Page 76 - 1960-11
P. 76
PaL. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1838
acKaflrcnssBsaraeaa
Sosirea preşedintelui juJMmßd& ş Sjjâ. • xUjtirrteje sihes •xdiim&le şAigl • jStiri.
Finlandei ia Moscova
MOSCOVA 21 (A g e rp re s). — p re şe d in te le F in la n d e i că la
TASS transm ite: In dim ineaţa Moscova vor fi create toate con
zilei de 21 n o iem b rie a sosit la d iţiile p e n tru ca vizita s ă fie
Moscova într-o vizită oficială rodnică şi plăcută.
U rho K alev a K ekkonen, p re şe N. S. H ruşciov şi-a e x p rim a t
dintele Republicii Finlanda. convingerea că vizita preşedin
In gara Leningrad conducăto telui Republicii Finlanda la
rul Finlandei a fost întâm pinat Moscova va contribui la în tă ri
de Leonid Brejnev, E katerina rea continuă a prieteniei şi In- partiMirsiiw păeii !nfîlniri pe întreaga Cel mai mare furnal din lume
crederii reciproce dintre cele
Furţeva, N ikita Hruşciov, Niko- două state. tâm Peilai Germanie MOSCOVA (Agerpres). TASS perm ite să se întreprindă cer-
lai Ignatov, Frol Kozlov, A nas- tran sm ite: cetări care vor contribui la ela-
tas M ikoian şi a lte p e rs o n a li In cuvintarea de răspuns ros DELHI 21 (Agerpres). — La sia şi Africa. Intr-o rezoluţie a- BERLIN (A gerpres). — In borarea recom andărilor pentru
tăţi. tită în limba rusă, preşedintele 20 noiembrie la Delhi a avut doptată la conferinţă, se subli- ciuda tu tu ro r încercărilor gu In unele în treprin deri siăe- sporirea continuă a volum ului
Urho Kekkonen a declarat că loc un mare miting prin care niază că existenţa bazelor mili- vernului vest-germian de a îm rurgice din U niunea Sovietică furnalelor sovietice,
Pe to t parcursul de la gara este foarte bucuros că vizitează s-a încheiat conferinţa partiza- tare americane în apropierea piedica contactele dintre popu vor fi instalate furnale care vor
L eningrad p în ă la Kremlin'; U niunea Sovietică. Ştiu, a spus fiilor păcii din oraşul Delhi, frontierelor Indiei, mai ales în laţia celor două state germ ane, E xperienţa în exploatarea fu r.
unde în altu l oaspete îşi va a- preşedintele, că aici voi fi p ri care şi-a desfăşurat lucrările Pakistanul de vest şi de est, fapt care şi-a găsit expresia in fi cele m ai m ari din lum e. in nalelor de acest tip va perm ite
vea reşedinţa, se aflau mii de m it ca reprezentant al unui po timp de două zile. constituie o ameninţare directă speoiaJ în intensificarea con legătură cu aceasta „Ekonom t-
cetăţeni ai Moscovei, care au por prieten. pentru independenţa şi suvera- trolului poliţienesc, aceste con ceskaia G a zeta " scrie în nu- se treacă la construirea de
ieşit în întâm pinarea preşedin Participanţii la conferinţă au nitatea Indiei. tacte se extind. m ărul său de sîm bătă că spe- furnale cu au tom atizarea com -
telui Republicii Finlanda. Locui Preşedintele şi-a exprim at aprobat in unanimitate Apelul cialiştii sovietici au elaborat piexă a tu tu ror proceselor fără
torii cap italei U.R.S.S. au sa lu Biroului Consiliului Mondial al Participanţii la conferinţă au După cum anunţă agenţia con strucţia celui m ai m a re a- excepţie. Ziarul ara tă în conţi-
tat cu entuziasm pe K ekkonen convingerea că p rin. convorbiri Păcii cu privire la convocarea declarat in unanimitate că spri- A.D.N., aniui a c e sta din ia n u a gregat siderurgic din lum e, fo- nuare că pe a cea stă bază în
şi pe conducătorii Uniunii So unei conferinţe internaţionale jină politica de pace şi neade- rie pînă în octom brie R epubli losind u tilajele m odern izate ale u.R.S.S. vor fi p ro ie cta te agre-
vietice. sincere vor fi şi m ai m u lt în tă fu rn alelor ex iste n te în U.R.S.S. (jate care din p u n c ta de verj3_
