Page 73 - 1960-11

; @ÍhlÍOtsC3 Csfitf&iÁ ;
Anul XII. Nr. 1838
Desbaterea sarcinilor de plan pe 1961
F iecare bloc construit
m a l feme«, m a i r e p e d e
şi m a i ieftini
Şantierul noului oraş munci­ Szabo, şef de echipă. Dacă în a-
toresc din Călan s-a născut cu cest an am făcut în medie cîte
mai bine de un an' şi jumătate 17 m.c. de zidărie pe zi, în a-
în urmă. In această perioadă nul 1961 vom face 19 m.c. In
scurtă aici a început să se pro­ ce priveşte economiile, vom eco­
fileze tot mai mult viitorul oraş. nomisi cîte 8 bucăţi de cărămi­
Au fost atacate pînă în prezent dă pe m,c. de zidărie, ceea ce
şi se găsesc în diferite stadii înseamnă pe întregul an 48.090
(de la fundaţii, la dare în fo­ buc. cărămidă.
losinţă) un număr de 34 blocuri — Multe posibilităţi de a re­
de locuinţe. Pînă în prezent au duce consumul specific de ma­
fost date în folosjnţă 228 apar-. teriale avem şi noi mozaicarii,
tamente, iar alte 34 apartamente a arătat tov. Dumitru Negoiţă,
vor fi gata în curînd.
Pentru anul 1961, în faţa con­
structorilor noului oraş stau noi
sarcini de plan. Astfel vor fi
atacate 226 apartamente noi, din
care vor fi date în folosinţă 76
apartamente, restul rămînînd în
continuare pentru anul 1962. De
asemenea, se vor continua lu­
crările şi vor fi date în folosin­
ţă încă 200 apartamente, conti­
nuări din acest an. Se va con­
strui o şcoală cu 8 clase, un
mare volum de lucrări edilitare
etc.
Aceste sarcini au fost dezbă­
tute cu toată răspunderea de că­
tre constructorii noului oraş
muncitoresc din Călan, în ca­
drul unei adunări ce a avut loc
în aceste zile. In cuvîntul lor
constructorii şi-au exprimat ho-
tărîrea de a munci cu toate
forţele şi capacitatea lor pentru
a da viaţă sarcinilor cuprinse
în expunerea tovarăşului Gh.
Gheorghiu-Dej Ia recenta plena­
ră a CC. al P. M. R. Fiecare
muncitor, tehnician şi inginer în
parte şi-a luat angajamente con­
crete în vederea îndeplinirii sar­
cinilor de plan pe anul 1961, de
a îmbunătăţi calitatea lucrărilor,
a scurta termenul de dare în
folosinţă şi a reduce preţul de
cost. Totodată ei au făcut pre­
ţioase propuneri de îmbunătăţi­
rea organizării muncii şl apro­
vizionării şantierului.
— In raportul tovarăşului
Gheorghe Gheorghiu-Dej la re­
centa plenară a C.C. al P.M.R.
— a arătat tov. Augustin Indre-
can, şeful unei echipe de dul­
gheri — se pune un accent deo­
sebit pe realizarea de economii.
Aşa cum a reieşit din cifrele
prezentate aici, şantierul din
Călan are de executat în anul
viitor circa 5.000 mp. lucrări
de dulgherie. Eu am făcut un
mic calcul şi îmi iau angaja­
mentul, ca împreună cu echipa
să facem 1.000 m.p. de lucrări
de dulgherie. Totodată vom fo­
losi cofrajele în loc de 4 blocuri,
Ia 5 blocuri. De asemenea, vom
economisi lunar 2 m.c. material
lemnos şi 10 kg. cuie. Toate a-
cestea vor face ca să economi­
sim în anul viitor peste 6.500 lei.
