Page 78 - 1960-11
P. 78
pag. 2 07!jr?TC2?3rc??TlSaC3?f«C%^/^g^fc^ DRUMUL SOCIALISMULUI pjr j8 3 9
Cá&SSggSmSgfltn^&g.^i .’SUS'r5fr?sg.U^.Z??353?OC^HflTres^nTraiSgg3SBBS3aSgl5aB3yt^^ em;r™ss?^CT^TP.»/::rvggwil»i>^MM'ijJirog=siyy.w^y:^?an;^vw ,rrr» ^ .^ wyj ^ ^ m ^ w wg^J?jaBIBaa
sawmwaaBSBBiGg^^
în tre c e re a diraîre gospodăriile a g r icole coiecEétfs i$tfiniga’W’vii orimi întreceriia ... .- ..v. , ras
In dfeui gospodării Cam era de sfudiu In Hunedoara, cartiere întregi formeze o boltă naturală. Ve
a Istoriei P. M. R. cu riiii şi mii de apartamente nind în sprijinul acestei iniţia
colectiv® vecine împânzesc locurile odinioară tive; comitetul executiv al sfa
Zilele trecute, în localul pustii din jurul combinatului. tului popular orăşenesc ă şi pro-
[Urmare din pag. l-a) 110 capete porcine, din care 20 Comunistul Ioan Şerban, lucrează ca vopsitor la I. E. Ardealul, Alba Şcolii elem en tare de 7 ani ciiâat pînă iii prezent peste
scroafe fătătoare şi 420 oi, toa Iulia, secţia atelierele centrale. Datorită străduinţei pe care o depune, el nr. 3 din H unedoara, a înţelegerea faptului că aceste 1.000 de trandafiri urcători.
şi ferma de oi şi porci. îngrijind te cu lină semifină. execută lucru de bună calitate, depăşindu-şi totodată norma lunar cu 10-12 f o s t in a u g u r a tă C'am'érá de blocuri constituie Un bun co
cu deosebită pricepere mieii din la sută. studiu a Istoriei Partidului mun, făce că iiiăjcritateă loca Iii Htineddâl-a se făc mari
prăsilă proprie, au reuşit să La prima vedere numărul de M uncitoresc Rornîn. tarilor să-şi îngrijească aşa cum săpături pentru amplasarea noi
sporească turma de oi la 306 animale deţinut de gospodăria =gţlE se clivine apartamentele ce le-au lor obiective industriale. Dato
capete, din care o mare parte colectivă din Sîntandrei pare Tovarăşul Ion Udrea, di fost date în folosinţă. rită iniţiativei multor comitete
sînt oi cu lină semifină. Numă destul de mare. Totuşi, raportat Toată atenţia organizării rectorul şcolii, a vorbit de blocuri şi străzi, pămintui
rul porcinelor deţinute de gos la suprafaţa de teren, el nu a- pionierilor şi cadrelor di Pe strada Ge'orge Eilescu, de provenit din săpături este acum
podăria colectivă se ridică în sigură încărcătura stabilită în adunărilor populare pentru dactice prezen te la festivi pildă, au apărut în acest an folosit p'eritfu ărnehâjărea de
prezent la 71 capete, din care obiectivele întrecerii. Conform tate despre însem nătatea încă 7 blocuri noi. In urma lu rondouri în jurul blocurilor. De
15 sînt scroafe fătătoare. Cum cifrelor stabilite iii chemare, votarea contribuţiei voluntare Cam erei de studiu a Isto crărilor de construcţii au rămas asemenea, in prezent multe din
numărul de scroafe nu cores gospodăria din Sîntandrei tre riei P.M .R în m unca de aici cantităţi însemnate de mo reparaţiile curente se execută
punde angajamentului luat, co buie să deţină peste 270 cape educaţie com unistă a ele loz şi alte materiale. Comitetele din propria iniţiativă a comite^
lectiviştii vor mai cumpăra în te bovine, din care aproape 120 vilor. de blocuri au antrenat pe loca telor de blocuri.