Salutîndu-1 pe Urlio K ekko rite bunele relaţii dintre Uniu
nea Sovietică şi R epublica F in
nen, N. S. H ruşciov a su b lin ia t landa. pentru dezarmare. Cei care au rare la blocurile militare a gu- ca D e m o c ra tă G e rm a n ă a fo st Z i a r u l a r a t ă c ă f u r n a l e l e s o v i e - r e a i v o l u m u l u i ş i c a p a c i t ă ţ i i c’-e
că popoarele U niunii Sovietice Urho Kekkonen a subliniat că luat cuvîntul au sprijinit pro-
şi guvernul sovietic în tim p in ă punerile privind crearea unei vernului Indiei, v iz ita tă de p este 5.900 de d ele tice fu n cţio n e a ză la v ite z e sp o - p ro d u c ţie vo r în tre c e cu 00 la
vizita preşedintelui Republicii deosebirea dintre orânduirile so zone denuclearizate in regiunea
F in la n d a cu un sen tim en t dd ciale nu poaţe constitui o pie Asiei şi Oceanului Pacific şi li- Intr-o altă rezoluţie partici- g a ţii sin d icale v e st-g e rm a n e nu- rite şi produc de aceea m ai su tă cele m ai m ari furnale m o-
sinceră satisfacţie. dică în calea întăririi relaţiilor chidarea tuturor bazelor strai- m v.ltă fontă, d ecît furn alele den ie.
de prietenie dintre state. ne şi blocurilor militare în A- panţii la conferinţă cer să se m ă rîn d p e ste 61.300 de p e rso a
Ne bucură încrederea oare
oreşte şi se în tăreşte şi prie acorde Republicii Populare Chi- ne, ia r la întâlnirile cu r e p r e străine, chiar şi de dim ensiuni G iganticul furnal au tom atizat
te n ia d in tre p opoarele U.R.S.S. m ai mari. va fi dirijat de o m aşină elec
şi F in la n d ei, a d e c la ra t N. S. Sesiunea Adunării Populare neze locul ei legitim în O.N.U., zentanţi ai puterii locale din tron ică de calcul. In im e d ia ta
Hruşciov. R elaţiile sovieto- precum şi admiterea Republicii R.D.G. de la începutul anului Noul furnal, cel m al puternic apropiere a furnalului zgura va
finlandeze, constituie un bun Populare Mongole ca membru au lu a t p a rte p e ste 2.000 de din lum e, va fi în zestrat cu toa fi prelucrată în m ateriale de
exemplu de înfăptuire a prin al Organizaţiei Naţiunilor U- funcţionari din întreprinderile te m ijloacele pentru studierea co n stru c ţii.
cipiilor coexistenţei paşnice In nite. In rezoluţie se cere de a- com unale din G erm ania occi tem einică a desfăşurării proce
tre statele cu Grinduri sociale semenea ca ţările afro-asiatice dentală. sului tehnologic. A ceasta va
diferite. să fie reprezentate mai larg în
organele O.N.LI. In prezent aproape în fiecare = a e =^= . _ ....
N. S. H ruşciov a su b lin ia t că săptăm ână în diferite regiuni
preşedintele se poate convinge Supreme a R. P. D. Coreene Participanţii la conferinţă au din R.D.G. au loc întâlniri pe Ctsfoa a © îştlgat b ă t ă lia
personal de sentim entele de adoptat de asemenea o rezoluţie întreaga G erm anie la care iau
sinceră p rieten ie pe care le n u PHENIAN 21 (Agerpres). — un comitet pur economic for- în care se arată că India tre p arte m uncitori, activişti sindi pets®®!sa!fil
TASS transm ite: La 19 noiem- mat din reprezentanţi ai cercu- buie să recunoască Republica cali, tin eret, fem ei, reprezen
treşte poporul sovietic fa ţă de brie, preşedintele Prezidiului A- rilor de afaceri din Coreea de Democrată Germană. A mai fost MOSCOVA (Agerpres). — fuzat să livreze petrol şi să pre
poporul Finlandei. Şeful guver. dunării Populare Supreme a sud şi de nord pentru ca — adoptată o rezoluţie privind li tant! ai intelectualităţii. TASS transmite: Cuba a câşti lucreze pe cel cumpărat din U-
R. P. D. Coreene, Ţoi En Ghen, lăsind de-o parte problemele po- chidarea coloniilor portugheze Astfel, la ultim a conferinţă gat bătălia pentru petrol, scrie niunea Sovietică, arată Fuentes.
