Page 82 - 1960-11

pag. 2
TOKAC1 LÂDISLÂU -
INOVATOR DE FRUNTE
Cum intri pe poarta princi­
pală a Combinatului siderurgic
Hunedoara, pe aleea fruntaşi­
lor in producţie, intilneşti şi ga­
zeta „Inovatorul“. La această
gazetă sint expuse fotografii ale
celor mai destoinici inovatori,
care prin munca şi priceperea
lor contribuie la progresul teh­
nic al producţiei.
Inovatorii combinatului au
propus anul acesta cabinetului
tehnic 379 de inovaţii şi raţio­
nalizări. Prin aplicarea în pro­
cesul de producţie a 259 de ino­
vaţii şi raţionalizări, se reali­
zează economii post-calculate
în valoare de peste 8.500.000
lei. Fotografiile acestor desco­
peritori ai noului, expuse pe
fondul gazetei „Inovatorul“ se
perindă una după alta prin faţa
ochilor. Iată-i pe inginerii Na-
than Kraft şi Constantin Cons-
tantinescu, electricianul Ioan
Lupăşel, iar sus în colţul din
dreapta am văzut fotografia u-
nui cunoscut. Este comunistul
Tokaci Ladislau, inovator da
frunte de la secţia termotehnică
din C.S.H. L-am căutat şi am
stat de vorbă cu el pentru a-i
cunoaşte preocupările şi reali­
zările lui în domeniul muncii
de inovaţii. Ce am aflat ? El
este şef de echipă la atelierul
de debitmetrie unde lucrează
cu aparate de măsură şi con­
trol, construite la cel mai înalt
grad de tehnicitate. Datorită
muncii sale neobosite ce o de­
pune pentru descoperirea nou­
lui, comunistul Ladislau Tokaci
este apreciat ca unul dintre cei
mai destoinici inovatori ai com­
binatului.
Oamenii cu care lucrează îl
stimează, îi poartă respect, îl
iubesc pentru că zi de zi se o-
cupă cu dragoste de ei, îi în­
vaţă, cum să lucreze şi cum să
pătrundă în tainele acestei fru­
Succese aSe constructorilor
hunedoreni
Lucrările de instalaţii electri­
ce, forţă, lumină, acţionări şi
automatizări la toate agrega­
tele în construcţie la C.S. Hune­
doara, le execută colectivul de
muncă al şantierului electroteh­
nic al I.C.S. Hunedoara. Pentru
muncitorii, tehnicienii şi ingine­
rii acestui şantier, o preocupare
de seamă a constituit-o reduce­
rea preţului de cost la diferite
lucrări.
Sub permanenta îndrumare a
organizaţiei de partid, încă de
la începutul anului conducerea
şantierului a întocmit un plan
de măsuri în care erau stabili­
te sarcini concrete cu privire la
îndeplinirea şi depăşirea planu­
lui de producţie, realizarea de
economii şi îmbunătăţirea per­
manentă a calităţii lucrărilor.
In cursul celor 10 luni de ac­
tivitate, harnicul colectiv al
şantierului electrotehnic a înre­
gistrat o serie de succese prin­
tre care realizarea planului va­
l l- a m în tiln it în zo-
l vii z i l e i . Nici n u s e
l lu m in ase bine şi zg o ­
m otul tractoarelor au
şi sp a rt liniştea ca r­
tierului „C e a n g ăî"
clin D eva.
— Azi ne deplasăm
la Şoim uş să te rm i­
n ă m cele 7 ha. P in’ la
prînz, le d ăm gata.
Şi-apoi, spre Sîntu-
h alm .
Cel care vorbea,
era G heorghe Cucu,
şeful brigăzii a l-a
de tra c to rişti de la
S.M.T. Cobra.
— Bacă ţine tim ­
pul aşa, în cîteva
zile term in ăm şi pla ­
nul de hantri pe cam -
pau.ia de to a m n ă . Ce
ziceţi flăcăi ?
— Nici nu m ai în ­
cape îndoială to v a ­
răşe Cucu. De altfel...
_ Ştiu ce vrei să
spui, Eugene. Tu şi
cu Cheregi sînteţi
p este plan. Simian
*1 I v a ş c u s e a p r o p i e ş i M arian şi ioan Bog­
\ el. C a r plan ul brigă-
zii trebuie realizat.
