Page 77 - 1960-11

P R O L E T A R I T)IN T O A T E Ţ Ă R I L E , UNIŢI V A I
im
Anuí XII. Nr. 1839
DEZBATEREA SARCINILOR DE PLAN
PE ANUL 1961
Hofărîrea colectivului
Cu cîteva zile în urmă la uzi­
na „Victoria“ Călan a avut loc
consfătuirea muncitorilor, ingi­
nerilor şi tehnicienilor din sec­
ţia mecanică privind dezbate­
rea sarcinilor de plan pe 1961.
După ce şeful secţiei, tovarăşul
Gheorghe Bota, a expus sarci­
nile de plan pe anul 1961, au
luat cuvîntul numeroşi munci­
tori şi tehnicieni, care în cu­
vinte pline de căldură şi-au ex­
primat dorinţa de a contribui
cu toate eforturile la realizarea
lor. Tovarăşul Ironim Pescar,
secretarul organizaţiei de par­
tid, a spus printre altele:
— In faţa noastră stau pen­
tru anul viitor sarcini sporite.
Planul de reparaţie a maşinilor
unelte şi a utilajelor este cu
mult mai mare decît anul acesta.
Noi trebuie să ne străduim ca
reparaţiile pe care le executăm
să fie de o calitate cît mai bună.
In felul acesta, vom prelungi
durata de funcţionare a maşini­
lor şi a utilajelor şi vom aduce
statului economii. In numele e-
chipei pe care o conduc mă an­
gajez să realizăm în anul 1961
o economie de peste 20.000 lei.
Maistrul strungar Dionisie
Angajamente entuziaste
In aceste zile, în cadrul sec­
ţiilor întreprinderii de industrie
lo cală „1 M ai“ din o ra şu l D eva
au fost dezbătute sarcinile de
p la n pe apu.1 1961. Cu a c e st p r i­
lej num eroşi m uncitori au scos
în evidenţă rezu ltatele pozitive
obţinute în acest an în realiza­
rea sarcinilor de plan şi to to ­
dată au a ră ta t posibilităţile pe
care le au p en tru îndeplinirea
p la n u lu i în a n u l 1961.
Cu o legitim ă bucurie ei au
scos în evidenţă faptul că în
acest an întreprinderea şi-a rea­
lizat planul anual la producţia Popovici, directorul în tre p rin d e ­
m a rf ă cu m ai b in e de o lu n ă şi rii, a u a r ă t a t că p e n tru în d e ­
jum ătate înainte de term en. S-a
ară ta t de asem enea, că de la
începutul anului şi pînă în p re­
zent colectivul în trep rin d erii a
realizat beneficii peste plan în
valoare de p este 70.000 lei şi a
obţinut econom ii Ia p reţu l de
cost, peste cifra planificată, în
valoare de p este 22.000 lei.
In cuvîntul lor, cu prilejul a-
dunărilor care au avut loc p en­ tivul şi-a lu at angajam entul să
tru dezbaterea cifrelor de plan îndeplinească sarcinile pe anul
p e n tru an u l 1961. m u n c ito rii
s-au a n g a ja t să m u n cească cu
entuziasm', p en tru îndeplinirea
sarcinilor.
__ E x istă to a te p o sib ilită ţile
să ne îndeplinim planul anual
p e 1961 în n u m ai 10 luni, a
spus com unista M aria Pitirici
de Ia secţia poligrafică. P entru
aceasta este necesar să ne or-
realizaPutem însemnate econom ii ţel va trebui să se obţină atît
Şi la întreprinderea de indus­ Gu mult simţ de răspundere şi 5 de la C.S. H u n e d o ara, cit
trie locală „Economica“ din au fost discutate sarcinile de şi p rin c re ş te re a in d icilo r de
Sebeş au avut loc adunări pe plan şi la celelalte secţii. La a- u tiliz a re a c u p to a re lo r existen te.
secţii, în care s-au dezbătut sar­
cinile de plan pentru anul viitor.