scurt timp încă 5 scroafe. vaci şi 56 scroafe fătătoare. E tari la muncă voluntară şi, în
adevărat că anul acesta gospo Prin muncă Scurt timp, în interiorul şi în Recent s-a îăctaţ 6 analiză a
Pentru obţinerea unor pro dăria a cumpărat 36 vaci de patriotică jurul acestor blocuri s-a făcut o întrecerii iniţiate între comite
ducţii sporite de la animale, co lapte. Dar, faţă de posibilităţi curăţenie exemplară. De aseme tele de blocuri şi străzi. Cu a-
lectiviştii din Simeria s-au şi de cerinţe este încă insufi Recent tinerii din satele Fureşoara, nea, de curînd s-a piis proble cest pHlej s-a constatat că cele
preocupat intens şi de asigura cient. Dacă s-ar fi întrebuinţat Gelacuia şi Căbeşti, raionul Ilia, au ma finisării exterioare ă blocu măi bune rezultate âti fost ob
rea adăposturilor şi furajelor mai chibzuit fondurile băneşti participat la o aejiune patriotică pentru rilor 103, 104, 108— 112. Aceste ţinute de către comitetele blo
necesare. In acest scop, ei au proprii, s-ar fi putut cumpăra Împădurirea terenurilor degradate din lucrări au început, iar locatarii curilor nr. 3 şi 68 şi de către
construit un grajd cu o capaci mult mai multe animale de pro parchetul Fureşoara. Intr-o singură zl sprijină efectiv pe cohstruciori comitetul străzii BrfhtuŞ. Aceste
tate de 80 capete vite mari. E- ducţie. Nerealizarea încărcătu aceşti tineri au prestat 340 ore de pentru ca finisarea să se execu comitete au primit stimulente
fectuînd o mare parte din lu rii de animale la suta de hec muncă voluntară . plantînd puieţi de te cit mai bine şi cu cheltuieli materiale care ău cohstăt. în
crări prin muncă voluntară şi tare este justificată de consi salcîm pe o suprafaţă de 109 ha. minime. premii în băni şi cîte un drapel
întrebuinţînd materiale din re liul de conducere al gospodări realizînd astfel o economie de 1.100 de „Fruntaş în activitatea obş
surse proprii, colectiviştii au e- ei prin lipsa adăposturilor. Dar, lei. In mod deosebit s-au evidenjiat In cadrul întrecerii pentru tească“. Cu banii primiţi drept
conomisit la construcţia graj dacă consiliul de conducere s-ar tinerii Parten ie Rus,' Petru Martin, Ro „Cel mai bine gospodărit bloc“ premiu, comitetul străzii Brîn'-;
dului peste 30.000 lei. fi preocupat de realizarea con zaba Lazăr, Lazăr Pascu şi alţii. s-au născut şi o seamă de ini cuş a hotărît să vopsească cu
strucţiei grajdului la un preţ de ţiative. Dintre acestea merită un singur fel de vopsea toate
Pentru ca producţia de lapte cost scăzut — prin folosirea M. TIC relevată în primul rind iniţiati ferestrele de pe stradă. De ase
să se menţină ridicată şi în. muncii voluntare şi a resurse menea, şi comitetul blocului nr:
timpul iernii, au fost asigurate lor proprii — cu banii chel corespondent va cu privire la ornamentarea 3, cîştîgăforul întrecerii, a ho-
animalelor peste 300 tone po tuiţi — s-ar fi putut construi fărît să întreprindă şi alte ac-
rumb însilozat, amestecat cu încă un grajd. naturală ă tuturor intrărilor la fîunî gospodăreşti.
