Page 81 - 1960-11

P ROLETARI DIN TOATE Ţ Ă R I L E . UNI ŢI VAI
A n u l XII. N r. 1840
D ezbaterea sarcinilor de pian pe anul 1961
Calitatea © te lu lu i —
obiectivul p r in c ip a l
Schimbul tineretului din cadrul o-
ţelăriei Martin nr. 1 a C. S. Hune­
doara a dezbătut pe larg modul în
care va trebui să muncească în cursul
anului 1961 pentru îndeplinirea inte­
grală a sarcinilor ce-i revin din pla­
nul de stat. Cum este şi firesc, atît
referatul prezentat de şeful secţiei, cit dacă ar fi fost salvată numai jumătate
şi discuţiile ce au urmat, au făcut
o analiză cuprinzătoare asupra felului
în care s-a desfăşurat lupta pentru
îndeplinirea sarcinilor pe cefe 10 luni
trecute din acest an.
Gel care au luat cuvîntul au fost
unanimi în părerea că y sarcinile ,de
plan pe acest an pot ii îndeplinite.
In ceea ce priveşte indicele canti­
tativ se stă mai bine. De la începutul
anului pînă în ziua de 19 noiem­
brie, coleclivul secţiei a dat patriei
20.300 tone oţel peste plan, în contu1
angajamentului de 24-000 tone. Schim­
bul tineretului, care se angajase să
producă în acest an 8.050 tone oţel
peste plan> are pînă în prezent 6.375
tone date în contul angajamentului
Oţelarii au vorbit cu legitimă mîn-
drie şi despre faptul că productivi­
tatea muncii a crescut în acest an
cu 12,3 la sută în comparaţie cu pe­
rioada corespunzătoare a anului tre­
cut. Sporirea productivităţii muncii a
fost obţinută în cea mai mare parte
pe seama creşterii indicilor de utili­
zare. In cele 10 luni trecute din a-
cest an, echipele de la cuptorul nr. 5,
de pildă, au obţinut indici din ce în
ce mai mari. In timp ce în luna ia­
nuarie, indicele mediu de utilizare la
acest cuptor a fost de 5,91 tone pe m.p. cu sporirea continuă a producţiei de
vatră, în luna octombrie, s-a obţinut
un indice de 6,86 tone pe m.p. de
vatră. O asemenea creştere s-a în­
registrat şi Ia cuptorul nr. 2, unde
s-a ajuns la un indice mediu de 6,50
tone pe m.p. de vatră. Realizări im­
portante s-au obţinut şi la celelalte
cuptoare. Ca urmare, indicele de uti­
lizare pe întreaga secţie a crescut în
mod simţitor.
O atenţie deosebită au acordat atît
raportul cit şi vorbitorii problemei re­
ducerii rebutului. Analizîndu-şi acti­
vitatea in mod autocritic, oţelarii au
arătat că pînă în luna mai întreaga
secţie a muncit bine. De aceea rebu­
tul a fost sub cifra admisă. Acesta a
fost rezultatul firesc al unei munci a-
tente atît în hala de încărcare, d t şi
în cea de turnare, respectării norme­
lor de încărcare a cuptoarelor şi de
încălzire a şarjelor.
lncepînd însă din luna mai, lu­
crurile au luat o întorsătură nedorită.
azele soarelu i de iulie, se
'A c înfigeau ca nişte săgeţi
p rin tre sp ă rtu rile căm ăşii lui
Petrişor. A plecat deasupra sno-
pului de grîu, se strădu ia să
facă legături din buruienile
adu nate cu o si înainte. Cu
greu se ţinea în u rm a tatălui
său, cosaş pe m oşia boierului.
— Tată, m i-e fo a m e !
__ ,..?!?
— M ă ia cu leşin, n -au zi ?
— B ea o gu ră de a p ă din
ulcior şi-o să -ţi treacă. „Nu
l-ar m ai răbda ăl de sus pe
faţa păm in tu lu i de boier zgir-
cit", îşi spu se în gîn d ţă ra ­
nul, con tin u înd să apese m ai
vîrtos pe braţul coasei. Spice
grele, aurii, cădeau sub tăişul
fierului. P arcă văd că şi anul
ăsta n u -m i dă m ai m u lt de
3-4 du ble de grîu, co n tin u ă el
ginăurile în trerupte o vrem e.