nulul U.R.S.S. l- a a sig u ra t pe a prezentat in tata celei de-a litice — să iie soluţionată ne- de pe teritoriul Indiei — Goa, în numărul de sîmbătă al zia Ca răspuns, la 30 iunie 1960 a
8-a sesiuni a Adunării Populare întârziat măcar problema cola- pe întreaga G erm anie a m un rului „Sovetskaia Rossia", Jose fost adpotată legea cu privire la
— 009— Supreme a Republicii Populare borării şi schimburilor econo- Fuentes, redactor-şeî adjunct al naţionalizarea industriei extrac
Democrate Coreene, care îşi mice. citorilor, ca re a avut loc la tive a petrolului din Cuba.
N. S. Hruşciov şi Leonid revistei cubane ,,lnra".
desfăşoară in prezent lucrările In ce priveşte îndeplinirea Daman şi Diu, care sînt „baze Leipzig, au lu a t p a r te p este In Cuba, anunţă Fuentes, a
Brejnev au primit misiunea la Phenian, un amplu raport sarcinilor-program indrepta- In luna iulie în porturile cu fost înfiinţat „Institutul cuban
intitulat „Cu privire la unifi- te spre refacerea şi dezvoltarea militare străine chiar in inima 5.200 de m em bri ai P.S.D.G. şi bane au ancorat 13 nave petro al petrolului", căruia i-au fost
marocană de bunăvoinţă carea paşnică a patriei“. economiei sud-coreene, a decla- liere sovietice care au adus încredinţate conducerea exploră
rat raportorul, putem să ne a- Indiei“, şi realipirea lor la Re ai sin d icatelo r din G e rm an ia oc- 1.181.317 barili de ţiţei şi dife rii, forării şi exploatării eventu
M 0S60V A 21 (Agerpres). — TASS Raportorul a subliniat că sumăm obligaţii privind acor- alelor zăcăminte petrolifere, pre
transmite i La 21 noiembrie, Nirita peptru unificarea paşnică a ţării darea de aj'utor economic şi teh- publica India. \ eidentală. rite produse petroliere, ceea ce cum şi reglementarea preţurilor
Hruşciov, preşedintele Consiliului de prin forţe proprii este necesar, nic. a asigurat nevoile ţării. In luna pe piaţa petrolului din ţară. In
Miniştri al U. R. S- S., a primit [ă în primul rînd, să fie retrase Rezultatele alegerilor august 24 de petroliere sovietice stitutul efectuează pe scară lar
Kremlin misiunea marocană de priete In raport sînt citate măsuri din Japonia gă explorarea zăcămintelor d:n
nie şi bunăvoinţa, în frunte cu fostul toate ti upele străine din Core- au transportat 2.360.342 barili Cuba. Se prevede oa pînă la
prim-ministru Ahrned Balafrej, cunos ea. Ocuparea Coreei de sud de concrete care ar putea fi între TOKIO 21 (Agerpres). — naţiunilor puse la cale de cer- de ţiţei şi produse petroliere. sîîrşitul anului să fie forate cel
cut om politic şi de stat din Maroc. către trupele americane repre prinse de guvernul R. P. D. 1ASS transmite: La Tokio au curile guvernante, în ciuda ata- puţin 12 sonde.
zintă obstacolul cel mai serios Coreene pentru acordarea de a- iost date publicităţii rezultatele curilor şl provocărilor directe Monopolurile imperialiste au
Întrevederea între N. S. Hruşciov ş> ce stă în calea unificării pa jutor in refacerea şi dezvolta alegerilor pentru Camera inîe- împotriva fruntaşilor şi organi- căutat să priveze Cuba de pe
triei, sursa unor uriaşe dezas- rea agriculturii, construcţia de rioară a Parlamentului japonez, zaţiilor progresiste, forţele de- trol, să paralizeze ţara pentru a
răsturna revoluţia. Ele au re-
membrii misiunii marocane a decurs tre pentru poporul sud-coreean. locuinţe, dezvoltarea de între- alegeri care au avut Ioc la 20 mocratice din ţară au repurtat
într-o atmosferă de prietenie şi cor Dacă autorităţile sud-core- prinderi industriale, culturii şi noiembrie. Cele 467 de nţanda- un niare succes în alegeri, obţi- Situaţia din Congo
te de deputaţi au fost repartiza- nţn^ mai mu|t 0 treime din
dialitate. ene vor considera în continua-' învăţămintului Coreei do sud.
