Page 8 - 1960-11
P. 8
pagf. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1821
a\!MWV^eBaE«Batigyi
Lucrările Com itetului Politic jxUinxele silrd ¦juXtunale ş iir i • u t W e ştiri.
al Adunării Generale a O. N. U.
NEW YORK 1 (Agerpreş). — proiectul de rezoluţie propus de dintele Republicii Ghana, cu pri
In şedinţa din dimineaţa zilei Uniunea Sovietică. vire la transformarea continen
de 31 octombrie a Comitetului I. Ture, reprezentantul Gui tului african într-o zonă denu-
Politic, primul a luat cuvîntul neei, care a luat apoi cuvîntul, clearizată.
M. Tarabanov, reprezentantul
R.P. Bulgaria, care a subliniat a cerut reluarea grabnică a tra Reprezentantul Sudanului s-a Situaţia din Congo continuă Iisfieierea sesiunii jubiliare a F.M .T.O.
tativelor de dezarmare. Potrivit pronunţat de asemenea pentVu
că realizarea unui acord în pro părerii delegaţiei Guineei, rea reluarea grabnică a tratativelor să rămînă încordată SOFIA 1 (Agerpres). rezoluţii in legătură cu proble
blema dezarmării va contribui lizarea unui acord de dezarmare de dezarmare. Continuarea După cum anunţă agenţia me de cea mai mare importanţă
la coexistenţa paşnică a tuturor cursei înarmărilor şî stocării de LEOPOLDVILLE 1 (Ager dul acestei regiuni. închisorile B T.A., la 31 octombrie şi-a în ale situaţiei internaţionale a c
statelor. Deşi puterile occiden va contribui nu numai la men arme nucleare, a declarat el, im pres). - - Potrivit ştirilor sosi sînt pline de oameni nevinovaţi. cheiat lucrările la Sofia sesiu tuale: Lupta tineretului peni \
ţinerea păcii şi la creşterea bu plică primejdia dezlănţuirii unui te din Congo, marionetele pute Recent la Elisabethvitle au fost nea jubiliară a Biroului Fede apărarea păcii, coexistenţa pcj.
tale sînt vinovate de eşecul tra năstării popoarelor, ci şi la lichi război atomic în urma unui ac rilor imperialiste fac totul pen arestate aproximativ 350 de per raţiei Mondiale o. Tineretului nică, dezarmarea generală şi
tativelor de la Geneva, ale Co darea totală a colonialismului. cident sau a unei greşeli. tru a consolida scindarea ţării soane. Democrat consacrată împlinirii completă, lupta împotriva colo
Dezarmarea, a declarat delega şl a dezorganiza viaţa în Congo. a 15 ani de la constituirea Fe nialismului, neocolonialismului
mitetului celor zece state, a tul Guineei, înseamnă sfîrşitul Unden, reprezentantul Suediei In realitate, Ghombe este spri deraţiei. La sesiune a fost apro şi imperialismului, împotriva
spus A4. Tarabanov, ţările socia oricărei violenţe şi, îndeosebi, şi ministrul Afacerilor Externe, Intr-o ştire transmisă din E- jinit numai de tribul Lunda, în bat in unanimitate planul de ac războiului din Algeria, împotri
sfîrşitul războiului în Algeria, a sprijinit propunerea cu privire lisabethville, corespondentul a- timp ce toate celelalte triburi tivitate al Federaţiei pe anul va planurilor agresive ale
liste continuă să caute căi pen sfîrşitul rasismului în Uniunea ia încetarea experienţelor cu ar din Katanga în frunte cu cele 1961.