Din discuţiile purtate, în urma
unor analize profunde a posibi­
lităţilor existente, a reieşit că
întreprinderea poate să-şi reali­
zeze în bune condiţii sarcinile
de plan pe anul viitor şi să ob­
ţină importante economii la pre­
ţul de cost
In adunarea ţinută la atelie­
rul mecanic nr. 2 au luat cuvîn­
tul 26 de muncitori. Ei au venit
cu propuneri preţioase de îmbu­
nătăţire a muncii şi şi-au luat
angajamente concrete. Tov. Re-
mus Herlea ă arătat printre al­
tele că sarcinile de plan pe a-
nul 1961 sînt realizabile. El s-a
angajat, în numele colectivului
de la atelierul mecanic, să de­
păşească planul prevăzut cu 2
la sută şi să realizeze economii,
la materii prime şi auxiliare îri
valoare de 5.000 lei.
Cinematograf sătesc
In satul Strei, raionul Hunedoara, a
avut loc zilele trecute deschiderea unul
nou cinematograf sătesc. Amenajarea
localului s-a făcut numai prin munca
voluntară a cetăţenilor, evidenţiindu-se
in mod deosebit tovarăşii Ioan Baciu.
Toată atenţia organizării
suisemini adunărilor populare pentru
/ « PETRE ŢIRAU : Faza intorco- votarea contribuţiei voluntare
munală de concurs a brigăzilor ar­
tistice de agitaţie. (pag. 2-a); In anii regimului de demo­ cinstea zilei de 23 August a'
craţie populară, înfăţişarea sa­ reuşit să încaseze contribuţi
o FLAVIU 1STRATE : Transfor­ telor noastre, chiar şi a celor voluntară in proporţie de !0
mai îndepărtate, s-a schimbat la sută.
marea întovărăşirii în gospodăria
radical. In unele locuri, ani Un alt iactor care a contribui
colectivă — preocupare principală. de-a rîndul ţinute în beznă de la rezultatele obţinute a tost in
regimul burghezo-moşieresc, au trecerea patriotică organizat
(pag. 3-a); apărut noi localuri de şcoli, că­ între raioane şi comune, prin
mine culturale, dispensare, ca­ tre a cărei obiective s-a numă
® Dezbaterile din Adunarea Ge­ rat şi contribuţia voluntară. Ast
se de naştere etc. Volumul fon­ tel, pînă la sfîrşitul trimestrulu
nerală a O.NJU. în problema Con- durilor alocate pentru construc­ III s-au executat 257 lucrat
ţiile social-culturale şi alte lu­ noi şi 149 lucrări de reparaţii
Miercuri 23 noiembrie 1989 4 pagini 20 bani goului. . (pag. 4-a). crări de interes obştesc se ri­ Printre aceste lucrări mai im
dică an de an numai în regiu­ portante sînt 24 şcoli de 4 am
nea noastră la zeci de milioa­ 5 şcoli de 7 ani, 11 cămine cui
ne de lei. turale, 36 poduri, 50 podeţe
sate radioficate ş. a.
Lăcătuşul Simion Ajutorul ţărănimii muncitoa-
-e din regiunea noastră la a- De remarcat este faptul c;
Danciu s-a angajat în numele Oniţă de la atelie­ ceastă măreaţă operă s-a con­ pe lingă sumele din contribuţii
colectivului de strungari să rea­ rul L regional cretizat prin contribuţia volun­ voluntară utilizate in executa
lizeze o economie de 30.000 lei. G.F.R. Alba Iulia, tară bănească a cetăţenilor şi rea construcţiilor, un rol prin
este un vechi ino­ munca voluntară prestată pen­ cipal l-a avut folosirea materia
— Această economie — spu­ vator. De curînd el tru executarea unui volum cit lelor de construcţii din resursi
nea el — o vom realiza aplicînd a terminat o nouă mai mare de lucrări votate in locale şi participarea unui mar
pe o scară cît mai largă meto­ inovaţie: „Trans­ adunările populare. număr de cetăţeni la munci vo
dele sovietice de aşchiere rapi­ formarea rabotezei luntare. Numai în raionul Ilia
dă a metalelor şi întreţinînd Sheping în freză Adunările populare pentru la construcţii de şcoli şi cămi
circulară“, folosită votarea contribuţiei voluntare ne culturale, au participat 6.281
strungurile în bună stare de la tăierea şinelor pentru anul 1960, au ales din cetăţeni, care au prestat 40.36!