\ Cin uşa birourilor
\ colectivei, a sis ta m la
ş discuţia ce se înfiri-
) r a s e în tr e ei. V ru i
ţ să intru şi eu în vor-
bă, dar era prea tir-
{ ziu. s e îm p ră ştia seră .
DRUMUL SOC. IAU ?MU LUI Nr. 1840
Kmrcin3?2Txmres>ziîtyî^^»^ şş^sssixtiasiis^^xs^ssssi i
DIN C A R N E T U L CO R ESPO N D EN TU LU I !§>ă le g a t» m a l striiss a c tiv ita te a
eăinliM ilfil cu ltu ra l de sarclstîle
- Dorinţă împlinită
Intr-una din primele demnat să studieze cit tinţe pe lingă cele care gospodăriei colective
moase meserii. Nu întîmplător zileale primăverii a- mai mult. le avea despre minerit.
utemiştii Dan Vasilache, Iosif nului 1953, dintr-un tren — Tu ai cap, măi bă- Aici a lucrat în bri- Căroinede culturale au sarci­ care nu a reuşit să dea de la fa ţa gospodăriei agricole colec­
ce venea dinspre Craio- iete... Caută să înveţi, gada minerului Aibu, la na de a contribui prin activitatea începutul anului decît 5 specta­ tive, va fi pe deplin realizat.
Severineanu şi ceilalţi munci­ va, a coborît în Petro­ Eşti tînăr, iar condiţiile adîncirea puţului Şte- lor la realizare a sarcinilor ce cole. E xistă în să posibilităţi ca
şani un băiat. creafe de partid pentru fan, lucrare specială, ca- stau în faţa gospodăriilor agri­ această form aţie să fie reacti­ N a i rmalfă aiercfie muncii
tori din cadrul acestui atelier, cei ce îndrăgesc cartea re cerea multă pricepe- cole colective, de a m obiliza pe vată, să-şi îm bogăţească reper­
Părea sfios, timidita­ sînt minunate. învaţă, re şi deosebită atenţie. colectivişti şi pe ceilalţi ţă ra n i to riu l şi să dea spectacole bune. cu carîea
mînuiesc cu pricepere aceste a- tea citindu-i-se m zîm- Conducerea căm inului cultural
va trebui să se ocupe m ai m ult Biblioteca căm inului cultural
parate termotehnice de măsură de ea, de ridicarea sim ţului de are p este 4.000 de volum e. Aces­
răspundere al unor dansatori te volum e sînt m ult citite de
şi control, le repară într-un timp fa ţă de colectivul form aţiei. colectiviştii şi oam enii m uncii
din cartier. Astfel, de la începu­
scurt şi execută lucrări de bună betui ce i se năştea pe poate vei ajunge chiar şi Alături de alţi tineri m u n c ito ri la o b ţin e re a de noi T rebuie să a ră tă m că şi fa n ­ tul anului pînă în luna octom ­
fa ra căm inului, îmcepînd din brie, au fost citite de peste 500
calitate. Acestea sint dovezi ca­ buze de cîte ori privea inginer. Noi o să te aju-_ mineri, tînărul student su cc ese în m u n c ă , de a-i ed u ca luna septem brie s-a delăsat in de citito ri, circa 15.000 de că rţi.
m uncă. A ceasta şi d a to rită fa p ­ Biblioteca, pentru a face cu­
re ne fac să spunem fără a gre­ înspre oraşul ce i se des- tăm. participa activ, seară de în s p irit so cialist. tului că printre m em brii fan fa­ noscut cuvîntul cărţii m aselor
rei a apărut o atitudine străină largi de cititori, a organizat
şi că la aceste realizări o con­ chidea în faţă, ori în- Aşa a ajuns tînărul seară şi la programele In regiunea noastră există zilelor n o a s tre : unii d in tre ei ce rcu ri ele le c tu ră , sim p ozioane,
pretind să fie plătiţi de căm i­ seri literare, închinate scriito­
tribuţie substanţială şi-a adus-o spie corfele de funicu- Ciocîrlie Mihai să-şi ter­ culturale ale clubului din m u lte c ă m in e c u ltu ra le care, rilo r Mih'ail E m inescu, P etofi
nul cu ltu ral şi p en tru repetiţii. S andor, Iozsef Atila', Ady En-
şi comunistul Tokaci Ladislau. lar ce duceau spre Pe- mine studiile medii, în- Lupeni. A ajutat briga­ p rin a c tiv ita te a lor, s p rijin ă dre şi o serie de recenzii dintre
O rganizaţia de bază P.M.R. din care am intim recenziile ro m a­
In decursul acestui an, tova­ trila. văţînd Ia şcoala medie da de agitaţie a minei, dezvoltarea m ultilaterală a gos­ n elo r „’M am a“ de M. G'orki, şi
serală, iar apoi să fie scriind texte; în aceas­ podăriilor agricole colective, cartier II, va trebui să analizeze „M isiune secretă“ de Bogomu-
răşul Tokaci a devenit autorul — Intr-acolo trebuie propus de conducerea mi­ tă muncă avînd experien­ contribuie la m obilizarea colec­ lov.