tru realizarea unui acord de de ma nucleară. El a sprijinit pro genţiei Taniug arată că în pro mai mari triburi Baluba şi Mu- S.U.A. faţă de Cuba, situaţia in
zarmare. El a scos în evidenţă Sud-Airicană şi al agresiunii în iectul de rezoluţie prezentat de vincia Katanga, belgienii "deţin Iuba, se pronunţă cu hotărîre In F.M.D.T. au fost primite
că proiectul de rezoluţie propus Congo. S.U.A.. Anglia şi Italia şi a în împotriva acestei marionete. 17 organizaţii de tineret din di Grientul Apropiat, Mijlociu şi
de S.U.A., Anglia şi Italia nu demnat în acelaşi timp ţările adevărata puitere. Aşa-oumiitul ferite ţări printre care Cuba,
conţine nimic nou şi urmăreşte In încheiere, reprezentantul Răsăritului şl Apusului să ajun „guvern“ al lui Ghombe nu este In legătură cu aceasta, cores Ceylon, Argentina şi Cipru. Ast Extremul Orient, precum şi alte
obiective veclii care constau în Guineei a declarat că fără par gă Ia un compromis la tratati d-eoît un paravan în spatele că fel F.M.D.T. reuneşte in prezent probleme.
tergiversarea tratativelor de de ticiparea la tratative a Republi vele de dezarmare. ruia acţionează monopolurile pondentul din Elisabethville al
zarmare. M. Tarabanov s-a pro cii Populare Chineze şi fără mo străine şi, în primul rînd marea agenţiei France Pr-esse, transmi peste 101 milioane de tineri din S-a hotărît ca in aprilie 1961
nunţat pentru modificarea struc dificarea structurii O.N.U. şi a După discursul lui Unden, şe societate „Union Miniere du te că Chombe, care trebuia să 97 de ţări ale lumii.
turii O.N.U. şî a Consiliului de Consiliului de Securitate, nu dinţa Comitetului a luat sfîrşit. Haut Katanga“, care exploatea plece î-n partea de sud a pro să aibă loc o sesiune a Comite
Securitate. El a criticat politica ză cele mai mari zăcăminte de vinciei Katanga, şi-a amî-nat că Biroul a adoptat o serie de
Statelor Unite care încearcă să poate fi rezolvată cu succes pro Următoarea şedinţă a Comite cupru şi de alte minerale utile lătoria în legătură cu răscoala tului Executiv al F.M.D.T. in
înlocuiască dezarmarea prin blema dezarmării generale şi tribului Baluba din nordul Ka-
control şi a sprijinit întrutotul complete. El a susţinut propune tului are loc la 1 noiembrie. din această provincie. tr-o ţară latino-americană.
rea făcută de Nkrumah, preşe
In Comitetul Politie Special Jandarmeria, oare reprezintă tangăi. Referendum mondial în
forfa de şoc a regimului Ghom In provincia Kasai, unde de
be, se află în întregime în mîi- cîfeva zile acţionează bandele
NEW YORK 1 (Agerpres). — A. A. Soldatov, a subliniat că în acest scop este necesar în nile ofiţerilor belgieni, care au lui Kalonji — pretinsul preşe tineretului în 1961
La 31 octombrie, Comitetul Po este necesar nu numai să se primul rînd să se revină la idei
litic Special al Adunării Gene lărgească reprezentarea noilor le şi principiile care au stat fa fost demobilizaţi chipurile, din dinte al aşa-numitului „stat mi
rale a început discutarea proble state în organele principale co baza constituirii ei, adică la re
mei lărgirii componenţei celor respunzător cu schimbarea nu cunoaşterea principiului condi armata belgiană şi sînt în ser nier Kasai“, situaţia continuă SOFIA 1 (Agerpres). — Du bane. Provoacă de asemenea ne
două organe principale ale Or merică a componenţei Organiza ţiilor egale şî posibilităţilor e-
ganizaţiei Naţiunilor Unite — ţiei Naţiunilor Unite, dar şi să gale pentru toate statele şi, în viciul lui Chombe pe baza „con* să rămînă încordată. Bandele lui' pă cum anunţă agenţia BTA, linişte, a spus el, maşinaţiunile
Consiliul de Securitate şî Con se revizuiască după cum o re special pentru statele de care
siliul Economic şi Social. Aceas clamă schimbările calitative din depinde dacă va îi sau nu un tractelor particulare“. In ciuda Kalonji au ars pînă la temelie Christian Echard, secretar gene perfide ale agenţilor imperialis
tă problemă figurează pe ordi lume întreaga structură a O.N.U. nou război mondial.