Pe la ora două du pă-am ia-
să, înfipse cu duşm ănie coa­
sa în păm în tu l uscat al s te ­
pei dobrogene, se în dreptă de
şale. îşi şterse su doarea de pe
frun te şi-l ch em ă pe P e tr iş o r :
— H a i! Vino să m în căm !
Boţul de m ăm ăligă se în tă ­
rise ca un pietroi. îm p ă r ţi bu­
cata în două, sparse o ceapă
şi adună în pum nul b ătătorit
cîteva firim ituri de brînză de
pe fundul traistei de cinepă.
— S -a ru p t ziarul. Ale n ai­
bii furnici, nici pe cîm p nu
poţi scăpa de ele.
'W ' \ T
Joi 24 noiembrie I960
Cantitatea de oţe! rebutat a început
să crească în mod considerabil. Aşa
se face că numai în lunile iunie-oc-
tombrie inclusiv cantitatea de rebut
se ridică la 6.578 tone, ceea ce a a-
dus secţiei însemnate pierderi. Cei
care au luat cuvîntul au arătat că
din această cantitate, preţul de cost
al tonei de oţel ar fi fost redus cu
10 (ei. Aceasta ar fi adus secţiei mi­
lioane de Iei economii. In luna oc­
tombrie s-au înregistrat pierderile cele
mai mari, şi anum e: în hala de tur­
nare. Din cele 1.206 tone rebutate în
luna octombrie mai bine de juiMţate
se datoresc activităţii defectuoase a'm^
procesul de elaborare, lipsei de a-
tenţie de care dau dovadă unii mun­
citori şi maiştri din hala de turnare-
Procentul mare de rebut a fost cau­
za principală a neîndeplinirii celui
mai important indice — preţul de cost.
Este suficient să arătăm că din cele
10 luni trecute din acest an, numai
în două luni a fost îndeplinit acest
indice de plan.
Cei care au luat cuvîntul au scos
în evidenţă şi alte neajunsuri pe care
le-a provocat procentul ridicat de re­
but. Dacă nu s-ar fi depăşit limita ad­
misă de rebut, angajamentul de a da
patriei 24.000 tone de oţel peste plan
ar fi fost deja îndeplinit şi chiar de­
păşit.
Discuţiile au scos la iveală hotărî-
rea colectivului de oţelari ca paralel
oţel, să acorde o atenţie deosebită
calităţii şi reducerii pierderilor. Comu­
niştii au arătat că pentru îndeplinirea
acestor obiective îşi vor ridica în per­
manenţă nivelul de calificare, vor
lupta pentru întărirea disciplinei şi a
simţului de răspundere al fiecărui om.
Mai mulţi oţelari, printre care Du­
mitru Şerban, Loghin Topor, Vasile
Ciobanu şi alţii s-au angajat ca în
cursul anului viitor să dea patriei mai
mult oţe! şi să lupte pentru înlătura­
rea pierderilor de oţel şi îmbunătă­
ţirea calităţii lui.
Planul de măsuri tehnico-organiza-
torice adoptat de colectivul secţiei,
complectat cu un însemnat număr de
propuneri prezentate în timpul dezba­
terii, entuziasmul cu care oţelarii sec­
ţiei a l-a au primii sarcinile ce le
revin din planul pe anul 1961, con­
stituie garanţia că ei îşi vor îmbună­
tăţi în mod simţitor activitatea şi vor
face ca hoile sarcini să fie traduse
cu succes in viaţă.
A. CERBU
S?iţ3XHEî/7D32Ha
DECO RAŢIA
Petrişor înfulecă in grabă
cei cîţiva dum icaţi de m ă m ă ­
l i g ă c u b r î n z ă . II p o d i d i s e r ă
lacrim ile din cauza u sturim ii
cepei. Apucă apoi ulciorul de
to a rtă şi du pă ce bău cîteva
înghiţituri din apa clocită, tu r­
nă în pu m m şori o p a rte şi se
stropi cu ea pe faţă.
— Astîmpără-te odată! N-o
să ne ajungă pină-n seară. Şi
fîntîna-i în valea cealaltă...
Mttne mă duc la conac şi-o să
cer să ne mărească porţia. Ne
prăpădim de tot.
— M ă dai în to a m n ă la
şcoală, ta tă ?