— Ş'i noi, zidarii, ne a lă tu ­
răm celor spuse de tov. Indre-
can — a arătat tov. Francisc
Să. fil mimfô-i pista ia eaştăt
m ul m anevra cu atenţie
o braţul m acaralei Tie-
gler de care era prin s lin-
goul greu de oţel, îndrum in-
du-l de la în ălţim e sp re gura
deschisă, dogoritoare, a cup­
torului de încălzire. P rism ele
'uriaşe de oţel rece erau
sm u lse pur şi sim plu de pe
platform ele vagoanelor c u lu i. C u t o a t e c ă m a c a r a g i u l s u s , s ă v ă d c e e.-..
lingotiere. P u rta te a poi în se ved ea lu crînd la c o m a n ­
uşor balans, ca n işte leagă­ da-control oare. braţul m aca-
ne, p rin aer, p în ă în d rep tu l
cu ptoru lu i, erau co b o rite lin
in vă p a ia flăcărilor, acestea
u rm în d să le în fierb în te p î­
nă la te m p e r a tu ra de 1300
grade. De aici erau scoase
apoi, fiind în cărcate în trans-
vercar şi în d ru m a te spre li­
nia de lam inare, p en tru a fi
tra n sfo rm a te la dim ensiunile
dorite în lungi bare aurii.
M unca m acaragiului se
părea câ m erge bine, acesta
conăucindu-şi cu pricepere
m aşina, operaţia de încărca­
re a cu ptor ului-celulă fiind
pe term inate, urm înd să i se
pună capacul, pentru a înce­
p e „p r ă j i r e a " lin g o u r ilo r . m otorul electric! se auzi vor­
Doar cîteva din uriaşele ca ­
lupuri âe m etal răm ăseseră
P R O L E T A R I DIN T O A T E Ţ Ă R I L E . TI Nl Ţl - VAI
S e g jo n şiă
odoare- Deva
Marţi 22 noiembrie 1960
şef de echipă. Sîntem hotărîţi
ca în anul ce vine să facem 600
m.p. mozaic pe zi, faţă de 540
m.p. cît am realizat în medie a-
nul acesta. Ca economii vom
consuma mai puţin la fiecare
m.p. mozaic cu 0,500 kg. mo­
zaic, 0,500 kg. ciment şi 100 gr.
piatră de frecat.
O atenţie deosebită în cadrul
dezbaterilor sarcinilor de plan
au dat constructorii din oraşul
nou Călan şi îmbunătăţirii con­
tinue a calităţii lucrărilor. Aşa
de pildă, tov. Marin Smeu şi
Nicolae Cîmpeanu. şefi de echi­
pe de tencuitori, şi-au luat an­
gajamentul să execute aseme­
nea lucrări încît la nici un bloc
să nu fie obiecţiuni Ia recepţie
şi să nu se mai facă nici un fel
de refaceri.
Şi alţi constructori din ca­
drul şantierului, cum sînt tov.
Vasile Sacadat, maistru, Octa-
vian Hurezean, zidar, Vaier Gor-
nea, instalator, Emilian Nisipa-
şu, electrician, şl mulţi alţii au
făcut preţioase propuneri pri­
vind îmbunătăţirea muncii pe
şantier şi şi-au luat angajamen­
te de a munci mai bine, mai cu
spor. In mod deosebit s-a insis­
tat asupra întăririi disciplinei în
muncă şi a răspunderii persona­
le a fiecărui muncitor în parte,
pentru calitatea lucrărilor ce le
efectuează. S-a atras atenţia în
mod serios asupra întăririi grijii
faţă de avutul obştesc, combă-
tîndu-se cu tărie risipa de ma­
teriale. S-a insistat şi asupra
necesităţii extinderii la toate for­
maţiile de muncă a lucrului în
acord global.
In cuvîntul lor constructorii
au apreciat mult măsura luată
de partid de a se cunoaşte şi
discuta cifrele de plan pe anul
1961, cu mai bine de o lună şi
jumătate înainte. Aceasta va da
posibilitate conducerii şantieru­
lui să ia din timp toate măsu­
rile în vederea unei bune desfă­
şurări a muncii încă din prima
zi a anului viitor. Totodată e-
chipele şi brigăzile de construc­
tori, aşa cum a reieşit din dez­
bateri. vor porni încă de ne a-
cum la organizarea muncii în
aşa fel ca să atingă ritmul de
lucru pentru anul viitor încă de
pe acum.
V. FUR IR
IW'ÎI
să fie aduse, su b p rivirile u-
nui gru p de cu ptor ari, lă c ă ­
tuşi şi electricieni care u r­
m ăreau m an evrele aeriene.
