbit... Cine poate să fie altul
d e c ît şoferu l acela, ce dă din
cîn d în cînd pe la noi, ba cu