nea dc zi a Adunării Generale astfel încît ea să corespundă ac asigurărilor oficiale, trupele bel citeva -aşezări din regiunea ral al Federaţiei Mondiale a Ti
din anul 1956, dar de fiecare tualei repartiţii a forţelor pe a- Adepţii lărgirii imediate a neretului Democrat, a declarat
dată rezolvarea ei a fost amî- rena internaţională. După cum componenţei organelor principa giene nu au fost retrase nici Mvene Ditu şi au exterminat lo mului şi colonialismului în Con
r.ată pentru că nu existau con a declarat în numele poporului le ale O.N.U., a declarat în în pînă acum de la baza militară cuitorii lor. la o conferinţă de presă organi go. Nu există în lume nici un
diţiile necesare luării unor ho- şl statului sovietic, N. S. Hruş- cheiere delegatul U.R.S.S., afir zată la Sofia, că în cadrul se ţînăr cinstit pe care să nu-I îi
tărîri de comun acord. ciov, şeful guvernului U.R.S.5., mă că aceasta este o problemă belgiană de la Kamina. Abia la 31 octombrie unită indignat războiul colonialiştilor
a spus A. A. Soldatov, structura
Principala cauză a acestei si O.N.U., care la timpul său a pur tehnică, care nu ar afecta Căutînd să apere posesiunile ţile ghaneze şi liberiene ale tru siunii jubiliare consacrate împli francezi împotriva poporului al-
tuaţii este faptul că reprezentan constituit expresia înţelepciunii nirii a 15 ani de la constituirea gerian care luptă pentru liber
colective a popoarelor şi oameni bazele Organizaţiei Naţiunilor societăţii „Union Miniere du pelor O.N.U. au reuşit să o- F.M.T.D., biroul F.M.T.D. a a- tatea sa.
ţii legali ai Republicii Populare
lor de stat care au ştiut să o- Unite. In afară de faptul că în Haut Katanga“, Ghombe a in prea-scă ofens-iva bandelor lui
Chineze nu sînt prezenţi la glindească just în organizaţia
O.N.U. După cum se ştie, China felul acesta sînt nesocotite drep staurat un regim poliţienesc şi Kalonji şi să aresteze o parte doptat hotărîrea de a organiza
creată de ei raportul real de for în anul 1901 un referendum
este membră permanentă a Con turile legitime ale Republicii de teroare în regiunile din s-u- din căpeteniile for. mondial în rîndurile tineretului Echard a anunţat de asemenea
ţe existent în lume în 1945, nu --------------------- oc împotriva războiului, împotriva- că Biroul F.M.T.D. a acordat o
siliului de Securitate şi fără a- Populare Chineze, orice modifi mare atenţie situaţiei din Asia
probarea şl ratificarea ei nu pot mai corespunde cîtuşi de puţin Arestarea unui spion american în U.R.S.S. armelor atomice şî nucleare, şi s-a pronunţat pentru restabi
care a prevederilor Cartei cu pentru dezarmarea completă. lirea drepturilor R.P. Chineze în
avea putere legală nici un fel actualelor condiţii. MOSCOVA 1 (Agerpres). - TASS niunea Sovietică împreună cu Mihail Organizaţia Naţiunilor Unii? şi
de amendamente sau modificări privire la componenţa organelor
Lumea nu mai este aceeaşi ca transm ite. Platovski.
ale Cartei O.N.U. principale ale O.N.U. atrage în
La cea de-a XlV-a sesiune, acum 15 ani, cînd s-a creat Or In Uniunea Sovietică a fost arestai Platovski primise din partea spio C. Echard a anunţat că în penirn retragerea trupelor ame
mod inevitabil după sine necesi spionul american Mihail Platovsld (a- najului american misiunea de a se
Adunarea Generală a adoptat o ganizaţia Naţiunilor Unite, » tatea revizuirii întregii structuri lias Andrei Kreps şi Piotr Sosnovs- stabili la Mînsk pentru a culege date botărîrile adoptate în unanimi ricane din Coreea do sud.
