Page 79 - 1960-11

Nr. 1839 DRUMUL 'SOCIALISMOLVI pag. 3

Transform area Intavâraşlrll Să fie sărbătoriţi cei ce au păşit

în g®sp®«tarle colectiva — în anul 1961 In fiecare âin IOAN CLEJ ţi tor şi în raioa­

pre® cm pare printei] De anul 1961 h’e mai despart mai mult de activitatea artisti­ între 23 şi 30 director al Direcţiei regionale nele Petroşani
cîteva săptămîni. Cu toate a- că, a neglijai celelalte activităţi noiembrie se or­ C.E.C. Hunedoara şi Hunedoara.

cestea, datorită entuziasmului menite să vină nemijlocit in ganizează în în­ — Aici revine un
cu care oamenii muncii din pa­ sprijinul producţiei. Faptul că
r Adunarea generală de dare de noului organ care urma să fie tria noastră au pornit la înde­ nu au fost popularizaţi îndea­ treaga ţară „Săptamina econo­ libret la doi locuitori şi respec­
seamă şi alegeri a comitetului ales. El a recomandat să se dea
de partid din comuna Luduş, ra­ Adunarea de dare o atenţie mai mare primirii în plinirea sarcinilor trasate de juns fruntaşii in producţie şi miei“. Această importantă ac­ tiv un libret la trei locuitori.
ionul Sebeş, a dezbătut cu com- de seamă şi alegeri rînduriie candidaţilor de partid
petinţă problemele cele mai im­ a cdiriitetuîiîi comuna! a celor mai buni colectivişti din Congresul al lll-lea al P.M.R., metodele lor de muncă, faptul ţiune de interes obştesc, cu c a ­ Anul 1960 a fost un an bogat
portante care-i trămîniă pe co­ satul Gusu, să se urmărească în­ în numeroase întreprinderi se că activitatea clubului nu a fost
munişti şi întreaga comună. de partid Luduş deplinirea sarcinilor trasate de lucrează în- contul anului viitor. orientată spre sprijinirea luptei racter economic şi educativ, se in activitatea caselor de econo­
birourile organizaţiilor de bază,
Din darea de seamă prezen­ turală, activitatea organelor lo­ iar acolo unde se constată lip­ La uzina „Victoria“ din Că- pentru realizarea economiilor, desfăşoară sub lozinca „Fiecare mii din regiunea Hunedoara.
tată de tov. Răulea Priccpie, cale şi' altele. Un accent deo­ suri să se ia măsuri urgente. lan, datorită aceleaşi munci en­ faptul că nici pînă acum nu e-
secretarul comitetului de partid, sebit a pus comitetul de partid Există forţe, suficiente — a con­ tuziaste, muncitorii secţiei fur­ xistă la club o brigadă artisti­ cetăţean — un depunător activ P-lanul de atragere pe 10 luni a
a reieşit că, încă la data de 25 pe desfăşurarea în condiţiuni bu­ tinuat Gh. Rău — ca munca de nale au produs încă în 3 noiem­ că de agitaţie şi, în sfirşit fap­
mârtie 1960, întreaga comună a ne a învăţămîntului de partid. partid să se îmbunătăţească. brie, ultimele tone de fontă pe tul că nu s-a acordat nici o a- la Casele de econom ii!“. fost îndeplinit în proporţie de
fost cooperativizată. Toţi ţăranii anul 1960, iar muncitorii de la tenţie, muncitorilor şi colective­
muncitori din comună au intrat In discuţiile pe marginea dă­ După alegerea noului comitet unele sortimente ale secţiei tur­ lor de muncitori care lucrează Datorită grijii partidului şi 118 la sută, soldul general al
în întovărăşirea agricolă cu a- rii de seamă, mai mulţi partici­ participanţii la adunare au â- nătorie ( sortimentul sanitare şi in anul 1961, sînt lucruri care
proape toată suprafaţa de teren. panţi la adunare au scos în evi­ doptat un proiect de hotărîre, în cazane încălzire centrală) du ' trebuie să dea de gîndit comi- guvernului pentru ridicarea ne­ depunerilor a crescut cu peste
De asemenea, gospodăria agri­ denţă faptul că, comitetul de
colă colectivă din satul Gusu, partid a muncit satisfăcător, că care au fost incluse principalele pâşit de mult în anul viitor. To- teiului de partid şi comitetului încetată a nivelului de trai ai 40 la sută faţă de soldul gene­

