Page 72 - 1960-11
P. 72
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1837
Mesajul adresat de i. S. Hruşciov
lui Rockwell Kent
Şedinţa plenară a Adunării Lucrările Conferinţei generai© MOSCOVA 19 (A g e rp re s). — ele sînt înţelese şi apreciate de
TASS tr a n s m ite : L a 19 n o ie m oam enii sovietici care dau o
Generale a O. N. U. brie, N. S. H ruşciov a a d r e s a t în altă preţuire fiecărui pas in
lui Rockwell K ent un m esaj în lupta pentru pace în întreaga
NEW YORK 19 (Agerpres). Statele Unite. El a declarat că care i-a m ulţum it pentru hotă- lume. Sînt ferm convins că a-
rîrea de a oferi în dar poporu ceste m otive vor fi înţelese în
lui sovietic colecţia de opere mod just de poporul am erican,
create în decursul îndelungatei deoarece d aru l dv. rep rezin tă
sale m unci de creaţie. un pas pe calea întăririi prie
teniei şi înţelegerii reciproce
M otivele după oare v-aţi că
lăuzit, scrie N. S. H ruşciov, m e în tre popoarele U.R.S.S. şi
rită stim ă sinceră şi profundă, S.U.A
a U. N. E. S. C . O . Şedinţa festivă de la Moscova
— TASS transmite: In dimi adoptarea recomandărilor Co PARIS 19 (Agerpres). partea reprezentanţilor ţărilor S. A. Slipcenko a declarat că tf
neaţa zilei de 18 noiembrie, a mitetului va aduce prejudicii La 18 noiembrie au fost re socialiste.
avut Ioc o şedinţă plenară a poporului congolez şi va favo luate lucrările şedinţei plenare Uniunea Sovietică şi R-S.S. U- consacrată Zilei Artileriei
Adunării Generale a O.N.U. Pe riza tentativele colonialiştilor de a celei de-a 11-a sesiuni a Con In numele delegaţiei U.R.S.S. craineană nu vor plăti partea
ordinea de zi figura raportul a înrobi din nou Congoul. Quai ferinţei generale a U.N.E.S.C.O. şi a R.S.S. Ucrainene a luat cu- din cotizaţia lor destinată aco * MOSCOVA 19 (A g e rp re s). — TASS t r a n s m i t e : L a 18 n o
Comitetului de verificare a de son Sackey a amintit că la în La inceputul şedinţei de dimi vintul conducătorul delegaţiei peririi cotizaţiei neplătite de iem brie, la T eatru l Armiatei Sovietice din Moscova, a avut loc
plinelor puteri, care propunea ceputul celei de-a 15-a sesiuni neaţă, preşedintele sesiunii a a- R.S.S. Ucrainene, S. A. Slip- ciankaişişti, care trebuie să fie şedinţa festivă consacrată Zilei A rtileriei.
să fie recunoscută delegaţia lui a Adunării Generale, cînd Con dus la cunoştinţa delegaţilor că cenko, care. a declarat că este alungaţi neintîrziat din această
Kasavubu ca reprezentantă le goul a fost primit ca membru a avut loc o şedinţă a Prezidiu inadmisibilă discutarea oricărei organizaţie. La şedinţă au p a rtic ip a t m areşali ai U niunii Sovietice,
gală a Republicii Congo cu ca în O.N.U., preşedintele sesiu lui Conferinţei generale in ca probleme referitoare la China Greciko, Zaharov, M oskalenko, Erem enko, Sokolovski, precum
pitala la Leopoldville- Aceas nii, Boland, a propus să se a- drul căreia au continuat discu fără participarea reprezentanţi Poziţia delegaţiilor U.R.S.S. şi alţi conducători m ilitari sovietici.
tă hotărîre fusese impusă Co mîne problema acordării unui ţiile pe marginea cererii dele lor legali ai. acestei ţări şi că şi R.S.S.U. în această problemă
mitetului de delegaţia S.U.A. Ioc delegaţiei Republicii Congo, guvernele U.R.S.S. şi R.S.S.U. a fost sprijinită de către dele Deschizînd şedinţa, m areşalul de artilerie Barenţov a de
gaţiile R.S.S. Bieloruse şi Re clarat că artileriştii, îm preună cu ceilalţi ostaşi, vor sta şi pe
viitor cu vigilenţă de stra jă m uncii paşnice a poporului so
La începutul şedinţei a luat invocînd situaţia constituţională gaţiei U.R.S.S. privind include vor considera ilegală orice hotă- publicii Populare Bulgaria. vietic, vor a p ă ra in teresele de sftat ale U.R.S.S. şi ţă rilo r la
gărului socialist.