Tot la 21 noiembrie, misiunea maro re că este imposibil să accepte Problema reducerii la mini- te după cum urmează: partidul locurile de deputaţi. A crescut
liberal-democrat — 297, partidul numărul deputaţilor partidului După cum s-a mai anunţat,
cană de prietenie şi bunăvoinţă din organizarea unor alegeri gene- nu:m a iorţelor armate din Co socialist — 145, partidul comu- comunist în Camera inferioară, LEOPOLDVILLE (Agerpres). la 18 noiembrie reprezentantul
Maroc a făcut o vizită lui Leonid rale libere, a declarat în conţi- reea de sud şi de nord are o nist — 3, partidul socialismului a crescut simţitor numărul de aşa-zisului „consiliu al comisa
Brejnev, preşedintele Prezidiului Sovie nuare Ţoi En Ghen, trebuie să deosebită importanţă pentru re- democratic — 16, alte partide deputaţi ai partidului socialist După cum reiese din ştirile rilor generali“ — organ ilegal
tului Suprem al U.R.S.S., şi a avut tie întreprinse măcar măsuri stabilirea relaţiilor normale in- — 6. Din vechea Cameră inie- ţn Camera inferioară. ' transmise de agenţiile de in creat de Mobutu şi care işi a-
cu el o convorbire cordială. tranzitorii în vederea soluţio- tre sud şi nord, De aceea, gu- rioară făceau parte 283 de depu- sumă rolul de „guvern“, a de
nării sarcinilor naţionale. Gu- vernul R. P. D. Coreene conti- taţi liberal-democraţi — 122 so- Trebuie subliniat că actualele formaţii, hotărîrea Organizaţiei clarat că consiliul intenţionea
Conducătorul misiunii, Ahrned Bala vernul R. P. D. Coreene propu- nnă să insiste asupra reducerii cialişii. 1 comunist şi 40 depu- aţeg-eri au avut loc în condiţiile Naţiunilor Unite de a trimite ză „să recurgă la forţă“ pen
frej a transmis lui Leonid Brejnev un ne să se creeze o confederaţie efectivului torţelor' armate din unej activităţi relativ scăzute a in Congo o comisie specială de tru a împiedica venirea în Con
mesaj personal din partea regelui Ma a sudului şi nordului Coreei. Coreea de sud şi de nord pînă taţi din partea partidului socia- conciliere a O.N.U., creată la go a comisiei O.N.U.
rocului, Mohammed al V-lca. Acest sistem confederal trebuie la 1O0.000 şi chiar mai puţine lismului democratic. alegătorilor. La 20 noiembrie Ia propunerea delegaţiilor ţărilor
realizat in condiţiile menţinerii persoane pentru fiecare parte. punctele de vot s-au prezentat din Africa şi Asia, nu convine Totodată, toate torţele progre
l . e ? -------— O -----------" ~ vremelnice a actualelor sisteme Miliardele puse la dispoziţie cituşi de puţin clicii lui Mobu- siste din Congo salută hotărî
politice din sudul şi nordul Co Primul pas pentru soluţiona de cercurile financiare pentru numai aproximativ 74 Ia suta tu. Şi acest lucru este lesne de rea Organizaţiei Naţiunilor U-
Sosirea lui Norodom reei şi a activităţii independente rea sarcinilor naţionale sacre coruperea alegătorilor au permis din numărul total al alegătorilor înţeles. Cind comisia O.N.U. va nite care urmăreşte să stabi
Siatwk la Praga a guvernelor R. P. D. Coreene care stau in faţa noastre, a de partidului liberal-democrat de care reprezintă — 54.313.001 sosi la faţa locului, ea va pu lească adevărata situaţie din
şi Republicii Coreene pe calea clarat raportorul, este organi guvemăînîni să sporească nu persoane. tea stabili uşor adevărata stare Congo.