— Să ved em ce-o zice şi
boierul. Poate m ergi la vaci,
ori la oi...
y Ţ \ e poarta şantierului na-
val din Constanţa, intra
î n p r i m ă v a r a l u i ’4 7 u n f l ă c ă u buie să citeşti m ai m ult, to ­
c h ip e ş . S ă f i t o t a v u t v r e o 18
ani.
— U nde m erg i ? — îl opri
paznicul.
— In port. Am h îrtie la m i­
nă. M ă duc să m ă fac sudor.
— S ă-ţi fac bilet de intrare
atunci.
— Fă-mi, dacă aşa trebuie I
C ăţărat printre m acaralele
din port, pe schelele cargouri­
lor in trate în reparaţie, P etru
Sava din com una P antelim on,
raionul H îrşova, a prins repede
m eseria de sudor.
— M ergi la Ovidiu. Se con ­
stru ie şte o te rm o c en tra lă , i-d
V
C u planul anua
?î!ndeplinit
•W W A
s Turnătorii i
> si emaiîatorii }
L încă două colective de muncă s
? de la uzina „Victoria“ Gălan au L
> raportat îndeplinirea planului a- )•
riual de producţie. Este vorba K
L de turnătorii de la sortimentul f
tucerie sanitară şi de munc.ito- \
rii de la atelierul de emailaj, care L
< sîmbătă au turnat şi reăpectiv
f emailat ultimele tone de produ- L
'l se în contul anului 1960. 5 tinderea întrecerii pe profesii
L S-au evidenţiat echipele con- ^
S duse de comuniştii Iulian Sîrbu, <
Ioan Ciornei şi Ştefan Forogo. L
C. CHIRI AC $
GH. SPERIOSU >
corespondenţi ^
Staţia C.F.R. Gălan < j tă s-au obţinut economii
Planul anual de transport a >
L fost îndeplinit şi de colectivul de )
L muncă de la staţia C.F.R. Că- }
S lan. Totodată, ceferiştii de aici
L au realizat, peste sarcina de
\ plan, economii de 73.310 lei.
O contribuţie însemnată la ob­
ţinerea acestor succese au a-
dus-o ceferiştii Mihai ‘ Lemac,
Nicolae Mîndrescu, Cristea Apă-
văloaie, Jiţa Udrea şi Ioan Ză-
voianu.
C. BUDIIJL
corespondent
In trimestrul III al acestui an, cele mai bune realizări în secţia de
maşini-unelte a Atelierelor centrale Criscior au fost obţinute de strunga­
rul Ştefan Filimon, care a cîştigat astfel titlul de cel mai bun pe profe­
sie. Anul trecut, el a [ost decorat cu „Medalia Muncii“.
«W gW gM W »Btf37aoarra:wgfc«V;PCTEBin]flgam iî«flrB«^^
spus intr-o zi m eşterul. La noi
nu m ai ai ce învăţa.
A p lecat la Ovidiu, unde a
lu crat de la pu n erea tem eliei
te r m o c e n tr a le i, p în ă în 1954,
cină a fo st trim is la Paroşeni.
— E cam departe, Petrişor,
dar ai să te obişnuieşti repede.
Se con struieşte acolo una din
cele m ai m ari term ocentrale
din ţară. T e-ai specializat bi­
ne în su du ri la cazanele de
înaltă presiune. Sper că n-o
să m ă faci de ruşine.
Cuvintele inginerului şef nu
i-au displăcu t lui Petrişor. Era
chiar m in ă m că tovarăşii de
m uncă, colectivul în care se
fo r m a s e îl a p recia ză .
Şi pe şantierul paroşenilor a
m ai avut m ulte de învăţat.
— P entru ca să cunoşti, tr e ­
v a r ă şe S ava. îi sp u n e a a d esea
specialistul sovietic Abăulaev.
N opţi ăe-a rlnăul, cină liniş­
tea nopţii cobora peste Valea
Jiului, com un istu l P etru sa v a
îşi întregea cunoştinţele, stu ­
diind cărţi de specialitate.
...Zilele şi lunile s-au scurs.
P etrişor a crescut od a tă cu
term o cen tra la . Ca şi la Ovidiu,
colectivul i-a preţuit munca,
a c tiv ita te a lui.
Intr-una din zilele trecute,
în sala m are a clubului m u n ­
citorilor din P aroşeni, cele 250
de scaune erau toate ocupate.