probleme ce stau în faţa comu­ varăşi ca lonaşcu Munteanu, sindicatului din uzină, oamenilor muncii, a crescut bu­ ral la 31 decembrie 1959, iar

năstarea întregului nostru po­ volumul depunerilor a crescut

por. Prin măsurile luate s-au în această perioadă cu peste

creat condiţii noi, favorabile 36 la sută faţă de perioada co­

pentru dezvoltarea spiritului de respunzătoare a anului trecut.

economii în rîndul populaţiei, Aceste succese se datorcsc în­

pentru o mai bună gospodărire drumării primite din partea or­

a veniturilor oamenilor muncii. ganelor de partid şi sprijinului
s-a întărit în anul acesta prin munca de partid s-a îmbunătăţit niştilor din coHVuriă Luduş: şef de schimb, furnaliştii loan Este de datoria clubului de a Scopul „Săptămînii economiei“ acordat de sfaturile populare re­
intrarea a încă 27 de familii în Stăniioiu, Marin Dumitru, loan preţui cum se cuvine munca şi
gospodărie. In fruntea acţiunii mult faţă de anul trecut. Sarci­ transformarea socialistă a agri­ Biriş, cauperiştii Gheorghe An- rezultatele obţinute de cei mai este de a întări încrederea popu­ gional şi raionale. In acest an
de transformare socialistă a a- nile s-au dus la îndeplinire cu culturii, îmbunătăţirea muncii în cuta, Simion Stănculea, iricăr- buni muncitori ai uzinei, laţiei în casele de economii, de comisiile de sprijin C.E.C. au
griculturii s-au situat membrii şi mai mult simţ de răspundere, organizaţia U.T.M., îndrumarea cătorii loan Suciu şi Dumitru a lărgi rînduriie depunătorilor ajutat mai efectiv casele de e-
candidaţii de partid cum s în t: iar majoritatea comuniştilor şi Jenaru, sînt cunoscuţi şi respec- In acest sens, prin forme de de la oraşe şi sate, de a spori conomii din regiunea noastră.
Luca loan, Tfoanca lori, Mun­ candidaţilor de partid au fost şi controlul organizaţiilor obş­ taţi pentru eforturile ce le-au activităţi ca seri ale fruntaşilor volumul de depuneri. Ele au analizat activitatea c a ­
tean Ion, Pîţan Vasile, Ciora exemple demne de urmat pentru teşti etc. depus la realizarea sarcinilor în producţie, seri' de întrebări selor de economii, luînd o serie
Constantin şi alţii. locuitorii comunei. de plan înainte de termen. şi răspunsuri, simpozioane, prin Dacă in trecut, în regimul de măsuri pentru dezvoltarea
In încheierea lucrărilor adună­ conferinţe, prin panouri cu fo­ burghezo - moşieresc, C.E.C.-ul acţiunilor de depuneri pe bază
Datorită muncii depuse de Cu toate acestea, cei prezenţi Ia rii de dare de seamă şi alegeri Deşi muncitorii secţiei furna­ tografii, cu ajutorul gazetei, de era o instituţie exclusivă a ma­ de consimţămînt scris, ca o for­
membrii şi candidaţii de partid adunare au criticat cu asprime a- a luat cuvîntul tovarăşul Brudii le şi cei de la unele sortimente perete etc., să stimulăm pe cei rilor bancheri şi exploatatori, mă superioară de depuneri în
niimite fenomene negative ce s-au Traian, membru al biroului co- ale secţiei turnătorie au început ce lucrează în anul 1961. care o foloseau în scopul mă­ întreprinderi şi instituţii. Re­
în mobilizarea colectiviştilor şi manifestat în activitatea comi­ mitetuîui raional de partid, care să lucreze cu aproape două ririi beneficiilor lor, azi, casele zultatele acestui sprijin sînt cit
a întovărăşirilor la exectuarea tetului şi a unor membri de par­ a făcut recomandări noului or­ luni mai devreme in contul a- Clubul muncitoresc din Că­ de economii sînt instituţii care se poate de bune. Astfel, comi­
lucrărilor agricole fa timp şi în tid. A fost criticat faptul că, co­ gan ales şi l-a asigurat că va nuiui 1961, aceasta consituind lan are datoria de a sărbători cuprind largi mase populare, a- siile de sprijin de pe lingă mi­