cuvîntul Fulbert Youlou, preşe şi politică neclară din această rea pe ordinea de zi a „Decla rire care se referă la China. Delegaţii Japoniei şi S.U.A.
dintele Republicii Congo, cu ca ţară. După cum se ştie, aceas raţiei cu privire la acordarea S. A. Slipcenko a subliniat că au sprijinit recomandarea comi
pitala Ia Brazzaville. Apoi a tă rezoluţie a fost adoptată. independenţei ţărilor şi popoa clica ciankaişistă nu poate in siei administrative.
luat cuvîntul delegatul Ghanei Delegatul Ghanei a arătat că relor coloniale“. Pentru exami nici un caz să se considere re Conferinţa generală a apro (Ocmfewinfa itaK®-B°omînă
care a propus să nu se treacă narea acestei cereri şi a propu prezentantă a Chinei şi că a- bat recomandările comisiei ad
Ia dezbateri pînă cînd O.N.U. acţiunile arbitrare ale lui Ka nerilor prezentate de unii mem ceastă ţară poate fi reprezentată ministrative cu 37 voturi pentru, á® inform ara ştiinţifică
nu va primi raportul cu privire savubu care „a demis" pe şeful bri ai prezidiului, acesta din ur numai de guvernul Republicii 17 contra şi 20 abţineri.
Ia Congo al Comisiei de con guvernului, Lumumba, sînt în mă a hotărît să creeze un grup Populare Chineze ales de po R O M A 19. — C o r e s p o n d e n legaţie de oam eni de ştiinţă
ciliere. El a spus că a recunoaş contradicţie cu legile republicii. de lucru format din reprezentan porul chinez şi care exercită pu Luind cuvîntul în legătură cu rom îni, com pusă din acad. prof.
Această hotărîre putea îi legală ţii Uniunii Sovietice, Braziliei, terea deplină asupra întregului votul care a avut loc anterior tu l A g e r p r e s t r a n s m i t e : L a 19 C onstantin Daicoviciu, rectoriR
te drept repezentantă a Republi numai dacă ar fi avut aproba Ghanei, Indiei, Mexicului, Pa teritoriu al Chinei. pe marginea propunerii delega noiem brie, în clădirea universi
cii Congo delegaţia vreunuia rea parlamentului. Dar parla kistanului, Marii Britanii, Fran ţiei U.R.S.S. de a se include pe tă ţii din Bologna, s-a deschis U n i v e r s i t ă ţ i i t>B a b e ş — B o l y a i ",
dintre grupurile politice rivale, mentul ş'i-a exprimat după aceea ţei, S.U.A. şi Tunisiei. Conducătorul delegaţiei R.S.S. ordinea de zi a conferinţei ra conferinţa italo-rom înă de in
înseamnă a agrava situaţia. îm de două ori încrederea în gu Ucrainene a protestat de aseme portul directorului general al form are ştiinţifică. Iniţiată de conducătorul delegaţiei, acad.
potriva acestei propuneri s-a vernul Lumumba. Mai mult de- In raportul comisiei adminis nea cu hotărîre împotriva reco U.N.E.S.C.O. cu privire la mă un grup de profesori universi prof. Raluca Ripan, preşedinte
pronunţat delegatul Republicii cît atît, organul suprem al pu trative, prezentat apoi delega-' mandării comisiei administrati surile luate de el pentru înde tari italieni sub auspiciile A so al filialei din Cluj a A cadem iei
terii — parlamentul — a fost ve de a se adopta hotărirea cu plinirea rezoluţiei celei de-a 55-a R.P.R ., prof. dr. 'Aurel M oga,
Coasta de Fildeş. ţilor. a fost formulată o reco privire la reducerea cotizaţiei sesiuni a Consiliului Executiv ciaţiei de p rieten ie „Ita lia —Ro- m em bru corespondent al A ca
Propunerea Ghanei cu privi dizolvat de preşedinte şi nu ciankaişiştilor, ceea ce implică privind problemele dezarmării dem iei R.P.R., şi prof. univ. Di-
funcţionează de mai bine de mandare privind aprobarea re-' o sporire corespunzătoare a co generale şi totale, reprezentan mînia", conferinţa are ca scop m itrie M acrea.