Dar ce-i ? Ce s-a întim -
plat ?!
w j nul dintre lingouri răm a-
se su sp en d a t în aer.
chiar lingă bordura cu ptoru ­
Din carnetul
REPO RTERU LU I
ralei răm înea în ţepenit d e a ­
su pra jârâgaiu lu i de jos. Nici
nu cobora, pentru a putea e-
libera lingoul, nici nu urca,
pentru a putea astupa cu pto­
rul, să se în ceapă operaţia
de încălzire cu ceea ce era
înăuntru.
in hală se iscă zarvă, aler­
g ă tu ră de oameni...
— S -a d efecta t ceva la
bind cineva.
I
wm
fy d fisssta g &/fSs%ifl
° V. ALBU : Gateriştii;
0 V. CH1Ş: Clubul, în sprijinul
întrecerii pe profesii;
(pag. 11-a);
® Sport (pag- lH-a);
® Sesiunea Adunării Populare
Supreme a R.P.D. Coreene;
° Rezultatele alegerilor din Ja­
ponia ;
4 pagini 20 bani (pag. IV-a).
„In fiecare zi, pe fiecare post da miner cîte C o le c t iv d e
leg. minereu de fler peste plan“ inovatori
Iniţiativa minerilor de ia Teliuc
Cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe anul viitor la Colectivul de inovatori
din se c ţia C.T.E. 2 din C o m ­
mina Teliuc, minerii de aici au făcut propuneri preţioase, luîn- binatul siderurgic H une­
doara, condus de com unis­
du-şi totodată angajamente valoroase- Astfel, brigada con­ tul Ieronim Rusan, a ob­
ţin u t succese de se a m ă în
dusă de minerul Coama Culcea de Ia sectorul II, m unca de inovaţii şi ra ­
ţionalizări. Acest colectiv
a pornit iniţiativa de a extrage în fiecare zi pe fiecare post de se preocupă zi de zi de
descoperirea noului în p ro ­
miner cîte 400 kg. minereu de fier peste plan. cesul de producţie.
In numele brigăzii sale, tov. Culcea Cosma s-a angajat ca. Cu cîteva zile în urm ă:
aplicînd această iniţiativă, să îndeplinească planul de produc­ acest colectiv a făcut două
raţionalizări la cazanul
ţie pe anul viitor, în numai 11 luni. Iniţiativa a fost îmbrăţi­ l.P . R . O . M . U n a d i n t r e a -
cestea constă în confecţio­
şată şi de alte brigăzi de mineri de la Teliuc, printre care şi de narea unui regulator de
tem p era tu ră a aburului
cea condusă de comunistul loan M. Popa-
-------- -------- -- = ¦ ............ — — ----------
Cu planul anual îndepl
In clişeul de faţă tinerii Maria Hentely, muncitoare la laboratorul cen.
frai din Gurabarza şi Dumitru Aslău, elev în anul I al şcolii tehnice mi-
nicre din Brad — cei mai buni interpreţi din echipa de dansuri a clubulu
din Gurabarza.
Depoul C . F. R. Sim eria
Colectivul depou­ La obţinerea a- ţul de cost planifi­ supraîncălzit. Cu ajutorul
lui de locomotive cestui succes a con­ acestei raţionalizări se m ă ­
C.F.R. S im eria şi-a tribuit buna în tre­ c a t eu 4,24 la su tă, r e ş t e d e b i t u l d e g a z d e la, Pira în tr e p r in d e r ile
îndeplinit sarcinile ţinere, reducerea ©raşsilsil P e tr o ş a n i
de plan pe anul term enului de im o­ să econom isească 2.000 m .c .jh , — la 6.000
1961 cu 42 de zile bilizare a locomo­
înainte de term en. tivelor, exploatarea c a n tita te a de 4.577 m . c.lh. Al doilea a va n ta j
Acest succes se da­ raţională a acesto­ este şi acela că se reduce
tor este muncii poli­ ra, rem orearea tre ­ tone com bustibil con su m ul de gaz m e ta n la
tice şi organizato­ nurilor cu tonaj m in im şi se foloseşte in ­
rice d esfăşurată de sporit, raarşrutiza- ¦convenţional fa ţă de tegral gazul de furnal, ca ­
organizaţia de p ar­ rea, tra n s p o rtu lu i re este m u lt m ai ieftin.