bune condiţiuni agrotehnice, s-a mitetul de partid — respectiv avea tot sprijinul comitetului ra­ un eveniment important, o săr­ succesele obţinute in muncă, de tit la oraşe cit şi la sate Astfel na Lupeni şi Preparaţia Lupeni
reuşit să se obţină producţii spo­ tov- Răulea Pricopie — nu a ional de partid în activitatea sa- bătoare a uzinei., totuşi clubul a face cunoscut entuziasmul cu numărul depunătorilor la ca­ au atras peste 500 de depună­
rite Ia ha. Astfel, producţia me­ controlat şi îndrumat în suficien­ muncitoresc „11 Iunie“ din Că­ care oamenii, muncii transpun In sele de economii a crescut sim­ tori pe bază de consimţămînt
die de grîu a fost de 1.200 kg. tă măsură comitetul U.T.M. ca­ Ca secretar a fost reales tov. lău n-a acordat nici o atenţie realitate sarcinile trasate de ţitor ajungînd astăzi la peste scris etc. De remarcat că şi in
fă ha., sfeclă de zahăr de 20.250 re în această perioadă a desfă­ Răulea Pricopie. acestui eveniment. De altfel, Congresul al lll-lea al Partidu­ 3.500.000 de depunători. Faţă de şcoli această acţiune se dezvol­
kg. la ha. etc. In acest an, s-a şurat o slabă activitate. Tinere­ lui Muncitoresc Romîn. anul trecut numărul depunăto­ tă neîncetat, fruntaşe pe regiu­
pus un accent deosebit pe întă­ tul din comună nu a fost, aii- FLAVIU ISTRATE clubul din Călan, ocupîndu-se rilor pe întreaga ţară a crescut ne fiind şcoala de 7 ani din
rirea economico-organizatorică a trenat în mai mare măsură la V. CHIS cu peste 500.000.
G.A.C. din satul Gusu şi a înto­ diferite acţiuni cultural-educa­
—- = .sfea? - - —
vărăşirii din Luduş, prin mă­
rirea fondurilor de bază. tive sau de folos obştesc. Co­ FIER VECHI PENTRU QŢELĂRU Şi în regiunea noastră, faţă Vulcan.
de anul trecut, numărul, depu­
Rezultate bune au fost obţinu­ mitetul de partid nu a aplicat iii sprijinul muncii ©felarii@r nătorilor a crescut cu peste Organizarea „Săptămînii eco­
te şi în alte domenii de activi­ întotdeauna principiul leninist 10.000, ajungînd la finele lunii nomiei“ trebuie să constituie un
tate- Ca urmare a iniţiativei co­ al muncii colective, sarcinile (Urmare din pag. l-a) ' găsi can tităţi însem nate de pro- trebuie să adăugăm că la m ajo­ octombrie la un număr de prilej deosebit pentru toţi oa­
mitetului de partid, au fost mo­ fiind duse de multe ori de unul file m etalice ruginite, care nu-şi rita te a în trep rin d erilo r ce a p a r­ 138.000 depunători la Casele de menii muncii din regiunea
bilizaţi cetăţenii din comună la singur, respectiv de secretarul vechi există încă şi la m ina m ai au nici o întrebuinţare. O ţin de C.C.V.J., e x is tă p iese şi economii, ceea ce reprezintă un noastră, de a face să crească
diferite lucrări cu caracter obş- comitetului. Luperii, deşi colectivul acestei miare p arte din acestea pu teau utialje ce stau nefolosite de libret de economii la 4 locui­ numărul depunătorilor la Ca­
tesfe ca : repararea de poduri, n- întreprinderi şi-a realizat o m a­ fi de m ult p re d a te T.C.M.-ului. m u ltă vrem e şi nu s în t casate tori, pe regiune. Numărul depu­ sele de economii. Aceasfa va fi
Problema principală care tre­ re p arte din ăhgajam ent. Dacă nătorilor a crescut în mod. sim- atit în folosul fiecăruia cit şi în
menajări de şosele, săpări de buie să stea în atenţia tuturor folosul patriei noastre socialiste.-
comuniştilor şi candidaţilor de
şdhţuri etc. Activitatea cămine­ partid — au arătat în discuţiile
lor tovarăşii Săuchea Nicolae,
lor culturale a fost orientată în