PRAGA 21 (Agerpres). — După creării unui comitet naţional su mărul mandatelor în Camera in de lucruri, coniirmînd astfel
cum relatează agenţia Ceteka, la prem format din reprezentanţi zarea cit mai grabnică a unor Făcînd o apreciere asupra re concluziile principale ale ra Kamitatu, preşedintele guver
invitaţia lui Anlonin Novotny, preşedin ferioară a Parlamentului. In zultatelor alegerilor, Ogasavara, portului prezentat de Dayal, re nului provinciei Leopoldville,
tele R. S. Cehoslovace, la 21 noiem tratative intre nord şi sud. membru al Comitetului Execitiv prezentant personal al secreta
ciuda tuturor falsurilor şi maşi- Central al Partidului Socialist,
a declarat unui corespondent al
brie au sosit la Praga într-o vizită ai celor două guverne, care să agenţiei TASS că în actualele a- rului general al O.N.U. în Con- scrie corespondentul agenţiei
oficială prinţul Norodom Sianuk, şeful se ocupe în primul rînd de re legeri poporul japonez s-a pro go- Taniug, a declarat la 19 no
statului regal al Cambodgiei, şi per glementarea dezvoltării econo LONDRA 21 (Agerpres). — Depu *r^A rW fiYi nunţat în sprijinul luptei împo După cum se ştie, in acest iembrie că este de acord cu
soanele care îl însoţesc. mice şi culturale a Coreei de tatul conservator Anlohny Kershaw a triva „tratatului de securitate" raport se arăta că normaliza sosirea comisiei. Cred, a spus
sud şi de nord. declarat unui corespondent al ziaru congoleze Katanga şi a dus tratative iapono-american şî pentru o po rea situaţiei din Congo este îm Kamitatu, că comisia O.N.U.
La aerodrom înaltul oaspete a fost lui „Sunday Express“ că intenjionează cu Chombe, „conducătorul" marionetă litică de neutralitate. Kameîa- piedicată în primul rînd de a- trebuie să sosească în Congo
întîmpinat de Antcnin Novotny, preşe Dacă, autorităţile sud-coreene să-şj trimită fiul la Universitatea din al Katangăi. In aceeaşi zi Henderson ma, şeful secţiei pentru proble mestecul făţiş al colonialiştilor cît mai grabnic şi să-şi pre
dintele R. S. Cehoslovace, împreună nu vor să accepte nici măcar Leningrad. „M-am gîndit la aceasta, a plecat cu avionul în Madagascar. mele alegerilor a C-C. al Par zinte darea de seamă Adunării
cu soţia, Viliam Siroky, preşedintele crearea sistemului confederal, tidului Comunist din Japonia, a şi îndeosebi al celor belgieni, Generale. „Voi pune comisia in
Consiliului de Miniştri, Zdenek Fier- propunem încă o dată, a sublini PEKIN 21 (Agerpres). — După cum apreciat sporirea numărului de precum şi de samavolniciile curent cu toate declaraţiile, co
iinger, preşedintele Adunării Naţionale, at Ţoi En Ghen, să fie creat transmite agenţia China Nouă ia Pe bandelor înarmate ale „condu municatele şi documentele“ a
membri ai guvernului, precum şi de deputaţi ai partidului comunist cătorului“ impostor al Congou subliniat el.