să fie mina 1 îşi zise, nei Petrila pentru a ur­ ţă încă de la Petrila tiviştilor pentru a traduce în această atitudine nesănătoasă,
a trei inovaţii care aduc o con­ pornind cu paşi voini­ ma o şcoală superioa­ unde a muncit pe linie viaţă sarcinile celui de-al III- M unda d u să du c a rte a la biblio-
ceşti spre aşezarea mi­ ră. sindicală ca responsabil lea C ongres al P.M.R. Să u rm ă ­ răd ăcin ile ei şi să ia cele m ai teda căm inului nu este însă su­
tribuţie importantă bunului nerească, unde, era aş­ rim cîteva aspecte ale activită­ ficient de cuprinzătoare. C artie­
potrivite m ăsuri pentru a o în­ rul în care îşi desfăşoară acti­
mers al agregatelor şi instala­ vitatea căm inul cultural, are un
lătura. p ro n u n ţa t ca rac te r agr!ar. Bi­
ţiilor din combinatul hunedo- blioteca iţrfebuie să ţin ă seam a
Conie>'ir>îe!e să a^bă de' a c e s t lu'cru în o rg a n iz a re a
rean. Din aceste fapte şi preo­ teptat. Ortacii lui de muncă, cultural. ţii căm inului cultural „Petofi acţiunilor. P înă acum au lipsit
un c a ra cîe r concrei recenziile cărţilor cu conţinut
cupări, desprindem la acest des­ Aşa a intrat tînirul văzîndu-1 inimos; l-au ...Acum, Ciocîrlie Mi­ S a n d o r“ din D eva. agrozootehnic, care' ar fi co n tri­
Num eroasele conferinţe ţin u ­ buit la îm bogăţirea cunoştinţe­
toinic comunist pasiunea ce-o Ciocîrlie Mihai în ma­ îndrăgit, ceea Ce a şi hai, ca student în anul te la căm inul cultural sînt au­ lor colectiviştilor, la obţinerea
rea familie a minerilor făcut ca în mai 1959, II, caută zi de zi să-şi d iate de un n u m ă r din ce în ce unor rezultate' m al bune în m un­
are faţă de promovarea în pro­ AcîfVi'iaîe bogaîă pe îăi'îm m ai m are de oam eni ai muncii. că. De asem enea, au lipsit p re ­
Spre exemplu, de la începutul zentări de rom ane ale literaturii
ducţie a noului, pentru creşte­ dir: Vaiea Jiului. cînd a fost primit în artisiic anului, pînă la 1 octom brie, au rom âne şi sovietice care oglin­
rîndurile candidaţilor de însuşească cît mai bine fo st ţin u te 27 de co n ferin ţe a u ­ desc viaţa nouă în gospodăriile
rea şi educarea tineretului şi, Mult a învăţat ei de lecţiile predate de profe­ d ia te de p e s te 1.800 de c e tă ţe n i. agricole colective, v iaţa şi fră -
la harnicii mineri a; Pe- sori, pentru ca mîine, Conferinţe ca „Somnul şi vise­ rnîmtările colectiviştilor. Tova­
în sfîrşit, pentru folosirea din trilei. Aici a văzut cum partid, să se bucure toţi cînd va termina institu­ Căm inul cultural „Petofi San­ le“, „U rm ările alcoolism ului“, răşa bibliotedară ar trebui să
creşte viaţa nouă, fru­ odată cu el. tul, să se numere prin­ dor“ desfăşoară o bogată acti­ „Ş tiinţa şi religia“, „A gricultura organizeze ftiai m ulte colporta­
plin a timpului liber pentru ri­ moasă şi puternică. Aici tre cadrele de nădejde vitate pe tărîm a rtis tic ; acti­ so v ietică şi o n o u ă e ta p ă în je pentru a face să ajungă câr­
De acum muncea cu v itate o rie n ta tă Spre tra ta re a dezvoltarea ei“, au fost expuse tea în m ijlocul colectiviştilor.
