Page 74 - 1960-11
P. 74
i
pag. 2 DRtiMlif SOCIALISMULUI N r. 1838
B i&BE
Aportul comuniştilor, Să fii curajos pînă 0 nouă stradă F O IL E T O N
iluminată fluorescent
poate fi mai mare la capăt D escoperitorii
Pe strada V. I. Lenin din De g r a te ite a n a iiie f 66
De curînd a avut loc aduna pentru siloz de 15 vagoane şi (Urmare din pag, l-a) Că e puţin respectuos fa ţă va, lucrările pentru introducerea
rea de dare de seamă şi alegeri o remiză pentru unelte şi ate de cei vîrstnici i s-a m ai a- iluminatului fluorescent sînt pe Boala este nouă. A pare pe A n drei R oată, i-a con tam in at L
în organizaţia de partid din laje. junsese deja să urce scara tras a te n ţia ; vezi num ai că terminate. Pînă în prezent au Ici p e colo, fa v o riza tă de o şi pe alţi salariaţi ai san a
G.A.C. „Dr. Petru Groza“ din pasarelei, care ducea spre el nu g ă seşte destu lă voinţă, fost montaţi de. către I.R.E.H.- gurăcascom afiie. In tratatele toriului. Pe dr. E ftîm iu Lco- \
satul Toteşti, raionul Haţeg, Comuniştii au arătat că lu- cabina de com andă. Aici s tă destulă îndrăzneală ca să-şi Deva 16 stîlpi din beton armat de m edicină încă nu şi-a fă nida şi pe contabilul Nicolac
unde s-a analizat telul cum a crîndu-se după metodele agro tu puţin de vorbă cu m aca înfrîngă pornirile uşuratice, centrifugat, cărora li s-au a- cut locul. D ar p o a te în cu M arine seu, şi i-a fă cu t fini, j
tehnice înaintate au reuşit să ragiul şi sub ochii u im iţi ai care-l fac să creadă că tot daptat prelungitoarele de ţeavă rînd, în analele sanatoriului iar lui D um itru D um itrescu. ’
muncit biroul organizaţiei de obţină recolte bune. Spre exem celor de jos, aţintiţi asupra ce zboară se m ănîncă. pentru instalarea lămpilor N T.B.C. din G eoagiu se va în resp o n sa b ilu l su fra g eriei, lui !ţ
plu, la porumb s-au obţinut lui, tîn ă ru l electrician în ce 300 cu baloane fluorescente de scrie pen tru prim a dată a- Aurel Creţu, con tabil şef. şi j
bază precum şi ceilalţi comu 2.000 kg. boabe la hectar, iar la pu să se caţere pe braţul 3 s-a a ră ta t nu de m ult, 400 W. De asemenea, pînă ieri cest cuvînt. Ce ne face să G h eo rg h e B u za tu le-a boteza*.
ovăz 1.200 kg. la hectar. m acaralei de deasupra cup chiar în tr-o şedinţă de au fost montate 12 lămpi pe credem asta ? „Strădaniile" cîte un copil.
nişti în vederea realizării sar torului încins. partid că pentru a-şi da sea stîlpi şi 12 pe ancore. clto rva o a m en i de aici
Trebuie depus mas mult m a că nu-i stau bine n ă ra „m ari specialişti" în tra ta rea R epede s -a a,comodat cu
cinilor de producţie ale gospo — Se pare că-i rupt vreun vurile ce le are, ar fi bine să La efectuarea lucrărilor s-a T.B.C.-ului şi desco p erito ri ai
dăriei, cît şi pentru ridicarea inferes citească m ai m ult, să frec evidenţiat în mod deosebit echi „gratuitom aniel „m ed iu l" şi Aurel G irjob. a-
muncii de partid la nivelul sar fir de alim entare a bobinei venteze m ai des sălile de pa de electricieni condusă de
Comuniştii nu au trecut cu cont actorului. Are ochi buni 1 spectacole sau chiar să să maistrul comunist Oniţiu Ne- D ar să dăm cîteva din chizitorul sanatoriului, venii
cinilor actuale. vederea nici peste lipsurile ce în seam n ă că o să înlăture înscrie la şcoala m ed ie se ra gulei. sim p to m ele acestei „boli“. aici d u p ă 8 ani de... în ch i
s-au manifestat în activitatea repede defecţiunea! spuse lă, fiin dcă e b ă ia t in teligen t, T otul în cepe p rin a lua un soare.