Avea loc festivita tea în m în ă-
rii unor ordine şi m edalii ce­
4 pagini 20 bani
Angajament depăşii
M inerii şi tehnicienii Exploa­
tării m iniere P etrila acordă o
deosebită atenţie realizării de
economii peste plan. P rin ex­
în to ate sectoarele m inei, redu­
cerea consum ului de energie e-
lectrică şi îm b u n ătăţirea cali­
tăţii cărbunelui, în luna trecu-
supli­
m e n ta re de p este 500.000 lei.
De la începutul anului şi pînă
acum la m ina P etrila s-au re a­
lizat economii peste plan de
1.711.000 lei, cu 211.000 lei m ai
m ult faţă de angajam entul a-
nual. Acest rezultat situează co­
lectivul minei p rintre colecti­
vele fru n taşe din bazinul c a r­
bonifer al Văii Jiului.
Cîndl se dă cărbune
de bună caSsîaîe
In prim ele luni ale anului cu­
rent, calitatea cărbunelui livrat
: «<s:
lor m ai buni energeticieni ai
întreprinderii, care, prin m un­
ca lor, au con tribu it la re a li­
za re a p la n u lu i de 10 an i ăe
electrificare a ţării.
— Prin Decretul Prezidiului
M arii Adunări Naţionale, se
conferă „Ordinul M uncii“ cla­
sa a Ill-a, sudorului Sava P e­
tru.
S-a ridicat, a luat decora­
ţia, a sp u s cîteva cuvinte. Nici
n u -şi a m in te şte precis, ce ar
n u m e a r o s t i t .. A m u l ţ u m i t
Partidului, Prezidiului, colecti­
vului. Da ! tu tu rora trebuia să
le m ulţum ească...
\ Adunări pentru votarea
/B c a s ă , s c ă r i l e p î n ă l a a-
C v t p a rta m en tu l din blocul
u n d e s -a m u ta t cu so ţia şi
copilul, le-a u rcat în grabă.
— Iată ! Decoraţia !
A întins soţiei cutiile în care
se aflau decretul şi decoraţia.
— C e-s astea? Ale cui sin t?
Pentru ce ?
— Ale inele. M i-au sp u s că
pentru muncă. Pentru că am
su d a t m u lt la cazane.
A scos-o din cutie şi a prin ­
s-o pe haina nouă, de cam -
garn, alături de M edalia M un­
cii, p r im ită cu 4 ani în u rm ă .
A îm brăcat-o.
— Ce frum os străluceşte,
P e trişo r! P arc-ar fi din aur.
S-a ap ro p ia t ăe oglindă.
— Zău că-i fru m o a să ! Mi
se pare că um ple toată cam e­
ra. M i se p a re că s îv t alt om.
AUREL DA VID
mim std i-h issWh m 'ssmMk i
o Să legăm mai strîns activitatea
căminului cultural de sarcinile gos­
podăriei colective (pag. 2 -a );
o Siderurgiştilor, minereu mal
mult şi mai b u n ! — Conferinţa
organizaţiei di partid de la I. M.
Ghelar (pag. 3-a):
® Răspunsurile lui N. S. Hruş-
ciov la întrebările ziarului „Prav-
da" în problema dezarmării.
(pag. 4-a)
Cărbunele —
mereu mas
ieftin
de că tre minierii din P etrila a
fost necorespunzătoare. D atori­
tă acestui fapt exploatarea a
fost p enalizată cu cîteva sute
de mii lei.
In u ltim a v re m e în să , ca u r ­ şcoala elementară.
m are a unor m ăsuri luate de
către conducerea exploatării,
Fier vechi pentru oţelariicalităţii cărbunelui extras i se
acordă o g rijă deosebită. P ro­
centul de cenuşă continuă să
scadă sim ţitor. In luna trecută,
respeotînd norm ele stabilite
pentru calitatea cărbunelui, m i­
nerii de la P etrila au prim it o
bonificaţie de 409.000 lei. Cele
m ai bune rezultate în îm bună­
tăţirea calităţii cărbunelui ex­
tra s în luna trecu tă au fost ob­
ţinute de către colectivele sec­
to a re lo r n şi III. T o ate ac es­
tea dovedesc ce su rsă im p o r­
ta n tă de economii constituie ca­
litatea bună a cărbunelui ex­
tras, sursă pe care m inerii pe-
trileni sint hotărîţi s-o folo­
se a sc ă pe s c a ră to t miai larg ă.