ki). .Spionul Platovski a fost descope secrete. Gu prilejul arestării lui Pla
rezoluţie propunînd constituirea declarat delegatul U.R.S.S. In a Organizaţiei Naţiunilor Unite. rit şi arestat ca urmare a măsurilor tovski au fost confiscate două posturi tate de sesiune se exprimă ne — ---------- Bgy-----------
luate de Comitetul securităţii de stat de radio, cifruri, coduri, clişee pentni liniştea tineretului în legătură
în acest an a unui comitet pen viaţa internaţională de astăzi Nu pot fi rezolvate asemenea întrucît în timpul instrucţiei în vede tipărirea de manifeste antisovietice şi
cu intenţiile agresive ale impe L a a 40-a aniversare
tru studierea posibilităţilor de a s-au format trei grupuri princi probleme fără participarea re rialiştilor faţă de Cuba. F.M.T.D.
se realiză un acord în vederea rea procesului unui alt spion ameri alte obiecte pentru spionaj precum şi cheamă tineretul din lumea în a Partidului Comunici
pale de state — socialiste, im prezentanţilor unui mare stat ca treagă să se ridice în apărarea Francez
modificării Cartei O.N.U.
Delegaţiile care insistă asupra perialiste şi neutre. Ţinîndu-se Republica Populară Chineză, can, Slavnov, arestat anterior, s-a sta un paşaport sovietic şi un livret mili independenţei şi a libertăţii, a PARIS 1 (Agerpres).
lărgirii componenţei Consiliului seama de noul raport de forţa membru permanent al Consiliu bilit că acesta fusese paraşutat în U- tar pregătite de americani. suveranităţii şi a revoluţiei cu- Federaţiile departamentale ale l ..r-
de Securitate şi Consiliului Eco este necesar să fie aduse modi lui de Securitate. Este timpul tidului Comunist Francez au desfăşu
nomic şi Social îşi întemeiază să se treacă din lumea iluziilor
ficări în structura O.N.U. rat pe întreg cuprinsul Franţei o largă
propunerile pe faptul că de la în lumea realităţilor. Numai în
A. A. Soldatov a arătat eă acest caz Organizaţia Naţiuni Adevărul istoric şi rolul nedemn campanie politică în legătură cu îm
întemeierea Organizaţiei Naţiu plinirea la 29 decembrie a celei de-a
O.N.U. trebuie perfecţionată s? lor Unite va îi cu adevărat efi
nilor Unite numărul statelor cientă şi universală. al propagandei americane 40-a aniversări a constituirii Partidului
Comunist Francez.
membre ale acestei Organizaţii
Gu acest prilej la 30 octombrie la
aproape că s-a dublat. Acest fapt
S ihiatia dirs Rhodesia de sud MOSCOVA 1 (Agerpres). — adică peste jumătate din popu in Japonia. Raportul abundă in Saint Denis a avut loc un mare mi
oglindeşte însă nu numai schim Comentatorul TASS, Vasili laţia matură au semnat petiţii născociri la adresa partidelor ting la care a luat cuvîntul Maurice
S Al.ISBURY 1 (Agerpres). sud, strecurînd prin parlament Harkov, scrie : de protest împotriva tranzacţiei socialist şi comunist din Japo 'Thorez, secretar general al P.O. Fran
bările numerice ci şi schimbările Potrivit ştirilor sosite din legi reacţionare. încearcă să in militare cu S.U.A. nia, cărora autorii raportului le cez.