re la suspendarea şedinţei a două luni. contrar legilor ţării. tizaţiilor statelor membre ale tul Republicii Cuba a declarat
fost respinsă cu 51 de voturi ; zoluf.iei referitoare la cotizaţiile U.N.E.S.C.O. că delegaţia sa a votat pentru să contribuie la dezvoltarea le La lucrările conferinţei p a r
36 delegaţii au votat pentru, iar Reprezentantul Ghanei a sub găturilor ştiinţifice italo.rom lne. ticipă num eroşi oam eni de
11 s-au abţinut de la vot. liniat că trebuie să se amîne re şi datoriile ciankaişiştilor, care ştiin ţă italieni.
zolvarea problemei reprezentării La conferinţă participă o de-
împotriva propunerii Ghanei a stirnit proteste hotărîte din
-------- ---------
au votat ţările occidentale şî congoleze, pînă la primirea ra această propunere deoarece ea
delegaţiile unor state africane portului Comisiei de conciliere. împotriva persecutării algerienilor se. referă la îndeplinirea unei Presa am ericană
influenţate de ele- Statele inde Delegatul Ghanei a fost spri Am Franţa sarcini directe a U.N.E.S.C.O.
pendente din Africa şi Asia, r e c u n o a şte ...
precum şi delegaţiile ţărilor so jinit da lstna.il Ture. reprezen Cu deosebit interes au întim-
cialiste au votat în favoarea tantul Republicii Guineea. In PARIS 19 (Agerpres). La Tribunalul militar din pinat delegaţii cuvîntarea repre NEW YORK 19 (Agerpres). riene ale S.U.A. cărora preşe
propunerii Ghanei. Congo, a spus el, parlamentul In noaptea de 17 spre 18 no Marsilia a început la 18 noiem zentantului statului Haiti care Presa americană a fost ne
iembrie, poliţia franceză a efec brie procesul nigerianului Raşid a cerut acestei organizaţii să voită să recunoască că guvernul dintele Eisenhower le-a ordonat
¦A- a fost silit să tacă, iar guver tuat o nouă razie împotriva ni Şekrui în vîrstă de 20 de ani a- lupte împotriva discriminării ra S.U.A. nu are nici un fel de do
nul legal a fost pus pe linie gerienilor care locuiesc în Fran c.uzat de „atentat la securitatea siale. Nu se poate tolera — a vezi că Cuba s-ar amesteca în „să descopere şi să preintimpine
NEW YORK 19 (Agerpres). moartă şi acum ni se propune ţa. La Nariterre (suburbie a Pa statului“. Curtea Marţială din spus el — ca în mijlocul seco treburile interne ale statelor
să recunoaştem pe preşedintele risului) poliţia a reţinut pen Algeria a condamnat la moarte lului al XX-lea, oamenii să fie Guatemala şi Nicaragua şi că o eventuală agresiune in Gua
-r- In şedinţa plenară din după- Kasavubu ca fiind mai presus tru „verificarea actelor“ 650 ce pe un tînăr prizonier algerian omorîţi şi persecutaţi numai liotărîrea de a trimite forţe na
amiaza zilei de 18 noiembrie a de parlament, mai presus de tăţeni de naţionalitate algeriană care luptase în rindurile Arma pentru că aparţin rasei negre. vale ale S.U.A. în Marea Ca temala şi Nicaragua“ caută în
Adunării Generale a O.N.U. a popor. Delegatul Guineei s-a tei de Eliberare Naţională a Al raibilor reprezintă o demonstra
început discutarea raportului pronunţat pentru amînarea dis suspecţi de simpatie faţă de miş geriei. In şedinţa din după-amiaza ţie duşmănoasă împotriva Cu-' Marea Caraibilor ceea ce nu e-
Comitetului pentru verificarea cutării problemei. zilei de 18 noiembrie a celei bei.