funcţionare. în unghi. rîndul cetăţenilor pe cei mai ore de muncă voluntară reali
buni gospodari, pentru a face zirid economii ce insumeazi
Sudorul Dănilă Florea şl-a IN FOTO: tova­ 107.040 lei. Aceasta a făcut po
luat în numele echipei pe care răşul Oniţă expli- parte din comitetele de cetă­ sibilă darea în folosinţă pînă 1;
o conduce angajamentul ca prin cînd lăcătuşului ţeni pentru construcţii şi din începerea anului şcolar a unu
reducerea consumului de oxigen Gheorghe Mărgi­ comisiile de revizie. Astfel, cele număr de 14 şcoli ţaţă de \
să realizeze o economie de 2.500 nean principiul de 4 870 comitete de cetăţeni şi co­ cîfe au fost terminate în întreg
lei. funcţionare a fre­ misii de revizie au cuprins pes­ anul 1959 în raionul Ilia. Ase
zei circulare. te 4.900 de cetăţeni. Datorită menea rezultate au fost obţinu
Angajamente preţioase şi-au preocupării comitetelor executi­
luat de asemenea lăcătuşii Iosif F urnaliştii s-au atSSiU ve ale sfaturilor populare şi a te şi în raioanele Alba, Hune
Bocănici şi Ioan Judele. Prin activităţii deputaţilor, comisiile
confecţionarea unor scule de ca­ alăturat permanente, comitetele de cetă­ doara ş. a.
litate şi recondiţionarea celor ţeni pentru construcţii etc. s-a HA.FDU IOSIF
vechi, ei s-au angajat să reali­ reuşit ca pînă la data de 7 no­
zeze anul viitor o economie de iembrie debitul din contribuţia şeful secţie» organizatoric
3.000 Iei. voluntară a cetăţenilor pe acest
an să fie încasat în proporţie de a Sfatului popular regiona
Angajamentul total, luat de 99 la sută. Rezultate frumoase
muncitorii, tehnicienii şi ingine­ au obtinut raioanele Hunedoara, Hunedoara
rii secţiei mecanică, cu ocazia
prelucrării sarcinilor de plan pa Ilia, Alba şi Orăştie, care în (Continuare in pag, 2-a)
anul 1961 este de a realiza pînă
la finele anului viitor o econo­
mie de 95.000 lei- iniţiativei luminătorilor: ---------• - t— - ¦- :m . .. .............. 1 L _ ---------
TRAIAN HORVATH Zilele trecute laminato- cum indicii planificaţi reuşit să lucrăm la ni­ sului la furnalele 5-6, îm­ Întrecerea dintre gospodăriile agricole colective
corespondent
rii care deservesc lami­ pentru anul viitor. velul sarcinilor pe 1961. bunătăţirea capacităţii de Sn doua gospodarii
norul de 650 mm. al In acest sens, la data De aceea eu mă alătur încălzire a cauperelor, ur­ colective vecine
Combinatului siderurgic iniţiativei laminatoriior gentarea lucrărilor de ter­
de 2î noiembrie, la sec­
g a n iz ă m m a i b ine loioul de m u n ­ Hunedoara au hotărît să ţiile furnale au avut loc şi îmi sporesc angaja­ minare a instalaţiei de La începutul acestui an, co­ simerieni s-au angajat să rea
că, să folosim la m axim um tim ­ desfăşoare întrecerea so­ adunări în care a fost pu­ mentul la 950 tone fontă transport şi ciuruire a lectiviştii din Cîlnic. au lansat lizeze întocmai obiectivele in
pul de lucru, să desfăşurăm m ai cialistă sub lozinca: „Să să în discuţie iniţiativa peste plan. cocsului, ridicarea califi­ o chemare la întrecere pentru trecerii şi chiar să le depăşeas
larg întrecerea socialistă. realizăm încă de pe a- laminatoriior. Cu acest cării oamenilor. Conduce­ intensificarea creşterii animale­ că. Pină in prezent au obţinu
cum indicii de utilizare prilej a reieşit încăodată Acelaşi lucru l-au scos rea secţiei de furnale s-a lor în toate gospodăriile agrico­ realizări dintre cele mai fru
— Pentru a contribui la rea- / a agregatelor planificaţi că şi furnaliştii dispun de în evidenţă şi prim-topito­ angajat în faţa celor le colective din regiunea noas­ moaşe. La începutul anului sec
Uzarea unei economii la preţul pentru anul viitor“. posibilitatea de a realiza rul Alexandru Olaru de prezenţi să sprijine anga­ tră. Muncind cu deosebit simţ torul zootehnic al gospodărie
de cost în v alo are de 22.000 lei, încă de pe acum indicii la secţia a 11-a furnale, jamentul furnaliştilor prin de răspundere pentru dezvolta­ colective din Simeria Veche si
aşa cum. s-a făcu t propunerea, Vestea despre iniţiativa planificaţi pentru 1961. maistrul Ştefan Cazan, de luarea de noi măsuri teh- rea creşterii animalelor, mulţi rezuma la 16 vaci, cîţiva viţei