SucceseSe eoîecfs'vî'şfiîor organizaţiei de bază. Comunis electricianul Chiţuc Vasile. învaţă uşor şi ar putea ajun Lucrători calificaţi lucru m ic din avutul s ta tu
tul Pavel Turcu, bunăoară, a ge d ep a rte, dacă ar stărui..: lui p en tru uzul personal al D upă cum spun unii p a
Din darea de seamă prezenta arătat că organizaţia de partid — O ricum ! Se descurcă In cadrul întreprinderii O. C. celor ce „g u vern ea ză " aici.
tă şi din discuţiile purtate de nu a făcut prea mult pentru el... E c u r a jo s flă că u — a- Insă nici în această privin-' L. Produse industriale din ora Şi vorba c e e a : picătu ră cu cienţi — socotiţi de ei pala-
comuniştii Ionel Zeiconi, Atana- mobilizarea tuturor colectivişti ţă nu se dovedeşte prea te şul Hunedoara, acum patru luni picătură se face balta m are
si'e Topor şi alţii, a reieşit că lor la muncă, dîndu-se, ca e- ăăugă Colcer Rem us, alt e- m erar. fiind m ai uşor a tras a luat fiinţă un curs de califi şi „iei azi un ou, iei m îin e un vragii, oam eni periculoşi de
membrii gospodăriei colective xemple negative colectiviştii An lectrician. de „prieten i“ de ocazie, la care în meseria de vînzători. La bou...". M eritu l p e n tru d e s care să se descotorosească
din Toteşti au obţinut unele ton Bociat şi Ion Cotoian, cu cîte un păhărel, două. de cît acest curs s-au înscris un nu coperirea „bolii“ îl are d o c
succese. In centrul preocupări 'care s-au dus multe discuţii — M d a ! Curajos... întregi să caute gustul învăţăturii. măr de 25 lucrători. Din numă torul Andrei Roată. Nu se cit m ai repede — nişte ute-
lor a stat continua dezvoltare a pentru a participa la lucru. A ceasta l-a fă cu t uneori să-şi rul acesta 22 au absolvit cursul p u tea atlfel, doar el îi şef
gospodăriei colective, acordîn- un m uncitor m ai vîrstnic de în ju m ătăţească salariul prin de calificare, dovedind o bună aici, directorul sanatoriului. m işti au ceru t şi ei m aşina
du-se atenţie sporită măririi S-a scos de asemenea în evi alături. In privin ţa asta n-ai cîrciumi. iar a doua zi să se pregătire profesională, fapt pen Şi cu „bunăvoinţa" lui, unii să m ea rg ă jos, în sat, la o
şeptelului prin cumpărări de a- ce sice, a dovedit şi cu alte arate „bolnav“, lipsind fără tru care ei au primit carnetul salariaţi au început-o cu a- şedinţă.
nimale din creditele acordate denţă că mai sînt unii colecti p rileju ri că n-are bragă în m o tiv tem ein ic de la servici... de lucrători calificaţi în dome lim en tele pen tru bolnavi. Să
de stat. Astfel, s-a ajuns ca vişti ca brigadierul Trandafir vine. E un tin ăr care-şi cu Or, şi p e n tr u a o r u p e cu a-' niul comerţului socialist. ciupeşti acolo cîteva gram e, — Ş edin ţă ? ! Ai ? ! Acolo
•gospodăria să aibă în prezent noaşte m eseria, m uncitor, să ceste m etehne, desigur îţi nu se vede, şi apoi ce. sto
un număr de 80 bovine din care Lăzăroni care nu întotdeauna rito r la nevoie. In să la el în trebuie tărie, îţi trebuie cu ------------ m ------------- m acul are cîntar ? M ănînci se discută m ulte. Şi dacă se
39 vaci de lapte, numărul ovi drăzneala e doar... pe ju m ă cit ai. şi în rest... ra b d ă d a sc a p ă unul... N u ! M ergeţi pe
a reuşit să-şi organizeze bine tate. ra j să -ţi iei in im a în dinţi r Angajament înd eplinii că n u -ţi ajunge. D iferenţa de jos. M a şin a -i p en tru m in e şi
nelor se ridică la 152 capete, iar lucrul, fapt ce a dus ca în peri alim en te la în cep u t a fo st d a fam ilie... nu, adică pen tru
— C um aşa... p e ju m ă ta to t aşa cum i s-a cerut şi a- Sub directa îndrumare a organiza tă foxteţllor şi ogarului. Dar sanatoriu, a spus sentenţios
al porcinelor la 29 capete din oadele de vîrf să fie folosită ţiei de partid, muncitorii fabricii „Ar socoteala nu era cea m ai bu directorul Andrei Roată.