carea de eliberare naţională din Presa relatează că 17 sena de-a 11-a sesiuni a Conferinţei Corespondentul ziarului „New xistă. <*-1
deplinelor puteri în care sa reco După cum au arătat-o discu tori francezi din partea Algeriei generale a U.N.E.S.C.O. au avui York Times“ scrie din Washing
mandă ca delegaţia Iui Kasavu ţiile din Comitetul pentru veri patria lor. După cum transmite au adresat preşedintelui Repu ioc alegeri în Consiliul execu ton : „Purtătorii de cuvînt ai „New York Post11 subliniză
bu să fie recunoscută ca dele ficarea deplinelor puteri şi şe blicii un mesaj în care arată că tiv — organul conducător al Departamentului de Stat au de
gaţie care reprezintă Republica dinţa din 18 noiembrie a Adu agenţia France Presse, 17 din a- U.N.E.S.C.O. în perioada dintre clarat că Statele Unite nu au că noua criză din regiunea AAă-
Congo. Această rezoluţie a fost nării Generale, Statele Unite sesiunile Conferinţei generale. „dovezi serioase“ ale participă
prezentată în Comitat de către caută cu orice preţ să strecoa ceştia au fost trimişi la secţiile rii Cubei Ia mişcarea insurgen rii Caraibilor „a fost creată pro
delegaţia S.U.A. şi adoptată cu re în O.N.U. delegaţia lacheu ţilor din această săptămînă din
ajutorul voturilor ţărilor depen Guatemala, Nicaragua şi de la babil în scopuri periculoase.
graniţa statului Nicaragua cu
Costa Rica“. Amintind că unii lideri din Gua
„Ne îndoim că Castro ar plă
nui să pătrundă în America La temala şi Nicaragua au promis
tină“, scrie ziarul „New York
Post“ intr-un articol redacţio să declare război Cubei, ziarul
nal. încercăm un sentiment ne
plăcut, continuă ziarul, văzînd scrie s Facem un joc periculos.
că subunităţile maritime si ae-
dente de ele. înainte de începe lui colonialiştilor Kasavubu. de poliţie pentru interogatoriu. situaţia politică din Algeria s-a Consiliul executiv este format Pe de altă parte reprezentan
rea şedinţei Adunării Generale, înrăutăţit considerabil în ultimul din 24 de membri, aleşi pe o pe
s-a difuzat delegaţilor textul timp“. „Torturile, arestările ca rioadă de patru ani. O jumă ţii cercurilor guvernante din
unui amendament propus de urmare a unor acuzaţii false, tate din membrii consiliului sînt
Guineea la raportul Comitetului. M arionetele am en in ţa persecuţiile în masă, practicate aleşi din doi în doi ani, la fie S.U.A. continuă zăngănitul ar
de autorităţile franceze în Alge care sesiune a Conferinţei ge
Delegaţia Guineei propune ca ria, se subliniază in mesaj con nerale. melor ameninţînd Cuba cu o in
formularea .,recunoaşte depline travin legilor şi moralei“. Auto
le puteri ale reprezentanţilor LEOPOLDVILLE 19 (Ager- tru a împiedica accesul în Con- rii mesajului cer şefului statu La 18 noiembrie au fost aleşi tervenţie făţişă. „Putem, trebuie
Congoului" numiţi de Kasavubu pres). go a Comisiei speciale pentru lui să lichideze de urgenţă la 12 membri ai Consiliului execu
conciliere a O.N.U. „Vom face gărele de concentrare pentru al tiv : reprezentanţii U.R.S.S., R. şi vom face tot ceea ce este po
să fie înlocuită prin cuvintele: Luind cuvîntul la 18 noiem tot ce ne stă in putinţă, a spus gerieni atît în Algeria cit şi în
„hotărăşte ' să amine recunoaş brie la o conferinţă de presă, el, pentru a-i împiedica pe mem Franţa şi să elibereze pe toţi P. Polone, Belgiei, Salvadoru sibil pentru ca această dictatură
Joseph Nusbaumer, purtător de lui, R.F.G., Greciei, Indiei, Ja
terea deplinelor puteri". cuvînt al „Consiliului comisari brii comisiei să aterizeze... Dacă deţinuţii politici algerieni din să fie înlăturată", a declarat la
Quaison Sackey, reprezentan lor generali“ din Congo a pro va fi necesar vom trimite la poniei, Republicii Malgaşe, Noii
ferat ameninţări la adresa Or aceste lagăre. 17 noiembrie senatorul James
tul Ghanei, care a luat primul ganizaţiei Naţiunilor Unite. El aeroport pe cei 5.000 de soldaţi Zeelande, S.U.A. şi Venezuelei.