tid, entuziasm ului etc. J.800 a n g a ja m e n t Prin aplicarea acestei ra ­
cu care lu p tă toţi ţio n a liză ri, se adu c amt.nl
m uncitorii, inginerii Colectivul densu­ şi să facă o econo­ econom ii în valoare de Economie de combustibil convenţional
şi tehnicienii depou­ lui a reuşit să spo­ 200.000 lei.
lui p entru îndepli­ rească productivita­ mie la preţul de Un obiectiv principal conomisit 280 tone de
nirea sarcinilor e- tea m unci’ planifi­ O a doua raţionalizare al întrecerii mecanicilor combustibil convenţional.
conomice. c a te cu 17,14 la s u ­ cost al producţiei de realizată tot de acest co­ şi fochiştilor de la de­ Ceie mai însemna
tă, să reducă pre- poul G. F. R. Petroşani Cu cantitatea de com­ economii le-au obţin
406.000 lei fa ţă de lectiv este in titu lată : „Re­ este realizarea de cît bustibil economisită în mecanicii de loeomoth
mai mari economii de acest timp se pot re­ Marcu Aurel şi Gostk
346.000 lei a n g a ja ­ zolvarea problem ei dega- combustibil convenţional. morca 60 trenuri de Ladislau. Ei au econi
zării apei la un alt cazan In prima jumătate a lu­ marfă duble pe dis­ mlsit în primele 15 zi
m ent. La obţinerea I.P.R.O.M.". A plicarea a- ale lunii noiembrie !
cestei im portante raţiona­
acestui succes şi-a lizări la ăegazorul acestu i
cazan, prin efectuarea u-
adus contribuţia în ­ nor m odificări su bstan ţia­
le, a d e te r m in a t p u n erea
tregul colectiv, în lui în fu n cţie şi p ro te ja re a
ţevilor supuse flăcărilor de
frunte cu com uniştii coroziune în tim pul func­ nii noiembrie ei au e- tanţa Pefroşani-Simeria. tone de combustibil.
ţionării. O dată cu aceasta
ca re a.u fo st a n i­ se evită com plect distru­
gerile ţevilor asigurîndu-
m atorii întrecerii. se o funcţionare continuă Cel mai bun pe profesie
A fe lie re îe centrale C rişc io r a cazanului şi cu o p ro ­ La Uzina de reparat turnătorie cele mai bu­ ţinut indici mai buni <
du ctivitate ridicată. utilaj minier din Petro­ ne rezultate le-a obţi­ 10 la sută decît ceilal
In ziua de 14 noiem­ inte de termen a fost în perioada scursă de şani întrecerea pe pro­ nut brigada condusă de tovarăşi din secţie. Ti
brie la Atelierele Cen­ posibilă datorită muncii Ia începutul anului şi fesii a căpătat o largă comunistul Kristaly Lu­ Iul de cel mai bun mai
trale Crişcior au fost entuziaste depusă de în­ pînă în prezent, harni­ extindere. In prezent se dovic. Participînd la tru i-a revenit tovari
produse şi reparate ul­ tregul colectiv, antrenat cul colectiv de la Ate­ întrec pentru titlul de întrecerea pe profesii a- şului Cosma loan di
timele piese şi instalaţii intr-o însufleţită între­ lierele centrale Crişcior ce! mai bun pe profe­ ceastă brigadă a reali­ secţia construcţii met:
In contul anului 1960 cere socialistă pe echi­ a reuşit să reducă pre­ sie 217 muncitori, 11 zat pînă acum econo­ Ifce.