Secfor irunSaş
Colectivul sectorului XI in­
vestiţii de la m ina P etrila ocu­
pă un Ioc fru n ta ş în în trec erea
pentru realizarea de cit m ai
m ulte economii peste plan. Ast­
fel, ca u rm a re a reutiU zării m a ­
terialelor de eofraje, reducerii,
consum ului de energie electrică
şi resp ectării m onografiilor de
arm are, acest colectiv a obţi­
nut de la început! anului eco­
nomii suplim entare în valoare
de 700.000 lei, ad ică cu 200.000
iei m ai m u lt decît a n g a ja m e n ­
tul luat. P rintre brigăzile care
s-au evidenţiat se află cele con­
duse de D um itru Buncluc, P e­
tru T ăta rii şi D um itru Mihai.
C. MATEESCU semnat aport l-au adus şi pio-
In gospodăriile agricole de sfaî
Cit mai multe arături adinei mulţi alţii.
Este bine cunoscut faptul că
plantele cultivate în prim ăvară
într-un teren arat din toam nă
se dezvoltă m ai bine şi leagă
rod bogat. P entru aceasta m un­
citorii de pe ogoarele regiunii
n o a s tre se s tră d u ie s c zi de zi
să efectueze arătu ri adinei de
toam nă pe suprafeţe oît m ai
m ari.
Şi colectivele de m uncitori
din gospodăriile agricole de
stat se străduiesc să pună b aze
trainice viitoarei recolte de ce­
reale. D upă term in area recol­
tărilo r şi însăm inţărilor de
toam nă, tractoriştii din aceste
unităţi şi-au concentrat toate
forţele în vederea grăbirii a ră ­
tu rilo r adînci de toam nă. Aşa
se face că p în ă la 21 n o iem b rie,
din cele 3:540 ha. c a re tre b u ie
pregătite pentru însăm inţări de
p rim ă v a ră tr a c to riş tii din G.A.S. S în tă m ă ria -O rle a şi G alda. D u ­
au a r a t a p ro ap e 1.800 ha.
La G. A. S. din A poldul de
Sus arăturile adînci de toam ­
n ă sînt aproape term inate. Din
cele 164 h a. ca re tre b u ie a r a te
în toam nă s-au a ra t pînă la
21 n o iem b rie 145 ha. R e z u lta te
ase m ă n ăto are la efectu area a-
răturilor adînci de toam nă s-au
contribuţiei voluntare
in întreaga, regiune se ţin adunări
populare pentru votarea contribuţiei
voluntare pe anul viitor. Majoritatea
cetăţenilor manifestă un interes deo­
sebit, pentru a se înfăptui oît mai
multe lucrări de folos obştesc, lată
ce şi-au propus să construiască cetă­
ţenii din citeva sate ale regiunii noas­
tre :
• Cetăţenii din comuna Cut, raionul
Sebeş, au votat în adunarea populară
suma de 29.490 lei. Această sumă va
fi folosită la radioficarea comunei.
o In comuna Şugag, raionul Sebeş,
s-a început construcţia unei impună­
toare şcoli de 7 ani. Pentru termina­
rea lucrărilor s-a votat in adunarea
populară suma de 36.200 lei.
o Locuitorii satului Colibi, comuna
Secăşefo raionul Sebeş, au votat în a-
dunarea populară suma de 8,110 lei
Doi dintre cei mai frecvenţi participanţi la activitatea clubului munci­
toresc din C ugir: Elena Marcu şi Ninel Nicula, elevi în clasa a IlI-a de la
-------= - • '
fn ir-o s in g u ră zi
Recent colectivul de munci­
tori de la secţia antezdrobitor a
întreprinderii miniere Barza a
întreprins o acţiune patriotică
de colectare a fierului vechi.
Numai într-o singură zi munci­
torii de aici au colectat peste
3.000 kg. fier vechi care, lao­
laltă cu alte cantităţi colectate
C o n trib u ţia
Pînă la data de 1 noiembrie
a.c. cetăţenii din circumscrip­
ţiile electorale din comuna Te-
iuş, in cadrul cărora îşi desfă­
şoară activitatea deputaţii Ioan
Crişan (Nelu), Vasile Butor,
Zoie Barbu şi Iacob Selejan, au
colectat şi predat I.C.M.-ufui
cantitatea de 80.121 kg. fier
vechi.
Aporful p ionierilor şi şco larilo r
De la începutul acestui an şi
pînă în prezent, tinerii din sa­
tele comunei Şibot, raionul O-
răştie, au colectat şi predat la
I-C.M. pesle 4.000 kg. fier vechi.