dicarea nivelului tehnic şi pro­ tot mai mult spor, la problem elor im p o rtan te ce stau cu grijă, ele contribuind la răs-
pîndirea ideilor ştiinţifice, la Pe viitor, conducerea căm inu­
fesional care l-a ajutat să rea­ îm bogăţirea cunoştinţelor colec­ lui cultural va trebui să Îndru­
tiviştilor, la com baterea m isti­ m e şi să controleze m ai îndea­
lizeze progrese însemnate în a învăţat că numai mun­ sectorul topografic. Vi­ ale construcţiei socialiste în f a ţa g o sp o d ă rie i agricole co­ cismului. Apreciem faptul că la proape activitatea bibliotecii.
cămin, pentru form area unei
domeniul muncii de inovaţii. ca îl poate ridica pe sul lui de a deveni ingi­ din patria noastră, pen­ lective, s p re f o r m a re a unei a t i ­ con cepţii m a te r ial ist - di alect ice, Privind în ans'am blu, se p o a­
în rînclul oam enilor m uncii, se te afirm a că la căm inul cultu­
— Acum lucrez la o nouă i- om. ner a prins însă aripi tudini sănătoase faţă de m un­ ţin conferinţe in teresan te şi de ral „Petbfi Sandor“ din Deva se
că, spre com baterea unor p rac­ actualitate, ca de exem plu „Sis­ desfăşoară o activitate destul
novaţie, mi-a destăinuit tov. Sfaturile primite de la mai puternice abia în tru ca odată reîntors tic i şi m e n ta lită ţi în v echite. tem ul solar“, „Tehnica sovieti­ de bogată. R'ăm îne d o ar ca pe
şeful de brigadă Nonu toamna anului 1559, cînd printre vechii lui tova- că a rach etelo r“ şi altele. viitor aceasta să fie Wai bine
Tokaci. Este vorba despre un Ştefan, de Ia care a de­ a reuşit la examenul de La căm inul cultural există un orientată, să aibă un conţinut
adrriiteîe la Institutul de să ’* Poa- colectiv t e a tr a l fo rm a t din 25 T re b u ie în s ă să a r ă tă m Ca o m ai concret, m ai legat de viaţa
aparat pentru măsurarea dife­ ^ ajuta din plin la a- latu ră negativă a conducerii că­ colectiviştilor. In acest sens,
m inului cultural, faptul că în conducerii căm inului cultural îi
renţei de presiune de la gurile special, conferinţele legate de rev in e s a r c in a de a s'e o cu p a
ag ricu ltu ră şi zootehnie au t r a ­ cu mia! m u ltă e x ig e n ţă de edu-
de vîrit ale furnalelor. Această prins meseria, împărtă­ mine „Gheorghe Ghcor- plicarea cu succes a teh- < de a m a to ri c a re d e s fă ş o a ră o ta t problem e la m odul general, o’a r e a o a m e n ilo r (muncii şl în
fă ră a fi actualizate cu fap te sp ecial a' tin e re tu lu i in s p irit
inovaţie, deosebit de importantă, şite ca de la un părin­ ghiu-Dej“ din Petroşani. nicii noî. susţin u tă activitate scenică. concrete din Cadrul gospodăriei socialist, organizind în acest
agricole colective. De exemlplu, sens activităţi inuâtiple, a tra c ­
are drept scop să ajute pe fur- te, i-au ajutat să învingă Perioada de practică a R. SE LE FAN Spre exemplu, în acest an, co­ în conferinţa „îngrijirea anim a­ tive'. De asemerie'â, se im p u n e
greutăţile inerente înce­ făcut-o la Lupeni, unde student la Institutul de lectivul te a t r a l a d a t 11 r e p r e ­ lelor“, deşi se ştie că în atenţia ca pe v iito r se c ţia "de In v ă ţă -
nalişti să descopere la timp a- gospodăriei stă în m om entul de fhînt şi cu ltu ră a Sfătuitul popu­
fa ţă în tă rire a şl dezvoltarea lar orăşenesc Deva, să îndrum e
g'ăţarea minereurilor de fier şi putului. Tot el l-a în- a acumulat noi cunoş- mine din Petroşani. zentaţii cu piesele „Feher şeptelului, nu s-a am intit nimic cu m al m ultă răsp u n d ere acti­
ele şe p te lu l g o sp o d ărie i, de p e r s ­ v itatea căm inului Oiiltural. In
fondanţii în furnal. Ana“, „Logodnă furtunoasă“, pectivele lui de dezvoltare. acest fel, ea va deveni şl m ai
in te re sa n tă şi mlai fru ctu o asă,
Iată frămîntărila unuia dintre „Vinul“ şi „Paznicul stelelo r“, Pe viitor, căm inul cultural va va răspunde sarcinilor m ultiple
trebui să lege mai strîns con­ ce-i stau în faţă.