te ? ! cum , în cazul blocării acestei deleana“ din Alba Iulia, nu au precu nă. In afară de un cîine-doi
care 19 scroafe Şi toate acestea muncă din afara gospodăriei. peţit nici un efort pentru a colecta şi de pază, nici un avan taj de Se pare că m i de m ult
— Iacă... să-'ţi da u u n e- m acarale, cum i s-a ceru t şi preda cît mai mult fier vechi. Astfel, pe urm a „gratuitom aniei". „boala" a fo st d ep ista tă şi
într-un interval destul de scurt. In cuvîntul său, tovarăşul de la începutul anului şi pînă în pre M a i b i n e u n p o r c . II î n g r a ş ă la M aria H elerm an n care şi-a
Drăghin Băiuţ, a arătat că este xem plu. Zilele trecu te a tr e în alte situ a ţii a se m ă n ă to a zent, ei au colectat şi predat I.C..M.- însuşit nişte saltele pe care
De asemenea, au fost scoase cut p e lingă m in e prin hală. ului peste 5.000 kg. fier vechi, înde- bine şi în plină iarn ă — în a vru t să le înstrăineze. Dar
necesar să se acorde o mai ma Şi. m ă vezi, am tîm p lele n in re, cină a dat dovadă de plinindu-şi şi depăşindu-şi angajamen sezonul Ier — îi vinzi. De cînd a fo st la pu n erea
în evidenţă realizările obţinute se, n u - s de-o s e a m ă cu el. tul anual. „diagnosticului“ cei în drept
re atenţie învăţămîntului de m ult curaj şi hotârîre. Bar curînd dr. R oată a în grăşat au fost opriţi de o m i
de colectivişti la construcţii, a- partid, pentru ca el să contri Eram cu tovarăşii ingineri In fruntea acţiunilor de colectare 4 porci pe care i-a vînăut pe nă grijulie fa ţă de te i
acea sta n u -i suficient. Un a- s-au aflat de nenumărate ori tovarăşii b a ză de co n tra c t la O.R.A.C.A. de la san atoriu l G eoagiu. s e
rătîndu-se că pînă în momen buie cu adevărat la ridicarea 'Mociofan Ş tefa n şi Cîrlugea Gheorghe Medrea şi Traian Panciu, Apoi, din porţiile m icşorate p a re că-i o m in ă de pe la
tul de faţă s-a construit un devărat com unist trebuie să mecanici. ale bolnavilor, dr. Andrei secţia săn ătate a sfatului
grajd pentru 100 capete, un pă- conştiinţei oamenilor. Constantin. Abia s-a obosit popu lar raion al O răştie sau...
tul pentru porumb cu o capaci fie cu rajos pîn ă la capăt, să
C. ARTENIE să n e salu te, aşa... şm e c h e O crotiţi de unii gurăcască
tate de 3 vagoane, o groapă dea dovadă de tărie de ca- şi pro tecto ri, cei de la s a
corespondent reşte, cu un singur deget n atoriu l T.B.C. G eoagiu se
s im t de m inune în „boala"
în ă lţa t în doară la bască... lor generală, „gratu itom an ie“
şi îşi fac în continuare aface
r a c t e r ?i v o i n t ă î n o r i c e s i - rile. C redem în să că totu l se
,, ? t u a ţ i e e, c h i a r ş i - n c e l e „ m ă -
> runte".
tv w
N REVIRUL DOI R o a tă a m a i ţin u t o sc ro a fă va cu rm a în tr-o zi. Şi a c e a s
care l-a catadicsit cu nu m ai ta va începe odată cu p u b li
pu ţin dc 9 purcei. carea acestor rînduri.