trifoi, dovlecei, frunze şi colete
de sfeclă. In aceste zile colec Nici producţia de lapte obţi blocuri. Este vorba de plantarea
tiviştii vor mai însiloza 5-6 va nută nu este pe măsura posi
goane de borhot de sfeclă a- bilităţilor. Deşi vacile fac par unor trandafiri urcători care să
mestecat cu coceni uscaţi de te dintr-o rasă productivă, ne-
porumb.- In afară de nutreţul fiind hrănite raţional, ele nu (Urmare din pag. l-a) bine pregătite, trebuie să se ba Pasiune pentru nou
suculent pentru animale, s-au dau în medie decît 6 litri lapte zeze pe o consultare cit mai lar
mai depozitat 130 tone fin de zilnic. Acest lucru se cunoaşte. Pe lingă rezultatele frumoa gă a cetăţenilor. In acest scop Printre harnicii mun mutat să lucreze la secţia se făcea cu maşina mdhtâtă pe vagon. Se
lucernă şi trifoi, iar concentra Cu toate acestea nu au fost se obţinute în acest an, în ceea se va da importanţă deosebită citori ai secţiei de repa de vagoane a Atelierelor
tele sînt asigurate din porumb, create condiţii pentru sporirea ce priveşte contribuţia volunta ţinerii şedinţelor de comitet e- rat vagoane din Simeria C.F.R. din Simeria. Nu pneumatică. Din cauza in cerea timp mult, eforturi
orz, ovăz, rămăşiţe de gl'îu şi producţiei. Spunem acest lucru ră s-au manifestat şi unele lip xecutiv şi desfăşurării sesiuni se află şi şeful de parti mai lucrase aşa ceva pî
borceag. deoarece la Sîntandrei, deşi era suri. Astfel, deşi ritmul încasă lor sfaturilor populare comuna dă la verificări Lovasz nă atunci. In primele zi stabilităţii maşinii se ru deosebite. Comunistul Lo
planificat să se însilozeze peste rilor in acest an s-a desfăşurat le pentru stabilirea lucrărilor ce Ioan, un om care n-a îm le era cit pe aci să ple
Sume mari de bani a încasat 1.000 tone furaje nu s-au însi în mod satisfăcător, comitetele urmează a fi votate în adună plinit virsta de 50 ani. ce în alte locuri, să peau multe burghie. Lo vasz Ioan a chibzuit din
şi va încasa încă gospodăria lozat decît 520 tone, datorită executive ale sfaturilor populare rile populare. La stabilirea lu Munca pe care o desfă poată practica meseria
colectivă din valorificarea a faptului că membrii consiliului raionale ¦ nu s-au îngrijit ca crărilor respective comitetele e- şoară în fiecare zi cu lui. Dar muncitorii şi în vasz se şi enervase la nou. N-a avut astîmpăr
8.000 kg. carne de bovină, 5.000 de conducere nu s-au preocupat construcţiile Să se desfăşoare în xecutive ale sfaturilor populare răbdare şi pasiune i-a a- special comuniştii, i-au
kg. carne de porc, 10 viţei, 500 de asigurarea spaţiilor de însi- ritm cu încasările. Aceasta se raionale au datoria să contro dus multe satisfacţii co încurajat. După cîtva un moment dat. Ii era şi pînă ce nu a ajuns la o
kg. brânză, 280 kg. lînă şi pes lozare. datoreşte şi faptului că în unele munistului Lovasz Ioan. timp Lovasz Ioan ă a-
te 40.000 litri lapte. comune s-au votat lucrări peste leze cu seriozitate dacă se Aceasta numai în anii de juns şef de partidă. Mun jenă să mai scoată ati concluzie. Gîndul lui era
Situaţia existentă în gospodă posibilităţile locale, lucrări ce după eliberare, căci îna ca era grea. Trebuiau
Realizările obţinute pînă în riile colective mai sus amintite nu se pot termina în următorii aplică prevederile legale refe inte a avut mult de în depuse eforturi la fiecare tea burghie de Ia ma să execute operaţia pe
prezent constituie un nou im dovedeşte cu prisosinţă că aco 3 ani. Aşa este de exemplu, că ritoare ia votarea lucrărilor ce durat. După ce a termi operaţie. Gît era ziua de
bold în munca colectiviştilor din lo unde organizaţiile de partid minul cultural din Sîntandrei, pot fi executate în decurs de cel nat ucenicia în 1931, Lo mare Lovasz se învîrtea gazie. După ce a chib loc, fără a mai demonta
Simeria Veche pentru dezvolta şi consiliile de conducere au Dobra şi alte lucrări care sînt mult 3 ani. In comunele unde vasz a stat şomer doi printre vagoanele venite
rea creşterii animalelor. In a- privit cu simţ de răspundere începute iar valoarea devizelor sînt lucrări începute se va da ani de zile. Oriunde în reparaţie chibzuind zuit îndelung, a luat ho placa. A confecţionat un
nul viitor numărul vacilor de dezvoltarea continuă a sectoru întrece cu mult posibilităţile lo importanţă deosebită terminării mergea să se angajeze cum să facă să uşureze
lapte va spori la 55 capete, al lui zootehnic, realizarea angaja cale. De asemenea, raionul Brad acestor lucrări şi dării lor în fo câ iăcătuş-mecanic era munca oamenilor, să ec tărîrea să execute uti dis dispozitiv care vine mon
scroafelor fătătoare la 30 cape mentelor luate în întrecere, re s rămas mult în urmă cu cons întrebat : xecufe lucrări îrifr-un timp
te şi va fi înfiinţată o crescă zultatele sînt cele scontate. Aşa trucţiile din contribuţia volunta losinţă. De asemenea, se vor o- cîf mai scurt. Acasă stă pozitiv montat pe o ca tat pe longeron. Gu noul
torie de păsări. stau lucrurile la Simeria Ve ră. în raport cu sumele încasate. rîenta adunările populare înspre — Fotbal joci ? tea pînă noaptea tîrziu
che. Starea de fapt este insă, votarea sumelor pentru cons Tînărul dădea din cap şi studia diferite cărţi pră de metal la care să dispozitiv presează placa
La Smtandreî se putea după cit se vede, cu totul alta Faţă de lipsurile manifestate trucţii de şcoli, contribuind prin tehnice. Avea în minte
realiza mai miiit la Sîntandrei. Avînd în vedere că în cursul anului curent comite aceasta la crearea condiţiilor în semn că nu. Acasă multe lucruri de rezolvat. lucreze un singur om. încălzită adueînd-o la di
pînă la încheierea întrecerii a tele executive ale sfaturilor pentru generalizarea învăţăinîn- însă nu putea să şadă.