spre sprijinirea transformării Muţiu Aurel, Lamnaşan Dumi­ conducerea în tre p rin d e rii şi m ai Să răspundem chemării p e n tru a p u tea fi scoase din Propunerea prinde viată
tru şi alţii, este transformarea ales com itetul U.T.M. s-âr fi în ­ inventar. Acest lucru dăunează
socialiste a agriculturii. întovărăşirii din Luduş în gos­ grijit de strîngerea cablurilor ofelări'or din Hunedoara de două c r i : în prim ul rînd, In scopul lărgirii bazei mate­ sare construcţiei noii şcoli. Ast­
Aceste rezultate nu ar fi fost podărie colectivă. Comuniştii ce zac de m ultă vrem e de-a după aceste utilaje se plătesc riale a învăţămîntului, cetăţe­ fel s-au procurat pe plan local
trebuie să se situeze în fruntea lungul celor două linii de funi- R e c e n ta p le n a ră a C.C. al am ortism ente şi deci se încarcă nii din comuna Ceru Băcăinţi, 60.000 bucăţi cărămidă, 43 grinzi
posibile fără conducerea şi în­ acţiunii şi ei să fie primii ca- cular pentru steril, la realiza­ P.M.E., care a stab ilit sarcinile preţul de cost, iar în al doilea raionul Orăştie, au propus în lemn esenţă moale, 40 căpriori,
drumarea cu competenţă de că­ re-şi fac cerere de înscriere în rea obţinută s-a r fi adăugat de p lan pe an u l 1961, a pus în rînd, că nu pot fi valorificate. cadrul adunărilor populare să varul necesar cit şi alte mate­
tre comitetul comunal de partid G.A.C. în c ă cîtev a rriii d'e kilo g ram e. De faţa oţelafiior sarcini sporite Este necesar deci ca direcţia co­ se construiască o nouă şcoală. riale. La procurarea materiale­
a tuturor organizaţiilor de masă asemenpa, prin dem ontarea ce­ pentru anul viitor. O ţelarii din m erc ială a C.C.V.J. să ia m ăsuri Propunerea a fost studiată de lor s-au economisit circa 40.000
şi obşteşti. In perioada dintre — Avem acum peste 30 de lor două cazane vechi de la fos­ Hunedoara, bunăoară, vor trebui în consecinţă. către sfatul popular şi s-a ho- lei.
cele două adunări de alegeri, cereri de înscriere în G.A.C. — ta cocserie, prin strîhgerea res­ să producă peste plan, cu tărif traducerea ei în viaţă. An­
comitetul de partid s-a maturi­ tu rilo r de a r m ă tu ri m etalice ce 300.000 to n e oţel m ai m u lt dfe- Acelaşi asp ect poate fi în tîl- In aceste zile se sfring hanii
cît în a n u l 1960. P e n tru a-şi î n ­ n it şi la u n ită ţile O.C.M.M. şi la