In fruntea acţiunilor de fiecare
dată au fost utemiştii. Un în­ ţiativa au avut-o pionierii.
obţinut şi la gospodăria agricolă
de stat din M intia unde s-au
a r a t 255 din cele 390 ha. p la n i­
ficate.
Dar, dacă în aceste unităţi
colectivele de m uncitori şi te h ­
nicieni nu au precupeţit nici
un efort pentru a accelera rit­
mul executării arăturilor adînci,
nu acelaş lucru l-au făcut co­
lectivele de m uncă din celelalte
gospodării de sta t. La G.A.S. din
Călan, bunăoară, arăturile de
toam nă se desfăşoară anevoios.
Deşi gospodăria deţine tra c to a ­
re suficiente, aici s-au a ra t pînă
Ia 21 n o iem b rie d o ar 200 ha. din
cele 624 h a. p lan ifica te .
O situaţie sim ilară privind e-
fectuarea arăturilor adînci de
toam nă există la gospodăriile
agricole de sta t din Orăştie.
pă cum reiese. în cele m ai m ulte
gospodării agricole de stat a ră ­
turile de toam nă sînt întîr-
ziate.
Se im pune deci ca, a tît con­
siliile din unităţile respective
cit şi cad rele teh n ice ale tr u s ­
tului G ostat să ia de urgenţă
m ăsurile necesare care să ducă
Ia in ten sificarea ritm ului de lu ­
cru.
necesară terminării şcolii de 4 ani
din localitate.
® In adunarea populară ţinută în
satul Suseni, aparţinător comunei Ho-
morod, s-a votat construirea unei
şcoli de 7 ani. Pentru începerea lu­
crării s-a votat suma de 3.950 lei
care va fi folosită în scopul procurării
unor materiale.
o Suma de 3.300 Iei votată în a-
dunarea populară care a avut loc în
satul Bicău, aparţinător comunei Bră-
nişca, va fi folosită la lucrările de
finisare a şcolii de 4 ani din sat.
e Pentru a termina construcţia că­
minului cultural, cetăţenii din satul
Boiul de Sus, comuna Oărmăzineşti,
raionul llia, au votat, în adunarea
populară, suma de 3,595 lei. De men­
ţionat că chiar în .cadrul adunării s-au
încasat 350 lei.
=-------
înainte, urmează a fi exoediat
oţelăriilor din Hunedoara.
In această acţiune s-au evi­
denţiat in mod deosebit tinerii
Ioan Nicu, Jurca Feer, precum
şi muncitori mai vîrstnici ca
Marcu Ioan I, Ioan Crăciun,
Ioan Laslău cit şi echipa dp în­
treţinere de ia concasoare con­
dusă de tov. Ioan Cleju.
cetăţenilor
Inţelegînd că prin colectarea
de cit mai mult fier vechi spo­
reşte producţia de oţel, cetăţe­
nii comunei Teiuş s-au angajat
ca pînă la sfîrşitul acestui an
să mai predea oţelăriilor din
Hunedoara peste 25.000 kg. fier.
vechi.
merii şi elevii şcolilor elemen­
tare din comună.
De cîteva zile, în curtea
şcolii elementare din Şibot a
fost adunată cantitatea de a-
proape 1.000 kg. fier vechi. Ini­
In frunte au fost Victoria Mi­
tán şi Sorin Pădure din clasa
Vll-a, Cornelia Crăciun din cla­
sa Vl-a, Pusa Stremţan şi Ma-
rioara Mailat din clasa IlI-a şi
Fruntaşi
îA nvăW ţ1 ăK J tt urăW
t Pionierii, m lădiţele de nă-.
j dejăe ale patriei, ştiu că
datoria lor de onoare este să
r înveţe cu sirguinţă, pentru a ;
ţ deveni o.devăraţi cetăţen i ai'
r_ p a t r i e i s o c i a l i s t e .
t IN CLIŞEE : elevi fru n ta şi
t la în v ă ţă tu r ă ai şcolii ele-
mentare de 7 ani din Certej.
AURELIA OPREAN 1
clasa a V-a B 1
1
1
i
1
]
1
1
j
î
i
1
1
1
ROMAN LUCA
clasa a Vll-a
SOFIA MIRZA
clasa a Vll-a
J \— 1 1— J i— ! i—J i— I _ _ /k