Gospodăria agricolă colectivă mai rămas puţin timp, se impu populare raionale vor trebui să tului de 7 ani. Tatăl lui, birjar, cîştiga Prima inovaţie a reali- Inovaţia i-a reuşit adu- mensiunile necesare. Pînă
din Sîntandrei este vecină cu fină seama de importanţa apli destul de puţin. Văzînd zat-o abia în anul 1955,
cea din Simeria Veche. Această ne ca cei vizaţi să ia măsurile cării juste a prevederilor hotă Organizarea adunărilor popu că nu se pune preţ pe atunci cîrid cunoştea per cînd mari economii .şi u- în prezent cu noua ino
unitate are o putere economică râm Consiliului de Miniştri pri lare pentru votarea lucrărilor meserie, tînărul lăcătuş fect întregul proces de
măre şi deci şi posibilităţi mari cuvenite astfel încît şi gospo din contribuţia voluntară este o începu să practice fotba muncă, atunci cînd stă şurînd munca oamenilor. vaţie s-a lucrat la 31 de
pentru dezvoltarea tuturor ra vind reglementarea contribuţiei sarcină a comitetelor executive lul. Era talentat şi toto pânea în ceie mai bune
murilor de producţie. Ea deţine dăria din Sîntandrei să poată ale sfaturilor populare. De a- condiţii meseria. Longe- Noul dispozitiv a fost vagoane, aducînd econo
în prezent peste 700 ha. teren voluntare a cetăţenilor, pentru ceea, sub îndrumarea organiza dată depunea mari efor roânele vagoanelor trebu
arabil, iar sectorul zootehnic es raporta la sfîrşitul anului rea ţiilor de partid, ele trebuie să iau găurite pentru a se mult apreciat şi folosit în mii de mii de lei.
te format din 122 capete bovi executarea lucrărilor de interes se ocupe de traducerea în via turi să joace cît mai bi monta pe ele diferite pie
ne din care 66 vaci de lapte, lizări pe măsura posibilităţilor ţă a acestei sarcini cu toată răs se necesare. Operaţiunea toată secţia. De atunci Multe lucruri frumoase
obştesc. Comitetele executive ale punderea şi competenţa. Acţiu ne, să-şi poată cîştiga e-
de care dispune. nea de contribuţie voluntară tre Lovasz Ioan a realizat 11 se mai pot spune încă
sfaturilor populare raionale şi buie să constituie un nou prilej xistenţa...
de mobilizare-a maselor la în inovaţii. despre tov. Lovasz Ioan.
comunale, vor trebui in primul frumuseţarea comunelor şi a sa In anul 1946 a fost
telor regiunii noastre. Intr-un timp aii venit Nu trebuie scăpat din
rind să analizeze temeinic fe
dispoziţii ca la vagoane vedere că partida pe care
lul cum s-a desfăşurat acţiunea
le care necesitau repa o conduce depăşeşte pla
în acest an. Adunările populare,
raţii capitale să fie puse nul în fiecare lună cu
cutii unificate. Iri aceas 20-25 lâ sută, că reali
tă situaţie dimensiunile zează mari economii de
laterale ale plăcii de materiale. Pentru toate
gardă nu mai corespun acestea, în afară de pre
deau. Trebuiau demon miile în bani, tov. Lovasz
tate '(Ia fiecare vagon este înconjurat cti dra
sînt opt plăci cu cîte opt goste de colectivul secţiei
nituri), la fiecare placă vagoane văzînd în el 6-
trebuia montat un adaos mut care se străduieşte
de tablă de 6 mm., apoi să le uşureze cît mai
mult munca.