sutele de inovatori ai combina­ P r e g ă t ir i pesiflrw în v ă fă m în fu Î a g rîe o l u ltim a luînd locul III Ia faza ţinutul conferinţelor de reali­
regională a festivalului bie­ tăţile gospodăriei, să le în tre ­ V. GHIŞ
tului care participă cu toată ca­ gească cu exem ple luate din
viaţă. Num ai în acest fel, sco­
pacitatea şi cunoştinţele sale la n al de te a tr u „I. L. C a ra g ia le “ . pul u rm ărit de conferinţe, de a
In atenţia comitetului comu­ rea solului şi a seminţei, pre­ Piesele, d a to rită fa p tu lu i că au mobiliZa oam enii m uncii la în ­
dezvoltarea progresului tehnic deplinirea sarcinilor ce stau în
nal de partid şi a comitetului cum şi pe aplicarea regulilor ră sp u n s u n o r problem e ce f r ă -
în industria noastră socialistă.
m întau cartierul, s-au bucurat
Aceştia sînt oamenii zilelor executiv al Sfatului popular din agrotehnice la principalele cul­ de succes.
comuna Hăşdat, raionul Hune­ turi mari.
noastre, oameni crescuţi şi edu­ doara, stă şi pregătirea pentru B rigada artistică de agitaţie
deschiderea cursurilor agrozoo­ La cercul zootehnic din Nă- a căminului cultural, prin tex­
caţi de partid. Aceştia sînt co­ dăştia Inferioară se va studia tele ei vii, alcă tu ite pe baza
muniştii. V. FÂNiCÂ
tehnice. In acest scop au fost creşterea şeptelului, ca sursă im­ unor fap te concrete din gospo­
selecţionaţi 4 lectori din rîndul portantă de venituri a colecti­ dăria agricolă colectivă, popu-
cadrelor didactice şi al tehnicie­ viştilor, îngrijirea animalelor în larlzînd frum oasele rezultate
nilor. Cursanţii au fost recrutaţi timpul gestaţiei, asigurarea ba­ obţinute de colectiviştii fruntaşi,
p rin tre care M ihai G abor, Mol-
loric în fiecare trimestru, creş­ din rîndul colectiviştilor şi în- zei furajere etc. Cercurile îşi nar Grigore, Ileş Brighita, Cas­
terea productivităţii muncii cu tovărăşiţilor. Temele care se vor vor începe activitatea la 1 de­ ier A grieta şi m eto d ele lor. de
13,6 la sută ; la preţul de cost preda vor fi axate pe cunoaşte­ cembrie a. c. m uncă, a contribuit în m are
s-a înregistrat o economie de m ăsură la lăm urirea ţăran ilo r
789.000 lei peste sarcina plani­
ficată. Aceste succese au fost întovărăşiţi ce m ai şovăiau să
posibile datorită controlului a-
supra îndeplinirii sarcinilor pe ^Rătăciri pe aceeaşi ia drum ul gospodăriei agricole
fiecare echipă şi lot, extinderea colective.
celor mai noi metode de mun­
că din ramura montaj-electro- c a le fa ls ă 4'15 In prezent s-a înjghebat la
tehnică, precum şi punerea în căm in o form aţie de m uzică
aplicare a celor 29 inovaţii care p o p u la ră şi u şo ară care re p etă
au adus o economie de 737.419
lei. de P. N ICOARĂ cu seriozitate în vederea viitoa­
relor spectacole.