zat, a condus în mod concret a spus tov. loan Troanca, — nu m ai p o t fi u tiliza te, a dife­ deplini cu succes s a rc in a ce le sec to a rele de co n stru c ţii din V a­ trenaţi de deputaţii comunali A- votaţi in cadrul contribuţiei vo­
munca birourilor organizaţiilor de aceea va trebui să intensifi­ stă în faţă, oţelarii au nevoie lea Jiului, aplarţinînd T.R.C.H. vram Munteanu, loan Zaharia,
de bază. In diferite şedinţe de căm munca politică în rîndul în­ ritelor piese de utilaje învechi­ de cit mâi m ult fier vecbi. In Este suficient să am intim în a- Iosif Nuţa, Victoria Giurgiu şi luntare. Lucrările de construc­
comitet a fost analizată munca tovărăşiţi lor. te, num ărul tonelor de fier ve­ acest sens, în coloanele ziarului cest sens de dantităţile însem na­ alţii, cetmânii din fcomuna au ţie a noii şcoli vor începe în
fiecărui birou şi a diferitelor or­ chi trim ise de m inerii din Lu- nostrii a fost publicată de cu- te cfe şin ă ce se a flă în c o n s tru c ­ procurat toate materialele nece­ curînd.
ganizaţii de masă, unde s-au a- Tov. Rău Gheorghe, instructor peni oţelarilor. ar fi fost cu rînd o scrisoare prin care, o ţe J ţia podului de peste Jiu din
m ult mai mare. larii fac un apel călduros tu tu ­ oraşul nou Uricani, cazanul de -«/— — >/— — ¦ /— > r-/-ir-’n r r T ’h P P i ‘ r-^n
al comitetului raional de partid
Şi Ia O.C.M.M. P e tro şa n i r e a ­
dcptât hotărîri corespunzătoare. a făcut o scurtă analiză a mun­ lizările p u te a u fi m u lt m ai b u ­ ro r o am en ilo r m uncii, p io n ie ri­ în călz ire ce s tă p ă r ă s it lin g ă l ANUNŢ i
lor şi şcolarilor din regiunea blocul IV din acelaşi oraş etc.
Aşa de exemplu, a fost analiza­ cii de partid, a criticat cu as­ ne, dacă exista m ai m u ltă preo­ H unedoara, p entru a-i sprijini Avem to a tă convingerea că rL ÎNTREPRINDEREA REGIONALĂ DE ELECTRICITATE!
tă miiiica de transformare socia­ prime lipsurile şi în acelaşi timp cupare. Numai la sectorul în m unca lor. r HUNEDOARA, CU SEDIUL IN DEVA, STRADA GEORGEl
p rin m ăsu rile org an izato rice ce
listă a agriculturii, munca cul- a făcut preţioase recomandări O.C.M.M. din U ri carii se p o t Din cele re la ta te în cap ito lu l vor fi lu a te d'e c ă tre conduce­ Je NESCU NR. 39, ANUNŢA URMĂTOARELE POSTURI L I-J

a n te rio r re ie se că la în tr e p r in ­ re a C.C.V.J., co n d u cerile în tr e ­ l BERE :