întreaga placă de gardă V. ALBO
( W W S A 'W W 'V V N A A A A A A A A ^ A / V V N /
5BBBKM PBHBffltgKBM fflBBBM BHBi
dar se pune întrebarea fireas găzi fru n ta şe ca cele de la elevilor cu lecţia neînvăţată. Ă- Descoperiri
că : de ce profesorii de lim ba I.C.S.H., S im eria veche, A ninoa- ceastă m axim ă este veche şi ar arheologice în
rom înă, învăţătorii care au da sa, că folosirea recuzitei (nu hicunoscută. De ea însă n-a ţi Republica Populară
prea în cărcată) aduce în scenă nut sea m a casa raională ăe cul
rul şi ştiin ţa ve rsifica ţiei — şi un suflu nou, în tăreşte plastic tu ră din Sebeş a cărei brigadă Romînă
ideea pentru care m ilitează bri a p rezen ta t la această întîlnire
ÎNSEMNĂRI DIN— există în am bele localităţi ase gada, stîrneşte hazul aprobator un program sub aşteptările par de Acad. Em. Condurachi
al spectatorilor. B rigada a rtis ticipanţilor. D acă ar fi fost vo r
e x ista t, în gen eral, o bu nă o- m enea oam eni — stau cu m îi- tică ăe a g ita ţie de la m in a Ani- ba ăe o clasificare, brigada ar —»/—**—**—*r-»/ -w—ir-’-j— *r*
rientare, folosindu-se m elodii noasa a adus în scen ă o buca tistică a casei raionale de cul
In d u p ă - a m i a z a z ile i d e 13 fa ţă de unele stări de lucruri populare, iar pentru textele sa nile în sin şi nu dau o m ină tă de şist (bo lo va n ) care... a te n tu ră nu s-a r fi clasificat pe — recenzie —•:
noiem brie, G îrbova, străvechiul negative, să chem e, să an tren e tirice m elodii adecvate, care de ajutor acestor oam eni ? A- ta nu n u m ai la ca lita tea că r prim u l loc. Ori, profesoru l care
sa t de p e plaiurile Sebeşului, a ze la m u ncă stă ru ito a re pentru reuşesc să sublinieze ideile, m e ceasta este de altfel o datorie bunelui ci şi la ciştigul m in e ri ar cunoaşte m ai puţină carte „Mozaicul de la Gonstanţa“
găzduit faza intercom unală a ca treb u rile sa tu lu i să fie şi lodii ale căror tex te originale a lor, o datorie civică de oam eni lor, cea ăe la I.C.S.H. o g a zetă decît un elev, greu l-ar putea a fost unul dintre punctele de
brigăzilor artistice de agitaţie. m ai bine cdnduse şi gospodă sîn t ele însele satirice. M erito ch em a ţi să con tribuie la r id i de perete care se tînguia ăe convinge pe acesta să-i urm eze atracţie pentru zeci de mii de
In satul harnicilor viticultori, rite. In to a te cele trei p rogra rie esté te d in ţa că în r e p e r to carea culturală a satului. Este lipsa de articole, iar cea ăe la sfatul. Deşi brigada artistică de vizitatori ai litoralului. Dar nu
înm ănunchiaţi în tr-u n a din cele me, tem atica este dom inată de riul brigăzilor artistice de agi profund retrogradă părerea u- G.A.C. S im eria u n „cap de v a agitaţie a avu t cîteva lucruri numai acest vestit monument ar
m ai puternice gospodării colec problem a cea m ai m ajoră a sa taţie cîntecul patriotic, cîntecul nor cadre didactice că acei din că" ta re în căpăţîn at, care avea bune, frum os in terpretate, i-a heologic atrage un public me
tive din raion, au poposit p e n de m asă să se îm păm înteneas- tre colegii lor care fac versuri, „p r e t e n ţ i a “ s ă s e h r ă n e a s c ă cu lipsit suflul agitatoric, ca reu mai numeros. Muzeele ar
tru două zile directorii şi bi tului zilelor noastre — gospo că to t m ai m u lt, să fie to t m ai racterul concret şi in general heologice deschise în diferite