membri ai corpului diplomatic. lui — Mobutu. Concluziile co
în parlament şi numărul votu
a spus Kershaw, în timpul recentei kin a fost dată publicităţii Declara rilor obţinute de partid ca pe o misiei ar demasca o dată mai In continuare, Kamitatu a a-
mele călătorii în Rusia, în cadrul de ţia guvernului R. P. Chineze în spri mare victorie realizată în ciuda mult în faţa lumii întregi acti rătat că rămîne pe poziţia sa
O aspeţii lui D e Gaulle... legaţiei Asociaţiei pentru prietenia jinul hotărîrii guvernului Laosului cu calomniilor şi represiunilor puse vitatea criminală a acelora care şi nu consideră legal „consiliul
anglo-sovietică“. „Am hotărit ca Harry privire la stabilirea relaţiilor priete
să înveţe limba rusă, deoarece, după neşti dintre China şi Laos. la caic de cercurile guvernante. fac jocul colonialiştilor. comisarilor generali“.;
părerea mea, aceasta este una din ma
? rile limbi ale viitorului“. VIENT1ANE 21 (Agerpres). — Du „O a m e n ii ajung ia d isp erare1
pă cum anunţă corespondentul din
;> In v irtu te a aco rd u lu i în - a r fi p u tu t să tre z e a s c ă a - < SOFIA 21 (Agerpres). BTA trans Laos al agenţiei France Presse, pri
mite : La 20 noiembrie la Sofia şi-a mul ministru Suvanna Fumina s-a
c h e ia t în tr e g u v ern u l f r a n m in tiri d u re ro a s e — N. R .), \ încheiat lucrările cea de-a treia con înapoiat la 20 noiembrie din călătoria
ferinţă a cineaştilor din ţările socia întreprinsă în nordul Laosului unde a
cez şi g u v ern u l R. F. G., pe ia r p e n tru psihologie „elevii“ $ liste. Delegaţii au vizionat filmele pre dus tratative cu liderul mişcării pa
zentate de ţările participante Ia confe triotice Patet Lao, prinţul Sufanuvong.
păm întul francez au sosit au prim it lecţii din p arte a ş rinţă şi au avut un schimb de pă Sperăm, a declarat la înapoiere Suvan NEW YORK (Agerpres). Şo dustriale a S.U.A. a rămas la a- intr-o oarecare măsură reduce
reri în unele probleme de creaţie. na Fumma, că în guvernul unităţii na majul cronic din S.U.A. se tace celaşi nivel ca şi in luna sep rea volumului producţiei in alte
soldaţi ai B undesw ehrului com andantului Diebal, lecţii ' ţionale vor fi incluşi liderii tuturor tot mai simţit in instituţiile tembrie (in această lună volu ramuri ale industriei. Insă, du
DJAKARTA 21 (Agerpres). — A- partidelor politice din ţară. care acordă ajutoare — modes mul producţiei industriale a pă părerea Oficiului federal de
care vor avea la dispoziţie în Care s -a p o rn it de la „is- S te, cei drept — şomerilor, a- fost cu 4 la sulă mai scăzut rezerve, în luna noiembrie se
nunţă ziarul „Vall-Street Jour decit ia ianuarie 1960). In lu prevede o scădere a producţiei
<ţ te re n u ri p e n tru in stru c ţie to ric u l“ în tâln irilo r p reced en - ş nal“. Aproximativ 28 la sută na octombrie s-a redus simţi de automobile şi continuarea
din numărul total de 3,6 mi tor producţia de textile, de pro reducerii producţiei de oţel. E-
) m ilitară. te în tre F ra n ţa şi G erm ania ?
> I n a c e st '?cop s -a g ă s it o d in an ii 1870, 1914 şi 1940. ţ
¦> so lu ţie sim p lă , c a re a r face T o t în cad ru l a c e sto r lecţii '<
pe H itlerşi K aiser să p ă- s-a p red at şi „codul bunelor ?
> le a s c ă de in v i------- m aniere“ plin genţia Antara relatează că în şedinţa ANKARA 21 (Agerpres). — TASS lioane şomeri din Statele Unite duse chimice, de televizoare, de conomiştii americani continuă
\ die, căci în n i /^v ţ a C Y Ţ P P M A de 0 savoare sa din 19 noiembrie de la Bandung transmite: La 19 noiembrie, şase foşti nu au de lucru cîte 15 săptă- aparate de radio, precum şi să-şi exprime temeri serioase
'c i u d a 1 celor tr e i I N v J ' I M C A I e ix I N /A in v o lu n ta ră din > Congresul consultativ popular a apro membri ai Comitetului Unităţii Naţio mîni şi chiar mai mult. Mulţi producţia unor metale. Indus în legătură cu perspectivele e-
războaie de in- oare o a fir- bat în unanimitate linia politică ge nale al Turciei, care la 13 noiembrie dintre ei, datorită faptului că tria oţelului a continuat să-şi conomiei S.U.A.