cuvîntul, a condamnat rezoluţia a declarat că Consiliul nu va Eastland, referindu-se insă nu
şovăi „să facă uz de forţă“ pen- de-ai noştri care au luat parte
impusă Comitetului de către la vreuna din dictaturile pe ca
la parada din 17 noiembrie“. re S.U.A. le sprijină în Ameri
ca Latină, ci la..; guvernul re
voluţionar şi democratic al Cu
bei.
BBQ B8B32SBB9BQ \1!BB
Evoluţia evenimentelor din Congo A MI N T I R I . ©© „Trebuie să-i folosim pe negri pentru Astăzi — alegeri în Japonia
constituie una din grijile care îl pre pătrunderea noastră în Africa“, a de
ocupă în mod deosebit pe domnul Pier- té Générale de Belgique“, din al cărei torul marionetei lor, Chombe, consti clarat cunoscutul, ideolog al neocolo- TOKIO 19 (Agerpres). —¦ sa preferată — corupţia şi in volnicii n-au fost semnalate ni
re Wigny, ministrul de Externe al Bel consiliu1 de administraţie face nemij tuie una din „amintirile“ cele mai nialismului american Ghester Bowles, TASS transmite: La 20 noiem timidarea. Acest partid este ciodată în viaţa Japoniei de du
giei. Zilele trecute, el a declarat că locit parte unul din oamenii de curte. grele lăsate de colonialişti pe aceste Ziarul „Daily Worker“ a arătat că di sprijinit de capitalul financiar pă război.
Belgia se va bucura nespus de mult Actualul consilier al lui Chombe, con meleaguri. „Wall Street Journal“ vor nastia financiară Rockefeller deţine brie au Ioc alegeri pentru ca şi capitalul industrial, precum
cînd Gongoul — „de care o leagă a- tele d’Aspremont-Lynden, este fratele bind despre despărţirea nefirească a 500.000 de acţiuni ale trustului „Union mera Inferioară a Parlamentu şi de organizaţii pogromiste: In ultimele zile ale luptei e-
tîtea amintiri“ — îşi va găsi liniştea primului mareşal al curţii regale ! Katangâi de Congo spunea că aceasta Miniere du Haut Katanga“.., lui japonez. Peste 56 milioane lectorale, Partidul liberal-demo
internă,.; „face posibil ca lumea liberă să păs
Atitea şi atîtea amintiri... După treze zăcămintele de cupru şi alte mi Atîtea şi atîtea amintiri... Portretul de alegători vor alege 467 de primele, mai mult ca oricînd în crat a dezlănţuit o campanie de
Lăsînd deocamdată la o parte afir cum scriu ziarele occidentale, în an nereuri din Katanga“... Ziarul pome în ulei al lui Dag Hammarskjoeld, se deputaţi. La alegeri participă pa trecut î-au pus la dispoziţie bani persecutare a forţelor democra
maţia în legătură cu „bucuria“ pe ca ticamera cabinetului lui Ghombe se neşte numai de cupru, iar de uraniu, cretarul general al O.N.U., ale cărui tru mari partide politice: Par cu dărnicie, iar cele din urmă tice (îndeosebi împotriva parti
re ar încerca-o Belgia domnului Wig- află înşirate pe pereţi şi fotografiile manevre pentru menţinerea în Congo tidul liberal-democrat cu 399 şi-au oferit şi ele cu bunăvoinţa delor comunist şi socialist), ale
ny cînd va afla despre liniştirea lu a rînduielilor colonialiste sub firma candidaţi, Partidul socialist, serviciile. căror influenţă şi prestigiu cresc
crurilor în Congo, vrem să ne oprim O.N.U. vor rămîne veşnic în aminti
puţin asupra -„amintirilor“ care îl lea rea poporului congolez, se află şi el, Partidul comunist şi Partidul De data aceasta, Partidul îi- mereu. In campania electorală,
gă atît de strîns pe domnia-sa de după cit se spune, în colecţia de „su
noul stat apărut pe harta Africii. x veniruri" a lui Chombe. In aceeaşi co- socialismului democratic din beral-democrat a bătut recordul Partidul Comunist din Japonia
iec.ţ'e figurează şi portretul unui ofiţer
Intr-adevăr, atîtea , şi atitea amin Foileton exter belgian uns de Chombe drept coman partea cărora candidează 186 şl în domeniul corupţiei şi al inti a trebuit să facă faţă unor con
tiri... Numele lui Pierre Wigny, scria dant suprem al armatei sale. „Daily respectiv 118 şi 105 candidaţi- midărilor. încălcarea legii elec diţii deosebit de grele.