Fie că mergi la Barbora, la Meteşan¦ înainte de începerea sprijinul maistrului se numără ,[ G r a t v .i t o m a n i a " a d o v e d i t E ste tim p u l ca paeienfiloY
plus 28, la Cireşi sau la Meste fiecărui şut el îşi adună ortacii şi artificierul Pamfil Meteşan de că are şi alte sim ptom e. Ce
ceni, peste tot în aceste orizon şi îi pune la curent cu sarcinile la orizontul Cireş. Este frate cu va cearceafuri, cîteva p ija din sa n a to riu să li se dea sa-
turi intîlneşti oameni harnici ca zilei. Totodată maistrul nu uită maistrul şi mult mai în vîrstă, m ale, pături, m aşina de cu
re dau bătălie cu adtncurile pen să amintească acestora cum tre dar nu se dă înapoi atunci cînd su t a sanatoriului etc. p en tisfacţie pen tru to t ce a fă
tru a scoate la zi nepreţuitul buie să plaseze găurile de mină de la acesta are de învăţat lu tru un suflet nobil de direc
minereu. De vreo două săptă- pentru a se face o puşcare bună, cruri bune. Se sprijină între ei tor nu strică. D oar aici totul cut acest grup de oameni ne
mihi de cînd aceşti oameni au din care să rezulte un minereu ca nişte adevăraţi comunişti. Cu e s te el. Nu c îrîie n im en i, ş l
început să lucreze în contul a- bogat. Bineînţeles că toate aces- aceeaşi, dragoste şi pricepere se de ce ar cîrîi. de pildă. cinstiţi, care s-au în fruptat
nului 1961, munca lor e şi mai .tea le face în urma unei analize ocupă maiştrul Simion. Mete G h eorgh e D avid, în g rijito r la
spornică. Cei de la transporturi amănunţite, la fiecare orizoiit şan şi de îndrumarea artificieri saloane, cînd şi el s-a m olip-. din avutul obştesc.
nu mai prididesc cu"încărcatul în parte. lor Dumitru Brătean. de la ori sit de boala directorului „gra-
iar minerii, mai, mai să nu zontul Mesteceni care lucrează tu ito m a n ie" . Acum creşte şi I. MANEA
poată tine pasul cu artificierii. — Principalul în puşcare — la înaintări, Traian Simen de el p en tru în tregirea bu g etu F. VASILE
Se desfăşoară aici in revirul II spune adesea maistrul Meteşan la orizontul plus 28 cit şi de Pe lui fam iliar cîţiva porci, h ră
o muncă complexă în care oa ortacilor săi — este să obţii, mi tru Daticiu de la orizontul Bar- niţi cu alim ente din raţiile Cu cîteva zile în urm ă, la
menii se intr-ajutorează intre ei, nereu mult, bogat şi cu un con bora. Prin grija maistrului a- bolnavilor. redacţie au sosit măi m ulte
cresc şi se ţin mai puternici de- sum minim de. exploziv. Şi, nu ceşti artificieri au întotdeauna scrisori din p artea unor sa
cît muntele. Dar, dintre toţi. se rare sînt cazurile cînd maistrul la dispoziţie materialele necesa D upă cum se vede. boala laria ţi ai san a to riu lu i T.B.C.
pare că artificierii sînt acei care Meteşan. merge la artificierii e- re. a in tra t în faza de m olipsire. Geoagiu în care aceştia ne
au un cuuînţ mai greu de spus clapelor arătîndu-le cum trebuie S im ptom ele arată că şi M aria relatează faptul că au înce
in asigurarea uzinei de prepa s ă caute sîmburele minereului Faptul că mina Valea Dosu tîelerm ann s-a îm bolnăvit put să fie persecutaţi de dr.