derile din Valea Jiului există prinderilor, cit şi prin acţiu n i­ C. 2 POSTURI DE MAIŞTRI ELECTRICIENI ;
încă im portante cantităţi de le de m uncă p atrio tică pe care
O e e ftr e fier vechi, ce au răm as nevalo­ le vor în trep rin d e utem iştii din [ 2 POSTURI DE ŞEFI DE ŞANTIER;
rificate. Este necesar ca condu­ V alea Jiului şi celelalte o rg a n i­
.piaă . . cerile în trep rin d e rilo r şi o rg a ­ zaţii de m asă, oţelarii din H u­ L 2 POSTURI DE TEHNICIENI.
nizaţiile U.T.M. să ia to a te m ă ­ nedoara vor prim i pe viitor can­
su rile P e n tru a colecta şi p re ­ tită ţi şi m ai însem nate de fier f INFORMAŢII IN CE PRIVESC CONDIŢIILE DE AN-3
da T.C.M.-ului rezervele de fier vechi, putîn'du-şi astfel realiza
Cină i se iveşte un neajuns, un term en de începerea lucră- d i c a t e şi t r a n s p o r t a t e î n a l t ă vechi existente. cu succes im portantele sarcini [GAJARE SE PRIMESC LA SERVICIUL DE CADRE AL j
cetâţeanul se adresează cu în- r i l o r : tr im e str u l III. ce le sta u în fa ţă . (ÎNTREPRINDERII. !
parte, iar reparaţia am înatâ In a f a ra celor am intite', ffilai r •>
credere instituţiei sau în tie- A v e n it şi tr im e s tr u l III p en tru luna... octom brie. Nu
prinderii in m ăsu ră să-l re- 19S8 m u lt a ş te p ta t de lo ca ta - s-a p re ciza t în ce an. In orice /iJ u J u J i J i J u / , —1'—^'—~t'—^

z o l v e . Ş i în s c u r t t i m p , c e r e r e a r -. l a b i l u l u i d i n s t r G h . C o s - c a s > n u c r e d e m c ă e s t e v o r b a -.m: CITITORI

î ş i g ă s e ş t e r e z o l v a r e a f a v o r a - ,o u c n r în tr una din zile. lu na o c to m b rie 1960, în tru - OFICIILE SI FACTO­
RII POŞTALI CONTINUA
bilă. D eb a ra sa ţi de ap u că tu rile cej- d rep ţ au a p ă ru t si sala- cit acu7n sîn te m în a doua ju - Exemple de muncă şi disciplina SĂ PRŢMEASCĂ ABO­

burgliezc, de birocratism , lu- riaiii secp ef de re p a ra ţii de c ă t a t e a lunii n oiem brie, iar NAMENTE LA ZIARE ŞI