şi primele în contul a- pe, secţii şi pe profesii, ţul de cost al produse­ maiştri şi 4 ingineri mii de circa 5.000 lei,
nului 1961. şi folosirii la maximum lor cu peste 6 la sută. şefi de secţie. Obiecti­ lucrările executate fiind Pe întreaga uzină, c
a maşinilor ş| utilajelor. vele acestei însufleţite de bună calitate. La sec­ urmare a extinderii îi
îndeplinirea planului I. VISA întreceri sînt creşterea ţia construcţii metalice trecerii pe profesii, s-a
anual de producţie îna­ Trebuie adăugat câ productivităţii muncii, titlul de cel mai bun
’ corespondent îmbunătăţirea calităţii pe profesii a fost cîşti- realizat în trimestre!
produselor şi obţinerea gat de sudorul Nîcu
de economii. La secţia Constantin, care a ob­ 11 şi III economii pesl
plan în valoare ci
1.306.000 lei.
oTSSSi
Her vechi p
JOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOCOOOOuuOOOOOOOOOOOCOOOOODOOOV nooo oo oo oo exoo oo oo oo ooc
De la m unciforii Contribuţia noastră
? !!ii WMMiéAwAEËml • din C u g ir Colectarea fierului vechi este Interes deosebit au depus iî
o problem ă bine cunoscută şi în acţiunea patriotică de colecta­
Utemiştii de la U.M. Cugir rîn d u l m u n c ito rilo r cîe la u zin a re a fie ru lu i vechi u te m iştii Rs-
dau viaţă angajamentului luat, e le c tric ă clin V ulcan. E a a con­ m us Şuteu, Vasile Lăcătuş, Sil­
ca răspuns la chemarea oţelari- stituit o preocupare de seam ă via Diaoonu etc. P en tru aportu
lor hunedoreni de a colecta cit său adus cu ocazia colectări
mai mult fier vechi. a întregului nostru colectiv de fierului vechi, lăcătuşul Remu:
muncă. Sub îndrum area orga­ Şuteu a fost distins cu diploms
In urma acţiunilor întreprin­ nizaţiei de p a rtid , avînd şi s p ri­ de onoare a Com itetului regio­
se, tinerii din această uzină au jinul conducerii uzinei, m unci­ nal U.T.M.
încărcat în două vagoane, torii uzinei au trim is de la în ­
27.000 kg. fier vechi. Vagoane­ ce p u tu l an u lu i şi p în ă la 15 n o ­ P e n tru viito r, u te m iştii de Îs
le cu nr. 2621627 şi 3444203 în­ iem brie p e ste 150.000 kg. fie r uzina electrică din V ulcan voi
cărcate cu fier vechi de munci­ vechi. în tre p rin d e noi a c ţiu n i de co-
torii din Cugir pentru oţelarii lectare a fierului vechi.
hunedoreni au fost expediate în O contribuţie însem nată la
ziua de 15 noiembrie. In curînd colectarea şi expedierea acestei 1ACOB IOS1F
vor fi încărcate şi expediate alte c a n tităţi, au adus-o şi u tem iştii
trei vagoane cu fier vechi. uzinei electrice din Vulcan... Or- secretar al organizaţiei de bazi
ganizîndu-şi mai bine munca, U.T.M. — Uzina electrică Vulcan
Aşa înţeleg tinerii de la U.M. d e p u n în d în ac est scop 1.900
Cugir să-şi îndeplinească anga­ ore de m u n că v o luntară, ei au -3 L -
jamentul luat. colectat 34.150 kg. fier vechi.
Dezideriu Pop şi fosiţ -j
Szabadoş lucrează ca cio- j Trebuie doar transportat
plitori la întreprinderea de 1
Un tînăr subţirel şi m lă ­ marmură din Simeria. In dorin ţa de a sprijin i, pe toţi ţăranii m uncitori din sa ­
diii, s m e a d la fa ţă , cu ochi Prin hărnicia şi pricepe­ 1 m ăsura posibilităţilor de care tul nostru, pe la S.M.T. şi g o s­
jucăuşi şi un bum b de m u s­ rea de care dau dovadă, 1 dispunem , m unca harnicilor o- podăria colectivă, de unde au
taţă de cărbune deasupra bu­ s-au situat luni de-a ria­ 1 ţelari, am în treprin s cu şco­ colectat o frum oasă cantitate
zelor subţiri, să ri din m ijlo ­ dul fruntaşi, in muncă. Ei larii cîteva acţiuni pen tru co ­ de fier vechi. P înă acum am
cul grupului de m uncitori ca­ îşi depăşesc lunar planul lectarea fierului vechi. G rupuri strîn s p e s te 4.000 kg. de fier
re u rm ăriseră pîn ă aici m u n ­ de producţie cu 15-20 la j de elevi, alături de diriginţii vechi pe care şcolarii l-au
ca m acaragiului-: sută Í tra n sp o rta t şi d ep o zita t în
IN FOTO: Dezideriu ? claselor, secretaru l U.T.M pe curte, în m agaziile şi in su bso­
— Stai că m ă urc eu pînă t Pon şi Szahados Iosif con- ţ lu rile şcolii, n o a stre .