rare cu minereu din abundenţă. şi cum să dea găurile de profi lui şi-a realizat sarcinile planu grav. Fiul ei. un om fă ră o Andrei R o ată şi ceilalţi sa
De altfel tot la ei s-a observat lare pentru a asigura minerilor lui anual cu aproape două. luni slu jbă precisă, s-a ocupat un lariaţi vizaţi în acest foileton,
în ultimul timp şi mai multă co fronturi corespunzătoare de lu mai. devreme şi. a obţinut o eco tim p cu ducerea în tîrg, sp re pe m otiv că au inform at zia
laborare. Acum nici unui artifi cru. Pentru munca sa neobosi nomie la preţul de cost în va Vînzare, a lenjeriei şi a altor rul de toate neregulile exis
cier nu-i este indiferent cum lu tă, acum două. săptămîni, cu o- loare de peste 540.000 lei, se da- obiecte ale sanatoriului. tente aici. Sînt persecutaţi
crează. ortacul său, în orice o- cazia îndeplinirii planului, anual toreşte in mare parte şi arti chiar şi unii tovarăşi care
rizont s-ar afla. de către întreaga mină, aduna ficierilor din revirul II care au D e a l t f e l p e n t r u c a ..p l ă c u par „suspecţi“ de divulgarea
rea generală a comuniştilor l-a in fruntea tor un maistru price „secretelor“ sanatoriului.
Munca tuturor artificierilor de confirmat pe maistrul Simion put. harnic şi stimat de între tele sim p to m e" ale „bolii“ să
la mina Valea Dosului este co Meteşan ca membru de partid. gul colectiv. n u f i e „s u f l a t e “ î n a f a r ă , Faptele relatate in ăcest
foileton cit şi persecutarea
corespondenţilor ziarului sînt
grave, iar împotriva lot tre
buie luate cele mai severe
măsuri.
e* -o..«-.«...e—|
ordonată de maistrul Simion Printre cei care simt din plin I. M. i Comunistul Silviu Morarii lu- i Clubul în sprijinul întrecerii
î crează ca maistru lăcătuş la a- f
l telierele centrale Grişcior. S-a L
GA T E R I Ş i, dovedit a fi un lucrător price- f pe profesii
* put în executarea lucrărilor de *
L reparaţii ale utilajelor miniere
l şi un bun organizator, Pentru ca întrecerea socialis nă cu cele două brigăzi din
ta să ia o amploare şi mai ma schimbul său, a realizat planul
Brigăzile com ple Constantin Turcu, a Ştefan Proşinic a fă O am enii au fost de ţ Datorită metodelor bune de re, în întreprinderi, comitetele de producţie lunar în proporţie lari, muncitori de la C.F.U etc.
cut o com paraţie in acord. La sfîrşitul sindicatelor, sub conducerea co de 108,6 la sută, laminorul trio, sini expuse sarcinile de plan,
xe de la sectorul de reuşit ca în num ai te re sa n tă . lunii octom brie, în $ îndrumare a oamenilor şi de or- mitetelor de partid, duc o in turnătoria de tontă, oţelăria e- mijlocul de realizare a lor şi
urm a calculelor făcu tensă muncă pentru antrenarea lectrică, secţii angrenate în în se popularizează rezultatele şi
industrializare a lem 15 zile ale lu n ii n o — De pildă, spu te, s-a co n statat că ! ganizare a muncii, el este sim- muncitorilor în întrecerea pe trecerea pe profesii, au păşit fruntaşii în întrecerea pe profe
în tr-o singură lună profesii. Această întrecere se de mult in anul 1961. sii. Dintre temele expuse la a-
nului al întreprinăe- iem brie să depăşeas nea tov. Proşinic, d a se realizaseră econo patizal de întreg colectivul. ţ desfăşoară cu mult succes şi in ceste seri ale fruntaşului in pro
că seînăura se taie m ii în valoare de Combinatul siderurgic „Gheor Cum este şi firesc, clubul ducţie, amintim „Oţel mai mult,
r i i f o r e s t i e r e clin O- că planul de produ c cu cîţiva milimetri, 142.000 lei. A cum , în f In foto: Silviu Morarii veri- ţ ghe Gheorghiu-Dej“ din Hune „Siderurgistul“ şi-a orientat ac mai bun şi mai ieftin“, „Dez
m ai m are faţă de di aceste zile se m u n doara, ea ducînd la descoperi tivitatea şi în sprijinul întrece voltarea sectorului C.F.U. —
') r ă iş tie , î n t r e g u l c o l c c - ţie cu 40 m.c. ch eres m ensiunile stabilite, ceşte cu avîn t pen tru : fică cu atenţie piesele executate ţ rea a noi şi noi rezerve inter rii pe profesii. Astfel, la club au verigă de bază în realizarea
se pierd m ari canti a se realiza alte eco ne, la realizarea unor însem fost organizate schimburi de ex sarcinilor de plan“ ş. a.