crătorii din in stituţii şi între- ^ dar... s-a u oprit cu o ă e î n c e p e r e a r e p a r a ţ i i l o—r n i c i La panoul de onoare al frun­ vietică „KrashOv - Coşiihari“ REVISTE PENTRU ANUL
prinderi dau to t m ai m u ltă a- vorbă. taşilor staţiei C.F.R. Teiuş silit (descompunerea şi coriipunerea 1961.
cagă m aj ^ Au t a re_ expuse mai multe fotografii ale
tentie cererilor oam enilor m un- In cei 4 ani care au trecu t, celor mai harnici muncitori clin trenurilor în tnod sirriultân) a PENTRU PRIMIREA
cii, ca u tă să le re zo lve în m o d • ,. , la I.G.O. O răştie s au a d u n a t unitate. Printre acestea am re­ reuşit să reducă zi de zi proce­ NEÎNTRERUPTA A PU­
m ai m ulte cereri sem nate de marcat figura impiegatului de sul tehnologic la manevră în BLICAŢIEI PREFERATE,
favorabil şi în tim pu l cel m ai g r a ţ i a la im o b ilu l nr. 12 ( ! ? ). mişcare dispozitor Cornel Că- medie cu 1,5 la sută.
tariă. Prin buna organizare şi ABONATI-VĂ PE 6 SI 12
C onducerea I.G.O. O răştie, p e i- planificare a serviciului in tura Lucruri frumoase se pot spu­ LUNI.
sa, precum şi prin înlăturarea ne şi despre magazionerul de
scurt. A ceasta face ca oam enii sonal tov. director M arin Be- locatarii im obilului de pe str. la timp a deficienţelor în mun­ tranzit Litiu Filip care a dat
că, tânărul impiegat a reuşit să dovadă de multă pricepere şi
m u n c i i s ă s e a d r e s e z e c u în - c l ie r e s c u ş i in g. ş e f C o n s t a n t i n C o ş b u c . 14. P e c e r e r i s - a u p u s realizeze o regularitate de sulă sîrguinţă, privind munca comer­
!ă sută â 'circulaţiei.
credere p en tru rezolvarea di- rezoluţii favorabile, oam eni­ cială în staţie. Urmărind ou
Tovarăşul Cornel Căt'ană, ca mult simţ de răspundere intro­
feritelor problem e persona­ lor li s-a u fă cu t prom isiuni şef de tură, nu şi-a precupeţit ducerea şi scoaterea vagoanelor
e[ortul ih găsirea celor mai de la panetele de încărcare, reu­
le s a u c o l e c tiv e . I a r a tu n c i La redacţie a sosit p este prom isiuni. S-a u ita t eiicace metode de apropiere a şeşte să realizeze însemnate e-
insă un lucru, şi după noi cel să de personalul în subordine. conomîi de ore-vagoane Numai
cină pe alocuri birocratism ul m ai im p o r ta n t: să se rezolve De nenumărate ori el a muncit în luna octombrie a. c. a reali­
c'ot lâ cot 'cu ei. Acest luchi ă zat o economie de 2.713 ore-va­
o scrisoareş i f o r m a l i s m u l în m u n c ă îş i _______ făcut să fie apreciat şi iubit de goane.
colectivul său de muncă.
m a i fa c loc, o am en ii m u ncii întîi. cu b ir o c r a tis m u l şi lip ­ Realizări de seamă, au obţinut
Exemplu de muncă şi disci­ şi alţi muncitori ai staţiei
nu trec n e p ă s ă to r i, ci iau ati- ş te p ă n e s c u au a firm a t că... sa sim ţu lu i de ră sp u n d ere. plină'a dat dovadă şi şeful de C.F.R. Teiuş care desfăşoară o
manevră Ludovic Acsi. Ca şef
tiiăine. s-a greşit num ărul im obilului, "k muncă susţinută .pentru îmbu­
De curînd la redacţie a sosit nătăţirea condiţiilor de muncă,
R ecent, tov. N icolae T epşan dar că acu m în m o d cii totu l în vederea îndeplinirii şi depă­

şi G abriela Chirculescu, din şi cu totu l sigur va începe re- 0 ?ltă scrisoare, ex p e d ia tă de 7

Orăştie, str. 'Gheorghe Coşbuc paraţia în cel m ai scu rt tim p tov. Vasile Floran din O răş­
nr. 14, au a d r e s a t r e d a c ţie i ia m o b i l u l d e la nr. 14. t i e , s t r . L e v T o l s t o i n r. 6. A u ­
torul scrisorii ne sem nalează
n o a stre o s c r is o a r e : „In pri- Cit de scu rt p oate fi tim - că din 1957 a c e ru t de zeci de
m ă v a ra an u lu i 1957 — scriu ei p Ul la a c e ş t i t o v a r ă ş i , n u m a i

— am m ers la I.G.O. O răştie e i p o t şti. D e c e ? S -a a ş t e p - ori. s ă i s e f a c ă r e p a r a ţ i a i m o -

cerînd să ni se rep are locuin- t a t o n o u ă p r im ă v a r ă . C ea a bitu lu i c a re are p e r e ţi ig r a -

ţa, care se deteriorase. Atunci a n u lu i 1959. C e-i d r e p t, a cea s- s ioşi şi u şile v e c h i, c r ă p a te .