bliotecarii din întreg raionul frecven t. A.cest lu cru s-a o b texte pentru brigada artistică p o ru m b siloz. A c e ste fo r m e „v i oraşe ale ţării şi în general cer
pentru un schim b de experien dăria colectivă cu viaţa ei bo serva t şi în repertoriul celor de agitaţie sau desfăşoară alte o bună p a rte din program ul ei cetările arheologice stîrnesc in
ţă, iar în du pă-m asa celei de-a gată, cu oam enii ei îndrăzneţi trei brigăzi. a c tiv ită ţi cu ltu ra le a r fi, c h i zu ale" de agitaţie. îm p le tite cu nu se cunoştea de către in ter teresele unor largi mase. Lu
doua zi au sosit brigăzile a rtis şi harnici, cu problem atica ei purile, „n eserioşi". N eserioşi şi cele „vorbite“ în viorează p ro preţi, ceea ce a dus la unele crarea Acad. Em. Gondurachi,
tice de agitaţie din M iercurea şi m ultiplă. Ponderea acestor te Deşi orientarea tem atică, do lipsiţi de răspunderea necesară gram ele brigăzilor artistice. greşeli neîngăduite pentru o vine în întîmpinarea acestor
D o b îrca . zarea textelor intr-o proporţie fa ţă de m en irea lor, sîn t p o brigadă „model". Regia a în că r preocupări.
m e în tem a tica generală a bri care reflectă cu adevărat rea sesorii acestor păreri. Este de Controlul activităţii desfăşu cat brigada cu o serie de m iş
...Cîntecul şi voia bună au găzilor de a g ita ţie p r e z e n ta te la litatea, viaţa, precum- şi alege la sine în ţeles că nu se p re tin rate ăe unele brigăzi artistice cări inutile şi r fra gm en tat Parcurgînd paginile broşurii,
pornit să descreţească frunţile faza intercom unală este expli rea m elodiilor este bine orien de tuturor cadrelor didactice să de agita ţie sco a te la iveală n e spectacolul prin dese şi n eju s cititorii urmăresc un interesanl
după să p tă m in a de harnică în cabilă. O am enii au înţeles că tată, trebuie să ne oprim puţin facă această treabă. Dar acei cesitatea ca m etoăiştii caselor tificate închizături ăe cortină, itinerar arheologic. Gălăuzindu-i,
cordare p s ogoarele colectivei. viaţa lor nouă, m ai bună, m ai în m od critic asu pra nivelului care pot ajuta, sîn t ch em aţi cu de cultură raionale, activiştii încercarea ăe a da brigăzii „un autorul înfăţişează succint atît
îm belşu gată, cu p erspective in artistic al program elor acestor toată căldura să ajute, să pună secţiilor ăe in văţăm în t şi cultu iz de estradă" s-a dovedit încă- tabloul general al investigaţi
Cele 3 brigăzi artistice de a g i com parabile, cu trecutul de sil brigăzi. u m ărul şi să fie apoi m inări de ră a sfaturilor populare raiona odată a fi rău inspirată. Excesul ilor arheologice din ţara noastră,
taţie şi-au desfăşurat progra nicie, işi are izvorul în m odul re zu lta tu l m u ncii lor. le să fie m ereu p rezen ţi la s a cît şi unele probleme principale
m ele cîntînd bucuria vieţii noi nou de organizare şi producere D acă brigada artistică de a- te, în d eo seb i să le aju te, să le de artificii a p u s în u m b ră un din istoria R.P.R., soluţionate
în colectivă (în to a te cele trei a bunurilor m ateriale şi deci gitaţie din G îrbova a reuşit in Brigada artistică de agitaţie o rien teze in asigu rarea unui b o text despre care, dacă ar fi avut sau pe cale de a fi soluţionaie
sa te există, go sp o d ă rii colective), tr-o oarecare m ăsu ră să dea o este o form ă vie, atractivă, de gat conţinut şi să lu pte cu per prin aceste cercetări.