i tiv, şi-a luat angaja- tea. Pentru celelalte tă ţi de lem n. Se în- n o m ii. î de lăcătuşul Tiberiti Bucureştean \ nate economii, la îndeplinirea perienţă ce popularizează rezul
tîm p lă la fel ca in şi depăşirea sarcinilor de plan tatele obţinute în întrecerea pe Conducerea clubului şi-a pro
) m e n iu l ca p în ă la 20 tr-u n atelier de croi iată aşadar, fapte d•.»..3. •••-a••©• ••«•-o•«o-j Înainte de termen. Iată cîteva profesii, metodele înaintate de pus să fotografieze la locul de
torie. Cînd croitorul exemple. In luna octombrie, e- muncă care au dus la obţinerea muncă muncitorii şi brigăzile
brigăzi însă. a cea s a tăiat o bucată m ai care ilustrează m un chipa de oţelari condusă de tov. celor mai bune rezultate şi frun fruntaşe în întrecerea pe profe
m are de stofă, aceas ca plină de rezu ltate Petru Forţu a luat primul loc taşii acestei întreceri. Dintre a- sii în scopul popularizării lor.
\ d ec em b rie a.c. s ă în- tă. d e p ă ş i r e n u c o n ta înseam nă o pier ale colectivului se c De ce nu se iau în întrecerea pe profesii contri ceste schimburi de experienţă
dere care cu greu ţiei de industrializa măsuri? buind din plin ca secţia O.S.M. amintim pe cel cu tema „Cum Deşi conducerea clubului „Si
' deplinească planul stituie ceva neobiş mai poate fi folosită re a lem nului din O- I să dea numai în luna octom a devenit fruntaşă în întrecerea derurgistul“ a iniţiat şi organi
răştie. F aptul că în Eficacitatea cursurilor agrozootehni brie peste plan 1.130 tone oţel, pe profesii echipa condusă de zat o serie de activităţi care vin
anual şi să realizeze nuit. Din contră. De Aşa se explică fa p zece luni ale anului ce dc masă este asigurată numai atunci în secţia laminorul de 800 mm., mine“, unde prim-furnalistul in sprijinul întrecerii pe profe
tul că gateriştii, îm cînd sînt pregătite din timp condiţii maistrul Constantin Petru, de loan Chiroşca a arătat celor sii ce se desfăşoară la combinat,
im p o rta n te econom ii pildă, în aceeaşi, p e p re u n ă cu cei de la planul producţiei glo- ţ prielnice desfăşurării lecţiilor. Acest clarat în cadrul întrecerii pe pro lalţi turnalişti metodele de socotim că, faţă de proporţiile
prelucrarea deşeuri lucru este cunoscut şi de către consi fesii din luna octombrie cel mai muncă folosite şi rezultatele ob întrecerii, aceste activităţi sînt
la preţu l de cost. rioadă com unistul lor în lăzii aU r e a li bale a fost îndeplinit liul de conducere şi organizaţia de bun maistru luminator, împreu- ţinute, şi schimbul de experien insuficiente. Clubul va trebui
za t p în ă la în cep u tu l in p r o p o r ţie de J10 la bază de Ia G.A.C. din Orăştie. Totuşi, ţă între secţiile oţelărie cu tema să organizeze mai multe schim
Pentru îndeplinirea Sa m o ilă C u r t e a n u lunii sep tem b rie eco sută, că se m unceşte pînă acum nu s-a luat nici o măsură „Calitatea oţelului — sarcină buri de experienţă pe teme care,
n om ii la preţu l de cu m u lt avînt. de- în vederea pregătirii deschiderii în de seamă a oţelarilor din prin conţinutul for, să vină în
angajam entului se împreună, cu Avram cost in Valoare de m .bhstfează că anga văţămîntului. C.S.H.“, unde tov. Mircea Penes- sprijinul muncitorilor antrenaţi
p e s te 300.000 lei. In jam en tu l luat. de a cu, setul secţiei O.S.M. II, a în întrecere, să urmărească des
m unceşte cu un deo Bălşan. Aurel M aier, acel m om ent, colec îndeplini planul a- Pînă la data de 1 decembrie, cînd scos în evidenţă faptul că mun făşurarea întrecerii pe secţii,