a spus Constantin Roncea, m ă laminatoriior a fost auzi­ la aceeaşi secţie, ing. nico-organizatorice. colectivişti au obţinut rezultate un număr destul de redus d<
angajez să asigur o folosire mai tă şi de furnaliştii combi­ — Zilele trecute, la Constantin Constantines- remarcabile în această întrecere. oi şi cîţiva porci. Raportat 1;
raţională a m aterialelor şi să natului. Pe terenul de în­ noi în sector a avut loc cu, şeful secţiei l-a furna­ Adeziunea deplină la Cum pină la încheierea bilanţu­ suprafaţa arabilă a gospodărie
descopăr toate posibilităţile care cărcare, la gura furna­ prelucrarea sarcinilor de le, şi alţi vorbitori. iniţiativa laminatoriior a- lui întrecerii nu mai sini decît (318 ha.) numărul de animah
duc la economii. lului, în sediile birourilor plan pentru anul viitor — rată hotărîrea furnalişti­ puţine zile, ne vom ocupa de la suta de hectare teren era ci
organizaţiilor de partid ea a spus prim-topitorul Ioan Totodată furnaliştii din lor de a face totul pen­ rezultatele obţinute in Întrecere se poate de mic. Acest lucru i
In cuvîntul lor tov. Zoltan a fost discutată cu multă Ghiroşca, de la furnalul combinat s-au angajat ca. tru ca sarcinile de plan la două gospodării agricole co­ dat de gîndit organizaţiei d(
F areaş, N ina P riv an tu şi Abel pînă Ia sfîrşitul anului să lective vecine. bază, consiliului de conduceri
şi colectiviştilor. Ei au hotărî
însufleţire. S-au făcut cal­ nr. 4. Atunci m-am anga­ elaboreze peste plan încă pe anul viitor să fie înde­ Rezultate bune să folosească toate mijloaceh
2a Sim eria Veche de care dispun pentru a realizs
cule, s-au căutat noi po­ jat că împreună cu echi­ 6.000 tone fontă, din plinite şi depăşite. Indicii încărcătura de animale stabilită
Cu patru ani in urmă, la Si­ In primul rind s-au preocupa'
plinirea sarcinilor, colectivul de sibilităţi de sporire a in­ pa să elaborez peste pla­ care colectivul secţiei a înalţi de utilizare reali­ meria Veche a luat fiinţă o gos­ de dezvoltarea fermei de vaci
m uncitori, tehnicieni şi ingineri dicelui de utilizare a a- nul anului viitor 850 to­ Il-a furnale 4.000 tone. zaţi zilele acestea con­ podărie agricolă colectivă. An Din fonduri proprii şi din ere-
trebuie să folosească pe scară gregatelor. In urma aces­ ne fontă. In zilele ce au Pentru ca iniţiativa să stituie o dovadă că ho­ de an această unitate şi-a dez­ dite acordate de stat, cotecti
m ai mlare m etodele în a in ta te de tora s-a ajuns îa conclu­ urmat, mi-am dat seama prindă viaţă s-a hotărît. fărîrea furnaliştilor va voltat puterea economică, s-a viştii din Simeria Veche au cum-
lucru, să fie urm at în perm a­ zia că şi ei, furnaliştii. că putem face mai mult. printre altele, sporirea in­ prinde viaţă. întărit din punct de vedere or­ parat 16 vaci şi 6 !unind. Ir
nenţă exem plul com uniştilor, să pot realiza încă de pe a- că încă de pe acum am tensităţii de ardere a coc­ ganizatoric. îndrumaţi în per­ felul acesta ferma de vaci a gos-
se acorde o deosebită atenţie A. .TURDA manenţă de organizaţia de par­ podărîei colective cuprinde a
tid, colectiviştii de aici, au dez­ cum 33 vaci de lapte, 13 ju-
ridicării gradului de calificare FIER VECHI P EN TRU OŢELARII voltat toate ramurile de produc­ nînci gestante, 27 canele tine­
al m uncitorilor etc. ţie, acordind atenţie deosebită ret şi 4 boi pentru muncă. Dat
sectorului zootehnic, sector adu­ nu numai fermei de vaci i-au a-
La secţia de tîm p lărie colec­ cător de mari venituri. cordat atenţie colectiviştii. Pa­
ralel cu aceasta ei au dezvoltai
Un imbold în munca lor pen­
tru dezvoltarea creşterii anima­ î. COSTEA
lelor l-a constituit chemarea la
întrecere lansată de cilniceni. (Continuare in pag. 2-a)
viitor în ain te de term en şl să I n s p r ijin ul m u n c ii o f e ia r ilo r
dea lucrări de cea mai bună In răspunsul dat, colectiviştii
calitate. P rintre angajam entele D irectivele celui de-al H l-lea tr ila ’, cu a p ro a p e 500 to n e, al pină să-şi realizeze angajam en­
luate de colectivul fabricii de C ongres al P.M.R., pun în fa ţa E. M. U rican i cu p este 300 to n e tele. P rin tre acestea se num ără
n astu ri şi piepteni se nu m ără industriei siderurgice sarcina etc. colectivele m inelor Uricani, Vul­
can, A ninoasa, O.C.M.M. etc.