sîn t bucuroşi să ciute, să slă form ă agreabilă program ului popularizare a realizărilor ob un c a r a c te r m a i co n c r e t, s - a r fi
rodul m ănos al ogoarelor înfră- vească acest m od de m uncă şi ţinute, de dezrădăcinare a raci severenţă pentru ridicarea n i Numeroase ilustraţii reuşite şi
ţite , hărnicia celor m ai buni de trai şi să „contam ineze" şi său — lucru con firm at de a- lelor care m ai dăinuie în viaţa velului lor artistic. O rganizaţii pu tu t spune că este un te x t bun sugestive, hărţi, liste de loca
dintre colectivişti şi criticînd pe cei din sală care s-a r m ai plauzele auditorilor — cele două unor colective. Principala ei ar le de partid, au datoria să co n lităţi unde s-au tăcut cercetări
unele din lipsurile ex isten te in afla încă sub sem nul îndoielii. m ă este textul care trebuie să troleze textele brigăzilor a rtisti E ste tim pu l ca şi casa răio arheologice, sînt de un real a-
satele respective. Cu prilejul brigăzi din M iercurea şi îndeo ce de agitaţie, să le orienteze jutor pentru cititori în înţelege
trecerii în revistă a brigăzilor Cu un cuvînt, în program ele c e sebi din Dobîrca s-au prezen tat fie viguros, să evidenţieze lu nală de cultură din Sebeş să rea mai temeinică a problemelor
artistice de agitaţie şi a soliş lor trei brigăzi s-a vă d it un su sub acest rap o rt destul de slab. crurile bune şi să fie necruţător a ctivita tea pe problem ele cele înţeleagă că preten ţiile satului abordate.
tilor vocali, căm inul cultural faţă ăe lipsurile tipice întîlnite m ai im portante, să asigure pu
din M iercurea a prezen tat şi doi flu m ilitan t, o pledoarie ferm ă Creatorii textelor n-au izbutit ritatea lor ideologică. Dacă se au crescut — lucru dovedit de CJn merit de seamă ai broşu
solişti, cel din Dobîrca doi, iar pentru sectorul socialist al a- să le presare cu um orul n ece la locul de m uncă. D ar un tex t „ t. rii constă în relevarea faptului
gazdele un solist. griculturii. Această latu ră pozi sar acestui gen, iar versurile vetust, lipsit de umor, lipsii de cretarul com itetului ăe partid că numai în condiţiile prielnice
tivă, caracteristică celor trei o satiră incisivă care să-l fa al com un ei M iercurea ar fi v ă situ aţia ăe la G îrbova — şt că create de regimul demon âl-
A iit program ele brigăzilor ar brigăzi de agitaţie trebuie dez au ajuns pe scenă într-o form ă că pe fă p ta ş să gîndcască şi zut textul brigăzilor care s-au popular, dezvoltării ştiinţei şi
tistice de agitaţie cît şi o parte voltată. destul de săracă, fără a se res ea este chem ată să dovedească datorită îndrumării date de par
din solişti au reuşit să aducă pecta m ăcar un m in im din c e să-şi schim be atitudinea folo p r e z e n ta t la a c e a stă tre c e re în tid, investigaţiile arheologice au
in fa ţa sp ecta to rilo r veridice In program ul celor trei bri rinţele elem entare. Este a d evă seşte prea puţin scopului. Ca revistă ar fi putut, să evite li prin fa p te (şi are posibilităţi), luat la noi un avînt tără pre
crîm peie din viaţa satului de g ă zi a e x is ta t u n „e c h ilib ru “ rat că ele au fost create de oa m ijlo a ce a ju tă to a r e tex tu lu i, a- nele greşeli su p ă ră to a re strecu cedent. ! ’•«:
azi, să sţirn ea scă rîsul să n ă to s firesc între ceea ce e bun şi ceea m eni lipsiţi de dibăcia necesară, vem m uzica şi recuzita. Nici una rate în text. să dem on streze in faţa celorlal
ce e rău în satu l lor. De a s e m e din cele trei brigăzi p rezen te la '•- J U . J L ./ I , lu JlJlJu J.
nea, in alegerea m elodiilor pe acest spectacol n-an întrebuin •& te echipe artistice cum trebuie
care au fost create textele, a ţa t nici un fel de recu zită. Or,
se ştie din experienţa unor bri E ste un lucru n eîn găduit ca să lucreze pentru o artă m ili
profesorul să se p rezin te în fa ţa
tan tă, cu un bogat conţinut de
idei şi o înaltă ţinută artistică.
PETRE j îRAU