sultă schiţa unei piese. şcoală. Andrei Ţ el şi in stru cto ­
rul superior de pionieri, loan
Banu, s-au d ep la sa t pe la m ai Acţiunea de colectare a fie­
— Cum ? Pe m acara ? ! rului vechi continuă A vem insă
— Şi-ai să cobori pe braţ şi. u n n e c a z . F i e r u l p e c a r e l - a m
deasupra cuptorului a p rin s? ! Realizări la L F. E. strîn s p în ă acu m trebu ia să ia
de m u lte zile drum ul oţelăriilor.
— D acă-i necesar, de ce Acest lucru nu s-a în tîm p la t
să n-o fac ? ! Am m ai făcu­
t-o şi altădată... Colectivul de muncă de la vrări la unele sortimente, ca, de însă pentru că nu ni s-au pus In centrele petroliere din re­
I.F.E.T. Petroşani se numără pildă buşteni, răşinoase pentru la d isp o ziţie m ijlo a cele de giunea Piteşti se extinde necon­
— Fugi, m ăi Olarule, de- printre colectivele fruntaşe din fabrici, lemn pentru celuloză, transport necesare. tenit forajul cu turbine. Brigada
raionul Petroşani. In primele traverse normale şi înguste etc. de sondori, condusă de Ursea
a i c i p l a s ă p e a l t u l m a i cu. e x ­ 10 luni ale anului curent acest Printr-o mai bună utilizare a C o m itetu l raion al U.T.M. cu ­
perienţă s-o facă.. harnic colectiv şi-a depăşit pla­ mecanismelor şi a extinderii în ­ n o a şte a cest lucru, îl ştie şi co ­ Vintilă, de la întreprinderea de
nul la producţia globală cu 4,5 trecerii pe profesii au fost ob­ mitetul. execu tiv al sfatu lui foraj Rîmnicu Vîlcea a atins !.-
— A scu ltă de el, E m anoile, la sută, iar la producţia mar­ ţinute în acest an economii la popular, dar, sp rijin con cret în unele sonde viteze comerciale do
fă cu 4 la sută. In acelaşi timp preţul de cost în valoare de această privinţă n-am prim it peste 130 la sută.
că ştie ce zice... S ă nu te -a - productivitatea muncii a cres­ 1.163.000 lei. încă. Ar fi cazul să se ia m ă ­
puce a m eţea la sus, la t e m ­ cut cu 9 la sută faţă de cea pla­ surile cuvenite p en tru că şi IN FOTO; o parte din briga­
p era tu ra asta... nificată. O" contribuţie însemnată la can titatea de fier vechi, strînsă da Iui Ursea Vintilă.
obţinerea acestor frumoase re­
Dar tînărul nu stătea să-i De remarcat este faptul ca de noi — ce-i drept cam m o­
audă. ştia că producţia e p e ­ muncitorii acestei întreprinderi zultate au adus-o muncitorii fo­ destă — va putea contribui to ­
riclitată, ştia că fără a ju to­ şi-au îndeplinit cu două luni restieri Iacob Hapea, Nicolae
ru l u n u i e»lectrici>c,n m a c a ­ mai devreme planul anual de li­ Robu, Gheorghe Enciu, Ilie Pop tuşi, în tr-o o a recare m ă su ră , la
raua va răm îne im obilă, de şi mulţi alţii. îndeplinirea şi depăşirea planu­
aceea şi trecu se la fapte. A- lui oţelarilor din H unedoara.
IRIMIE STRAUŢ PAR ASCII 1VA BĂDILĂ
(Continuare in pag. 2-a) directoarea şcolii de 7 ani
Miercurea