Rhodesia de sud, în această co vestească guvernul cu împuter Subcomisia Senatului S.U.A. atribuie „tactica violenţei“. Asa
calitative de ordin politic şi so lonie engleză care zice-se, se niciri dictatoriale pentru a înă pentru problemele securităţii in Publicarea raportului sus-a- sinarea mîrşavă a liderului Par După ce a felicitat pe participanţii
buş’ lupt? populaţiei africane terne a publicat un raport care mintit a coincis cu campania zgo tidului socialist, Asanuma, a a- la miting cu prilejul glorioasei ani
cial care s-au produs în lume ..autoguvernează“, creşte valul pe bună dreptate poate fi nu motoasă din S.U.A. în legătură râtat însă destul de limpede că versări care se va sărbători în cu-
de proteste împotriva samavol împotriva discriminării rasiale, mit un model de „artă“ a pro cu discutarea problemei scăderii violenţa este de fapt o armă a rînd, Maurice Thorez a trecut în re
în aceşti ani. pentru independenţă. pagandei americane de a răstur prestigiului american în întreaga reacţiunii japoneze şi a aliaţilor vistă situaţia actuală din Franţa. „In
Luînd cuvîntul Ia 31 octombrie niciei rasiste a autorităţilor co na faptele cu capul in jos. In lume. Reiese că senatorii ameri lor de. peste ocean. prezent, a spus el, se pun în mişcare
raportul lor senatorii americani cani care au întocmit raportul mase populare largi. In întreaga ţară
se referă la contramandarea for şi-au asumat sarcina nedemnă Neliniştiţi de creşterea forţe domneşte îngrijorare şi nemulţumire.
ţată a vizitei lui Eisenhower în ca prin falsificarea faptelor să lor patriotice ale poporului ja Este necesar să facem totul pentru a
Japonia in vara anului in curs. îndulcească pilula, să diminueze ponez, senatorii americani se înlesni înfăptuirea unei largi unităţi
Nu se ştie pe baza căror mate însemnătatea faptului că nepri- tem că S.U.A. „pot pierde prin a tuturor celor care se pronunţă pen
riale este întocmit acest raport, mindu-1 pe preşedintele S.U.A., cipalul for cap de pod de pe tru încetarea răzbpiului din Algeria.
dar conţinutul său arată că au poporul japonez a dat o puter continentul asiatic“. Trebuie biruite toate obstacolele care
stau în calea spre unitate“.
In legătură cu recenta adop torii au lucrat probabil după
în şedinţa Comitetului Politic loniale. tare a legii cu privire la lichi principiul celor care consideră nică lovitură poziţiilor politicii Aceasta este o recunoaştere Vorbind despre acţiunile intense ale
Special, reprezentantul U.R.S.S., Autorităţile din Rhodesia dp darea „vagabondajului“, la 31 că „minciuna nu laşa urme“. Ei exierne a S.U.A. interesantă. Ea arată ce rol re milioanelor de adepţi ai păcii şi des
octombrie Congresul african al nici nu s-au ostenit să analizeze zervă S.U.A. Japoniei: nu nu pre amploarea pe care a luat-o miş
„Steagul transformat în omletă“ sindicatelor din Rhodesia de într-o măsură oarecare eveni încercarea stîngace a senato mai rolul de partener în politica carea muncitorească Thorez a declarat:
sud a adresat un apel Organi mentele care au avut loc în Ja rilor americani are şi un alt as sa militară în Extremul Orient, „Aşa cum s-a arătat la Congresul Vi-
'MOSCOVA (Agerpres). — campaniei, mărturiseşte co zaţiei Internaţionale a Muncii ponia. Ei au întemeiat întregul XX-lea al P.G.U.S. putem afirma că
cerîndu-i să ia măsuri împotriva for raport pe un fals grosolan. pect — amestecul S.U.A. în fa ci şi rolul de tampon în cazul războiul poate fi evitat“.
voarea clicii guvernante în cam unei contralovituri.
Cu toate că pentru un obser pania electorală care a început
' Assas:
TASS transm ite următoarea respondentul agenţiei Reuter, guvernului Rhodesiei de sud a vator obiectiv este evident ca Presa americană despre scăderea
notă intitulată „Steagul trans dl. Nixon a fost primit cu cănii activitate duce ţara ,1a racterul de masă al acţiunilor prestigiului S . U. A.
ouă... Ouăle azvîrlite din mul Instaurarea sclaviei“. poporului japonez împotriva vi
format în omletă“ apărută ţime la Jaclcson nu şi-au ni zitei preşedintelui Eisenhower,
în ziarul „Pravda" sub sem merit ţinta şi vicepreşedinte Opinia publică din Rhodesia senatorii încearcă să afirme că
nătura lui N. Sablin: le s-a prefăcut că nu le ob de sud protestează împotriva aceste acţiuni ar fi fost inspi
Vicepreşedintele american
Richard Nixon a declarat că servă. Ulterior, la Grand La- faptului că rasiştii examinează rate de „elemente comuniste“. NEW YORK 1 (Agerpres). alături de raportul oficial al a- cut-o aceste ţări, situaţia ne va
in parlament aşa-zisa „lege cu In raport se spune că demons Presa din S.U.A. continuă să celor oameni pe care însuşi pre scăpa din mină“.