tivul secţiei de in dus nual pîn ă la 20 d e se vor deschide cursurile, mai sini pu citorii secţiei, antrenaţi în în pe echipe şi pe oameni, pentru a
sebit avînt. D um itru Guia şi cei trializare a lem nului cem brie, va fi cu si ţine zile. Cu toate acestea cei doi in trecerea pe profesii, acordă o a- populariza succesele obţinute
'din O ră ştie îşi în d e guranţă realizat. Dar gineri (agronom şi zootehnist) .care tenţie deosebită nu numai can prin conferinţe şi programe ar
In hala gaterelor lalţi din brigadă, a plinise planul anual nu trebuie u itat nici deservesc gospodăria colectivă şi răs tităţii dar şi calităţii oţelului. tistice, va trebui să expună gra
de econom ii. Dar ei un m om ent că cel pund direct de desfăşurarea cursurilor, fice care să oglindească evolu
lotul im presionează. d a t p e s te plan 59 m ai m a re a p o rt îl stau pasivi. Pe lingă aceste schimburi de ţia periodică a rezultatelor în
nu s-au m ulţum it a d u c b r i g ă z i l e 'de experienţă, la club se organi registrate pe meserii, va trebui
A trage a ten ţia în m.c. ch erestea de num ai cu atît. in tr-o gaterişti, aceşti oa zează cu regularitate pe profe
adunare de partid ţi m eni harnici şi p ri sii „Seara fruntaşului în pro să îndrume şi să controleze ac
special felul cum bună calitate. iar n u tă în acea p erioa cepuţi. care fac din
dă. com uniştii au buşteni m aterie pri ducţie“. In serile organizate ţiunile cu cartea tehnică dusă
m u n c e s c brigăzile brigada condusă de m ă p en tru -marile
propus să m ai rea construcţii din ţară. de biblioteca clubului în !această
com plexe de gaterlşti Florea Acurm uloaie
conduse de ştefan lizeze econom ii în V. ALBU direcţie.
F r o ş i n i c . Sam oilâ n d a t p e s te p la n 26
Curteanu şi Florea v a lo a re de 50.000 lei.
Acurm uloaie. In u l m.c. cherestea. Aces
tim ul tim p aceste
trei brigăzi s-au si tea sîn t cifre care
tu at în fruntea în
trecerii, în regiştrîvd dem onstrează însu
im p o rta n te clenăşiri
de plan. B u pă fieca fleţirea cu care se
re zi de muncă, se
calculează rezu ltate m unceşte pentru în
deplinirea planului SSe- ------------------- ------------------ --------
anual înainte de te r
men. aşa cum este Pe şanfieru! noilor furnale
anaăjam entul.
G ateriştii nu uită M uncitorii, inginerii şi te h n i a.c. să excaveze c a n tita te a de
cienii de pe şantierul noii sec 420.000 m.c. zgură, au să p a t
nici un m o m e n t şi de ţii de furnale din Com binatul 8.000 m.c. p ă m în t la lu cră rile
s id e ru rg ic H une d'-cara,, diesfă- de fundaţii a furnalului nr. 8
le. se fa c a n u m ite un alt o b iectiv: rea şoară o susţinută întrecere şi în acelaşi tim p au te rm in a t
pronosticuri. C om u pentru a da viaţă sarcinilor iz- lucrările de fundaţii la fu rn a
lizarea de econom ii vorîte din D irectivele celui de-al lul nr. 7.
n i- le a C ongres al P.M.R. şi a
nistul Ştefan Proşi- prin prelucrarea m ai conferinţei de partid pe în tre De asem enea, constructorii
prindere. Organizînd judicios ac e stu i ş a n tie r au tu r n a t 1.020
vic. îm preu nă cu oa ju dicio asă a m.asei m unca pe şantier, ei au reuşit m.c. beton p e n tru fu n d aţii folo
sin d c a n tita te a de 720 to n e fier
m enii din brigada pe lem noase. Cină a ex
plicat m ai am ă
care o conduce, prin- nunţit despre fe
) tr e care, lo a n B o r z a . lul cu m se re a
d M ihai G oronea şi lizează econom ii, tov.
de la 1 şi p în ă la 19 n o iem b rie b eto n re c u p e ra t. pentru cocsari, furnalişti, oţe-‘ VASILE CH!Ş