P înă la ju m ătatea lunii no­
realizarea planului anual in n u ­ de a spori necontenit produc­ iem brie, din cele a p ro ap e 8.000 Se pune în treb area dacă la a -
ţia de metal. La sfîrşitul anu­ de tone cu cît s-au angajat, co­ ceste întreprinderi n-au existat
m ai 10 luni şi ec o n o m isire a a lui 1965, in d u s tria siderurgică, lectivele din Valea Jiului au condiţii de colectare, sau faptul
va tre b u i să p ro d u c ă de 2,3 ori p red at I.C.M .-ului c a n tita te a de se datoreşte m ai m ult lipsei de
50.000 lei ia m e tu l de cost. m ai m ult oţel decît în anul 6.395 to n e fie r vechi. P rin tre preocupare ?
PETRU JURCON1 1959. S porul la p ro d u c ţia de o- colectivele care au p re d at cele
corespondent mai m ari cantităţi se num ără V izitînd incinta cîtorva din
cele ale U.K.TJ.M. P etro şan i, aceste întreprinderi, te poţi
E.M. Lupeni, E.M. P e trila, P re - convinge că adevărul înclină
prin in trarea în funcţiune a noi p araţia Lupeni, Uzina electrică mai m ult spre cea de-a doua
cuptoare, cum sînt cuptoarele 4 V ulcan şi E.M. Lonea, care în ipoteză. La m ina U ricani, de
perioada de care ne ocupăm pildă, poţi vedea în jurul de­
şi-au îndeplinit aproape în în ­ poului de locomotive, la halda
tregim e angajam entele anuale. veche, prin albia Jiului şi pe
lingă locui de depozitare a u-
neltelor pom piereşti, num eroase
şasiuri de locomotive de m ină
ruginite, zeci de m etri de cablu
telierul de binale nr. 3, de pil­ O ţelarii de la C.S. H u n e d o a ­ de troliu, jgheaburi de craţe-
re, tuburi de aeraj, vagonete
dă, maistrul Nioolae Marin şi-a ra au re u ş it s ă -ş i d u că cu su c­ de m in ă ş.a.m d. D acă colec­
tiv u l de co n d u cere al m in ei şi
luat angajamentul în numele ces la în d e p lin ire s a rc in a de a o rg a n iz aţia U.T.M. s -a r fi p re o ­
întregii secţii să îndeplinească p ro d u ce rniai m u lt oţel p este cupat mai îndeaproape de co­
Mu pe măsură le c ta re a şi p re d a re a a c e sto ra
planul anual cu 20 zile înainte p lan , d în d în p rim ele 10 luni ale c ă tre I.C.M., cu s ig u ra n ţă că
p O 'iîb jlE S ăfîfo r cea mai m are parte a angaja­
de termen şi să sporească pro­ acestu i an o c a n tita te de p este m entului anual al minei Uricani
ar fi fo st realizat.