în cazul cină va fi ales pre pids, el a fost primit cu pă privire la menţinerea păcii şi a traţiile de la Tokio şi din alte publice ample comentarii în le şedintele i-a tăcut răspunzători
ordinii“, care prevede „lărgirea oraşe „au constituit o parte a gătură cu problema scăderii de „imaginea Americii“, cum îi Şi corespondentul ziarului
şedinte al S.U.A., va aduce tlăgele roşii“. maximă a împuternicirilor gu campaniei finanţate de comunis prestigiului internaţional al place lui să se exprime. „New York Times“, Jordain,
vernului in domeniul înăbuşirii mul internaţional“. Numai nişte S.U.A., problemă care a apărut confirmă temerile lui Alsop.
fericire prin vizita sa popoa Calmul epic nu l-a ajutat dezordinilor“. După cum anunţă calomniatori inveteraţi pot ex pe primul plan in campania e- Raportul for, întemeiat pe an
relor ţărilor socialiste din pe candidat. Locuitorii ora corespondentul din Salisbury al plica mişcarea întregului popor lectorală. chete largi efectuate in Europa „Pentru a verifica in ce situa
agenţiei France Presse, Asocia în Japonia printr-o instigare din Pină şi acele organe de pre occidentală, scrie Alsop în con ţie se află prestigiul S.UA.,
Europa răsări lll!l!l!lllll!lllli!l!ll!ll!llllllii!!ll!!ll!lllll şului Muskegen, ţia juriştilor din Rhodesia de afară. în realitate acesta a fost să care sprijină in lupta elec tinuare, poartă data de 10 oc scrie el, „New York Times“ a
teană.: „A so s-au dovedit sud a adresat guvernului un glasul de protest al întregii .la torală partidul republican sînt tombrie. Aceşti oameni au de cerut părerea unor diplomaţi. ’-
protest in legătură cu- aceasta. ponii. El a răsunet nu numai în nevoite să recunoască totala clarat că aliaţii noştri cei mai mericani şi străini din peste eO
sit timpul să trăgători mai ţ timpul demonstraţiilor populare. lipsă de temei a afirmaţiilor valoroşi consideră că Statele U- de ţări. Reprezentanţi ai guver
muncim intens, QfL&ta exlem ă buni decit cei ? Peste 20 milioane de japonezi, candidaţilor partidului republi nite au rămas în urma Uniunii nului, ziarişti, industriaşi şi alte
cere Nixon, pen din Jaclcson. 5 can, Nixon şi Lodge, precum şi Sovietice in domeniul cercetării persoane care cunosc situaţia
ale preşedintelui Eisenhower ca spaţiului cosmic, al ştiinţei in din diferite ţări, şi-au împărtă
tru a aduce „In timp ce ? re le-a venit in ajutor, că „pres general, al puterii militare şi şit impresiile răspunzînd la în
tigiul S.U.A. nu a fosl niciodată chiar in ceea ce priveşte vii trebările ziarului. Răspunsurile
lumii comuniste steagul li Nixon pleca la un miting la j atit de înalt“. torul potenţial economic. încre lor întăresc, părerea că în ulti
bertăţii“. Dar alegătorul a- Muskegen, se spune într-o ? Joseph Alsop, comentatorul derea în capacitatea S.U.A. de mii ani prestigiul Uniunii So
merican nu şi-a exercitat corespondenţă transmisă ăe S ziarului „New York Herald Tri a conduce lumea a fost de ase vietice a crescut, iar prestigiul
deocamdată dreptul de vot şi Associated Press, unul din ş bune“, califică drept o „dezmin menea zdruncinată, scriu în în S.U.A. a scăzut. „Cauza scăde
ţire a adevărului evident“ afir- cheiere autorii raportului. rii prestigiului S.U.A., scrie Jor
Nixon este nevoit să străba ouăle aruncate a nimerit in rrfaţia făcută de Eisenhower la dain, este, după părerea unani
Philadelphia că sînt cu totul
tă Statele Unite cu „steagul pardesiul vicepreşedintelui... , Mişcarea de protest din Sardinia neîntemeiate temerile în legă
libertăţii", recrutlndu-şi a- aşadar, în cursul zilei, Nixon < tură cu scăderea accentuată a
depţi. Trenul lui Nixon se o- s-a transformat pentru a < prestigiului american in străi
nătate.