\ vazie, care au adus m ari m aţie e sem nificativă... „Nu y nerală a statului aşa cum a fost pre pu fost scoşi împreună cu alţi opt o- nu au de lucru de toarte mult utilizeze capacităţile de produc Profesorul Lintner, de la U-
pierderi poporului francez, vă aşteptaţi să fiţi prim iţi cu zentată în Manifestul politic proclamat fiţeri din componenţa Comitetului, au timp, au pierdut dreptul de a ţie in proporţie de numai 54,4 niversitatea Harvard, subliniază
guvernul De G aulle, cu o b ra ţe le d esc h ise“ ... v de preşedintele Sukarno la 17 august părăsit Turcia. Ei au fost numiţi cun- mai primi ajutoare de şomaj şi la sută. In primele două săp- că reducerea volumului desfa
sem nătură, a făcut ca sol 1959 cu prilejul Zilei independenţei. siîieri pe Ungă ambasadele. turce din sînt nevoiţi să ceară autorită tămîni ale lunii noiembrie, fo cerii mărfurilor, reducerea co
Poporul francez nu a fost
daţii vest-germ ani să m ăr- de acord cu in trarea revan- ? Congresul a aprobat de asemenea în Delhi, Tokio, Madrid, Rabat, Lisabona ţilor mijloace pentru existenţă. losirea capacităţilor de produc menzilor, ritmul de acumulare
şă lu ia sc ă pe p ă m ân tu l f r a n şa rz ilc r pe p ă m în tu l F ra n ţe i > unanimitate ca parte integrantă a po şi Tripoli. „Oamenii ajung la dispera ţie ale uzinelor siderurgice a a producţiei nerealizate în de
cez u n d e u rm ele lor în c ă şi deci nici cu De G aulle c a - \ liticii generale de stat planul pe opt TOKIO 21 (Agerpres). — După re“, a declarat corespondenta scăzut pînă la 51,4 la sută. pozite, atestă un declin econo
nici nu s-au ş te rs bine. Os- re de fa p t n u a c o n su lta t 5 ani de dezvoltare economică elaborat cum anunţă posturile de radio japone lui ziarului „Wall-Street Jour- După cum anunţă ziarul „Wall- mic general de proporţii însem
<, ta ş ii B u n d esw e h ru lu i au fo st nici p a rla m e n tu l în a c e a s tă ş de Consiliul naţional de planificare. ze, la 21 noiembrie minerii de la so nal“ un reprezentant al auto- Street Journal“, reprezentanţii nate.
? p re g ă tiţi în m od special p en - problem ă. Şi, pe b u n ă d re p - f ELlSABETHVlLLE 21 (A gerpres).- cietatea carboniferă „Hokkaido Tanko rităţilor. cercurilor de afaceri exclud po Comentatorul ziarului „New
$ tru „ocuparea paşnică“ a tate, ziarul fracez „Libéra- > Agenţia Reuter anunţă că la 20 no Kiaen“ au declarat pentru a doua oa lii acelaşi timp starea eco- sibilitatea unei sporiri cît de York Times“, R. Rutter, subli
} Franţei, atît în ce priveşte tio n “ conchide in tr-u n arti- iembrie, Loy Henderson subsecretar de ră o grevă generală de 24 de ore în nomiei americane nu promite mici a producţiei de oţel în lu niază că noul preşedinte al
> ţin u ta cit şi psihologia. P en col publicat recent: „Aceştia < stat adjunct al S.U.A., care se află semn de protest împotriva raţionaliză S.U.A. va avea de luptat cu o
s în t oasp eţii lui De G au lle şi într-o călătorie de „informare“ prin rii capitaliste a producţiei care duce ni mic bun şomerilor. nile următoare. serie de probleme economicp
t r u a sp e c tu l e x te rio r s-a- nu ai poporului francez“. ţările Africii, s-a oprit la Elisabethvil- ta concedierea în masă a muncitori După cum anunţă Oficiul In luna octombrie producţia grave, precum şi. probabil, cu
luat ca m ăsură schim barea le. centru administrativ al provinciei lor.
tradiţionalei uniforgie (care S. C. federal de rezerve, în luna oc- de automobile a crescut întru- actuala criză.
tombrie, volumul producţiei in- cîlva. Acest lucru a compensat
Redacţia şi administraţia ziarului: str, 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189 j 75. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. —• Tioarul: Întreprinderea Poligrafică ,.l Mai“ — t'eva.