ductivitatea muncii cu 5 la sută. 58.000 to n e de oţel M artin în Cele p este 6.000 to n e fier ve­
chi colectate în Valea Jiului pî­ O vină pentru nerealizarea
El a arătat de asemenea că piuS. A ceastă re a liz a re a fo st n ă la d a ta de 15 n o iem b rie, d o ­ angajam entului la unele în tre­
vedesc că a existat preocupare p rin d eri o p o a rtă şi I.C.M. P e ­
printr-o mai bună prelucrare a p o sib ilă d a to rită s tă ru in ţe i lor din p arte a colectivelor de m un­ troşani. La m ina Vulcan, de pil­
că şi a o rganizaţiilor de m asă dă, sînt colectate încă de m ul­
lemnului se vor realiza 70 m.c. de a folosi cît m ai ra ţio n a l a- din acest bazin carbonifer, pen­ tă vreme cantităţi im portante
tru colectarea şi p re d a re a către de fier vechi, c a n tită ţi ce zac
cherestea economisită, ceea ce g re g a te le , d e s fă ş u ră rii în s u fle ­ I.C.M. a fieru lu i vechi. In acest d e p o z ita te lin g ă p u ţu l „7 N o­
sen s m e rită a fi scos în ev i­ iem brie“, galeria de coastă
echivalează cu o economie de ţite a în tre c e rii so cialiste în tre denţă aportul organizaţiilor Bealm aş, clădirea serviciului
21.000 lei. U.T.M. care, num ai în ultim ele m ecanic şef, dar care nu sînt
echipe şi brigăzi. O co n trib u ­ 7 luni, au p re d a t 828 to n e fier rid ica te de I.C.M., cu to a te că
întregul colectiv al I.I.L. „E- ţie de se a m ă la o b ţin e re a a c e s ­ vechi şi a p ro a p e 40 to n e fo n tă aceasta a fost anunţată.
veche.
conomica“ din Sebeş şi-a expri­ tu i succes au a d u s-o şi colecti­ D eficienţe în acţiunea de co­
Este necesar să arătăm însă le c ta re si p re d a re a fieru lu i
mat hotârîrea de a duce la în­ vele de m u n c ă din n u m ero a se că cele p este 6.000 tone de fier
vechi colectate nu oglindesc pe GH. COMSUŢA
deplinire sarcinile de plan pe în tre p rin d e ri, in s titu ţii şi o rg a ­ deplin posibilităţile reale ale GH. LUPAN
1961 şi de a realiza economii în nizaţii de m asă, oare au colec­ colectivelor din Valea Jiului.
Dacă o b u n ă p a rte din ele, în (Continuare in pag. 3-a)
valoare de 78.000 lei. In acest t a t şi p re d a t u n ită ţilo r colec­ perioada care s-a scurs de la
începutul anului şi pună în p re ­
scop, încă de pe acum, au înce-' to a re c a n tită ţi im p o rta n te de zent şi-au îndeplinit aproape
în întregim e angajam entele a-
put să fie luate măsuri privind fier vechi, sp re a fi trim is e o- nuale, altele chiar cîepăşindu-le
(cum sîn t U.R.U.M. P e tro ş a n i şi
aprovizionarea cu materialele ţelăriilo r. U zina elec trică V ulcan), s în t şi
colective oare mai au încă m ult
necesare şi mai buna organizare A n g a ja m e n te p re ţio a se în p r i­
a muncii.
vinţa colectării şi predării fie­
V. PLOPEANU ru lu i vechi au fo st lu a te şi de
s a s ------------------------- către colectivele în trep rin d eri­
lor din regiunea noastră. în tre ­
prinderile şi organizaţiile de m a­
să din bazinul carbonifer ai
Romulus Groza, Viorica Grişan, Aurel Văii Jiului, bunăoară, s-au an ­
g a ja t să colecteze şi să predea
Filip şi alţii. Odată cu festivitatea de în acest an I.C.M .-ului a p ro a ­ Numai prin studiu temeinic pot fi obţinute rezultate bune la învăţătură.
IN FOTO: Ioan Roman şi Ioan Sicoc, elevi în anul III al Şcolii pro­
deschidere, a rulat şi filmul sovietic pe 8.000 to n e fie r vechi. Colec­ fesionale miniere din Gurabarza, îşi pregătesc, ca de obicei, cu seriozitate
„Ivanna“. tivul E.M. Lupeni s-a a n g a ja t lecţiile pentru a doua zi.
cu p e ste 800 de tone. E.M. P e-
I, UDREA
corespondent