recent Isabelle Blume — poate fi în- Maii“ relaia la 12 septembrie că în
tilnit printre membrii consiliului de armata lui Chombe au rămas ca amin La alegeri se prezintă de aseme torale a luat un caracter de ma Deşi Partidul comunist a de
administraţie al grupului monopolist tire, 500 ofiţeri şi soldaţi belgieni.
„Cominiere“. O parte din capitalurile După mărturisirea aceluiaşi ziar, Bel nea candidaţi independenţi şi să încă înainte de începerea o- semnat mai mulţi candidaţi de
lui sîn t’ investite în fabricile de bere gia a livrat lui Chombe, tot ca amin candidaţi din partea unor mici ficială a campaniei electorale- cît Partidul socialismului demo
şi companiile de asigurare din Con tire, cel puţin 100 tone de armament
go... tuturor guvernatorilor belgieni trimişi cobalt şi titaniu — materia primă pen şi muniţii, precum şi 25 de avioane I grupări politice. Comentînd acest fapt, chiar şi cratic, reprezentanţii săi au fost
de metropolă să„fericească“ poporul tru arma nucleară — se face că nu
Atitea şi atîtea amintiri... Aflînd congolez. Şiaceştia au lăsat acolo, ştie ! Belgia se va bucura nespus de mult Dat fiind faptul că în urma influentul ziar burghez „Mai- împiedicaţi să expună programul
despre declaraţia ministrului belgian, în cele peste opt decenii de stăpînire cînd Congo îşi va găsi liniştea in
Ghombe — „premierul“ „republicii“ şi jaf, atîtea şi atîtea „amintiri“. Atîtea şi atîtea amintiri... Poporul ternă, a declarat — după cum am a- infamei ratificări a „tratatului niţi" care este cunoscut prin o- politic al partidului în cadrul
Katanga, — cică ar fi exclamat, pri „Adminsitraţia colonială desbina pen congolez a fost ţinut in lanţurile unei rătat la început — ministrul de Ex
vind cu duioşie marele portret al re tru a domni“, scrie ziarul francez ignoranţe îngrozitoare. Dintre cei pes terne belgian Pierre Wigny. Cit de de securitate" japono-american, piniile sale proguvernamentale, emisiunilor de radio şi’ televw
gelui Baudouin al Belgiei, portret care „L'Express“. Gongoul tradiţional a tre te 13 milioane de congolezi, niciunul mult se va bucura Belgia domnului
buit să rămînă în decursul anilor n-a putut să ajungă medic sau ju Wigny rămîne de văzut. Un lu parlamentul a fost dizolvat Ia a subliniat că asemenea sama- ziune. ! 'V¦
— după cum afirmă presa occidentală „un talmeş-balmeş de triburi angajate rist, niciunui militar negru nu i-a fost cru este sigur: bucuria va fi în ori
— atîrnă pe unul din pereţii cabine In rivalităţi străvechi, adaugă ziarul. îngăduită trecerea peste gradul de ser ce caz, şi cît de curînd, de partea cererea poporului, lupta electo -mu
tului său „de lucru“ : amintirile sînt Aşa le-a fost uşor colonialiştilor să gent major. In schimb, unii dintre ei Congoului. „Lupta începută de poporul rală a devenit cît se poate de a-
reciproce! Ghombe îşi aminteşte cu stoarcă ani şi ani sudoarea şi sîngele au ajuns preoţi, iar cîţiva chiar epis- congolez nu poate fi oprită, a decla
drag de legăturile sale cu înaltul per poporului congolez. Acelaşi ziar scrie copi ai bisericii catolice 1 rat N. S. Hruşciov la 23 septembrie în cerbă. In această luptă au ac Guvernul R .F .G . ridică noi obsfacole
sonaj de la Bruxelles. Cînd în iulie că in numai cinci ani, Gongo a adus faţa Adunării Generale a Organizaţiei ţionat forţele care apără poli