preşte aproape la fiecare bal treia oară în ţintă". > ROMA I (Agerpres). — Du care !a adresa populaţiei Sardi Alsop aminteşte nu fără iro
pă cum se anunţă din Cagliari niei. Bazele militare străine din nie că ziarul „New York Times“
tă, şi pretutindeni candidatul Steagul nixonist al „liber- \ (Sardinia), în acest oraş a avut Sardinia, a spus în continuare a publicat textul acestei cuvîn-
loc un mare miting ele protest tări a lui Eisenhower „aproape
ţine discursuri înflăcărate cu tăţii“ este împodobit cu ouă > împotriva amplasării în Sardi Spano, ameninţă nu numai po
poarele altor ţări, ci chiar po
privire la „democraţia“ ame clocite şi pătlăgele roşii pu- nia a bazelor militare străine Ş> porul italian şi în primul rind, Alsop scrie cu îngrijorare: mă faptul că „Statele Unite
ricană şi la „robia" comu trede. După cum se vede, < împotriva sosirii pe insula a u- populaţia insulei. La mitingul „Guineea, Ghana şi Cuba, pre s-au încurcat“.
cliiar şi numeroşi americani ? r.or subunităţi ale Bundeswehru- organizat de Federaţia tineretu
nistă. nu au încredere in el. Şi toc- $ lui. Secretarul general al miş lui comunist italian, au parti cum şi numeroase alte ţări au Prestigiul S.U.A. în străină
Dar — ce m inune! — a- mai acesta este steagul pe ) cării italiene pentru pace, sena cipat, de asemenea, şi tineri so şi ajuns la concluzia că este tate a scăzut atit de mult, re
torul Velio Spano, care reprezin cialişti, autonomişti şi catolici. mai puţin sigur să mizezi pe cunoaşte Jordain, încît „în Aus
tunci cînd alegătorii privesc tă în parlament populaţia Sar Demonstraţii si mitinguri de America şi pe Occident, decît pe tria neutră nici nu a fost pusă
diniei, a declarat că sosirea pe protest au avut loc, de aseme Uniunea Sovietică. Dacă numă 'întrebarea dacă prestigiul S.U.A.
steagul nixonist, ei nu varsă care dl. Nixon vrea cu mân ? insulă a unor ofiţeri şi soldaţi nea, în oraşele Ittiri, Ozieri şi
vest-germani. constituie o provo Alghero. rul foarte mare de alte ţări noi a scăzut sau nu. In această ţară
lacrimi de înduioşare şi nici drie „să-l aducă lumii comu
nn-l aclamă cu entuziasm. niste !" Numai un sm intit ar
Nu se ştie de ce nu arun ¦putea crede că steagul trans
că artiericanii in aer bonete. format in omletă va amăgi
Ei aruncă alte obiecte. „Pen ps cineva din ţările socialiste şi ţări care se schimbă vor face s-a pus numai întrebarea cit de
tru prim-a oară în cursul libere. aceeaşi alegere pe care au fă- mult a scăzut acest prestigiu“.
“Redacţia !1 administraţia ziarului: str. 6 Martie nr, 9. Telefon: I88j 1891 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.Tfo ar. 263.320 din 6 noiembrie 1949. Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai Deva.