directorul I.G.O. ne-a com uni- t a a î n c e p u t m a i f r u m o s . O ş i t - g t r e b u i t l.G O .-u lu i p e n -

cat că im obilul de pe str. Gh. •c o m isie a f ă c u t c e r c e tă r i la tr u r e z o lv a r e a c e re rii nu m a i

C oşbuc nr. 14 e s te p la n ific a t f a ţ a l o c u lu i. A p o i s - a u a d u s p u ţ i n ele... p a t r u a n i. R e p a r a ­ C?//S ‘/r/<S'

ş i intre în rep araţie...“. ţig lă , c im e n t, n isip . Ş i c a m ţ i a a în c e p u t îfi a u g u s t 1960,

Aşa a în cepu t p o vestea acestei atit. A ven it şi p rim ă va ra lui dar nici acum în pragul iernii de manevră, el Şi-a înţeles ro­ şirii planului de transport. ____ ___rţn i_ _
c l ă d i r i . D a r p î n ă l a u r m ă c e i c a - 1960. D a r l u c r ă r i l e t o t val a u n u e s ţ e g a t a l u c r a r e a , lul său în respectarea procesu­

re trebuiau să rezolve această început. In schim b prom isiu - D u p ă cu m se vede, la I.G.O. lui tehnologic. Mai rriiilt. apli- SZOLOSI RFLA ANUNI
cînd cu regularitate metoda so­
cerere au u itat de ea. P roba- nile au continuat. „In curînd, o ră ştie birocratism ul face de corespondent

bil p en tru că locatarii nu făcu- to v a ră şi; aveţi puţină răbda- m u lt casă bună cu conduce- Prin munca voi uniera COMPLEXUL PENTRU INDUSTRIALIZAREA
serâ cerere scrisă. Cum clădi- re, ne m a i trebu ie ceva..." se re g în treprin derii Şi leac pen- LEMNULUI — BLAJ
rea devenea din ce în ce m ai repetau m ereu răspunsurile tru astfel de ..boală" ex istă Pcnfru împrejmuirea şcolii elemen­ poziţia maiştrilor seîndura şi laţurile
şubredă, locatarii s-au aăre- celor de la I.G.O. la cererile an g a j e a z ă:
sa t din nou întreprinderii prin locatarilor. Creăem că secţia de gospo­
dărie a Sfatului popular regio-

Nicolae Tepşan, de data aceas- Dar, spre stupoarea locata- nat îl va oblică. Nu de alta, tare de 4 ani din satul Geoagiu-Băi, necesară. Dintre locuitorii ce' au par­ ingineri mecanici, chimişfi, energefieieni, efeefro-
ta în scris, în prim ăvara anu- rilor din im obilul de pe str. dar orice hbaiă trebuie tra ta - raionul Orăştie, locuitorii satului au ticipat la aceste lucrări s-au eviden­ nişfi pentru industria lemnului şi constructori.
lui 1958 (deci du pă un an). G h. C o ş b u c n r. 14, cu c î t e v a tă la tim p şi fă ră cruţare. depus 816 ore de muncă voluntară e- ţiat tovarăşii Iuliu Duda, Grăţian
De data aceasta conducerea luni în urm ă. m aterialele aău- vaiuâte ta suma de lei 2.854. Alături Murg, Sabin Popa, Romolus Pcra, Si­ So licitaion i vor depune !a C . !. L. — Siaj, ra io ­
în trep rin d erii şi-a reînn oit se în prim ă va ră pen tru înce- V. FURIR de locuitorii satului, pionierii şi elevii mion Lădaru şi Ştefania Moravschi. nul Tîrnaveni, regiunea Sîah’n, urm ăfoarele a e f e :
prom isiunile. Ba s-a stabilit şi p erea rep a ra ţiilo r au fOst ri- A. DAVID .şcolii au efectuat zilnic cîfe 2 ore cerere, autobiografie şâ copie după diplomă.
de muncă voluntară, punînd la dis­ C. TIU ION

corespondent