a. c. solii săi au ajuns în capitala Belgiei 500 de miliarde franci francezi Atîtea şi atîtea amintiri... Intorcîn- Naţiunilor Unite. Ea poate fi înceti
Belgiei, prima vizită au făcut-o la tn devize. Ea a lăsat acolo „amintiri“ du-se din vizita secretă din S.U.A., tica nefastă a intensificării co în calea reunificării Germ aniei
curtea regală. Am fost foarte bine care cu greu vor fi şterse;, cea mai Chombe a ţinut să aducă şi de acolo nită sau frînată. Dar această luptă laborării militare cu S.U.A. şi
mare durată a zilei de muncă şi tot cîteva „amintiri“. El a fost văziit chiar
primiţi, ' i-au spus ei lui Chombe la odată cel mai scăzut venit naţional, a doua zi intr-un „Cadillac“ de ultimul va izbucni cu o forţă şi mai mare şi a renaşterii militarismului şl BONN 19 (Agerpres). După cum se subliniază la 18
cele mai scăzute salarii, cel mai înalt tip pe străzile Elisabethville-ului ! De forţele care luptă pentru pace, Proiectul de lege al guvernu noiembrie in comentariile presei,
întoarcere. Este şi firesc. Congo a fost procent de analfabeţi, cea mai scurtă meserie contabil, Chombe şi-a făcui atunci poporul. învingînd toate greu pentru independenţă, pentru lui de la Bonn care pune sub în baza acestui proiect de lege,
durată a vieţii, cea mai înaltă morta socoteala că pe lingă francii belgieni neutralitatea ţării, împotriva control poliţienesc şi limitează guvernul R.F.G. intenţionează
proprietatea personală a regilor Bel tăţile, va obţine eliberarea deplină“. războiului. arbitrar contactele dintre cetă să interzică miilor de părinţi
litate a populaţiei. nu i-ar strica şi ceva dolari ameri ţenii din R.F.G. şi R.D.G. a fost din Germania occidentală să-şi
giei. Casa regală a întreţinut totdea AMRCEA IORDACHE Campania electorală a decurs întîmpinat cu nelinişte de către trimită copiii, în timpul vacan
Atîtea şi atîtea amintiri... De fapt cani. „Avem nevoie de americani mal în condiţiile agravării crizei po cercurile largi ale opiniei pu ţelor şcolare, în taberele de o-
una legături strînse cu banca „Socie- însăşi Katanga, ruptă vremelnic de litice, care se datoreşte politicii blice vest-germane. După hotă dihnă din R.D.G.
belgieni din trupul Congoului cu aju- mult decît orice", a declarat el revistei necorespunzătoare aspiraţiilor rirea de a sista comerţul inter
şi intereselor poporului, promo zonal cu R.D.G., guvernul Ger Intenţia guvernului R.F.G. de
de peste ocean „Time“. El are nevoie vată cu forţa de cercurile gu maniei occidentale a adoptat un a impune restricţii asupra con
vernante ale Japoniei, în con proiect de lege care instituie
de americani şi americanii de el. diţiile terorii fasciste crescînde restricţii asupra libertăţii depla tactelor intergermane a fost în-
împotriva forţelor progresiste. sărilor între R.F.G. şi R.D.G. şi
tîmpinată cu nelinişte chiar şi
Pentru a se menţine la putere,
partidul liberal-democrat de gu- ridică noi obstacole în calea u- în rindul deputaţilor din Bun
vernămînt a recurs Ia metoda nificării tării. destag.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: litó; ls9 ! 75. Taxa plătită tn numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. -> Tiparul; întreprinderea poligrafică „1. Mai“ « Deva.