La toate aceste realizări o Istoria religiilor a înregistrat mereu ne istorică, privind apariţia şi răs-
contribuţie de seamă şi-au a- Dacă form aţiile de mai sus
dus-o brigăzile fruntaşe condu­ apariţia de noi culte şi chiar dispute pindirea sectelor. Apărute în sec. XIX activează continuu, cu perseve­
se de comunistul Nicolae Chi- între ele, fiecare pretinzînd că ar fi şi începutul secolului XX, în condiţiile renţă, obţlnînd rezultate fru ­
for şi utemistul Ioan Răceu, ca­ deţinătoarea adevărului. Nici o religie accentuării mizeriei maselor de pe ur­
re au executat în bune condi- însă nu s-a dovedit mai bună ca cea­
ţiuni instalaţia electrică de la
macaraua de 300 tone a O.S.M. laltă, fiecare a avut şi are acelaşi ma exploatării capitaliste, sectele au m o ase, m ai e x is tă la c ă m in u l
nr. 2 şi brigada tovarăşului
Gheorghe Ciupitu, care a exe­ caracter dăunător, potrivnic progresului devenit biserici organizate, cu ierarhie c u ltu ra l fo rm a ţii c a re n u sîn t
cutat lucrările complexe la li­
niile de contact de la macarale social şi istoric, exprimînd aceeaşi ideo­ proprie, constituind un instrument de în c ă b in e în c h e g a te . A ltfel se
O.S.M. II.
logie a robiei, resemnării, supunerii. diversiune în mîinile capitalului. p re zin tă situ a ţia cu echipa de
Sectele religioase se deosebesc ele în Un loc important în broşură îl o- d a n s u ri fo r m a tă din 12 to v a ră ş i
esenţa lor de orice religie, îndeplinesc
ele un alt rol decît orice religie? In cupă analiza apariţiei şi formării sec­
telor în ţara noastră.
Autorul prezintă în mod plastic, fo­
ce constau particularităţile lor ? La ?6
FILMUL ZILEI: „ R A Z B U N A R E Aaceste întrebări răspunde în primul
rînd broşura „Rătăciri pe aceeaşi losind un bogat material documentar,
cale falsă" de Pavel Nicoară. felul în care sectele intensifică şi re­
Autorul, începe cu o scurtă incursiU- liefează cele mai negative trăsături ale W'.’M W W
religiei; bigotismul, fanatismul, exce­
INIMOŞII sul de misticism, caracterul antiso­
cial.
Broşura întreprinde o minuţioasă a-
naliză asupra ideologiei sectante, dez­
— Căi drumul tractorişti. Dar, se nul de h antri şi in văluind cititorilor pericolul ei. Cu ci­ F i lm u l •„ R ă z b u n a r e a " e s t e
vede că în şcoală această cam panie ? tate din însăşi practica rituală sectan­
B ogdan ee! Şeful bri­ şi-au însuşit bine ta i­ tă, cititorul ia cunoştinţă de felul cum o im presionantă frescă a vie­
găzii de tractorişti a nele m eseriei de — Nici nu vreau sectele încătuşează inima omului, ro­ ţii de m izerie a ţăranilor din
trebuit să-şi facă tractorist. In special besc raţiunea sa temerii deznădejdii, regiunile m u ntoase ale S p a ­
m îinile pîln ie la g u ­ prim ii doi, îm p reu n ă să m ă gîndesc a lt­ îi înăbuşă imaginaţia, îi omoară în­
ră pentru a fi auzit cu Ioan Cheregi, m ai fel. M u lt nu m a i a- crederea în forţele şi posibilităţile sale, niei, care în perio a d a sece­
de Ioan Bogdan. V o­ vechi, sîn t chiar v e m , circa 17 p r o c e n ­ îi frîng dorul de viaţă şi muncă, îl
cea lui era prea sla ­ fruntaşii brigăzii. te. T im p u l s-a m ai Împiedică să folosească mijloace pe
bă pentru ca să p oa­ îm bu n ătăţit întrucît- care civilizaţia şi cultura umană Ie-a
tă străbate peste N-a fost nevoie să pus la îndemînă, seamănă neîncredere
zgom otul m otoarelor insist prea m ult, pen ­ va. Teren eliberat în cuceririle ştiinţei şi în progresul
celor cinci U.T.O.S.- tru a afla că briga­ este acum suficient, culturii în genere, înjosesc fiinţa uma­
uri. da lut Cucu şi-a r e a ­ aşa că... îi d ă m b ă ­ nă. Slujind reacţiunii, forţelor întune­
lizat planul de hantri taie. în că un lucru cate ale trecutului, constituind o frînă
— Tovarăşe Cucu, în cam pan ia de p r i­ care ne face să fim în calea progresului, sectele sînt de
m ă va ră în proporţie optim işti. De cîteva fapt duşman al fericirii omului.
o clipă vă rog, am de 146 la su tă, iar în săptăm îni, toate trac­
în c e rc a t eu... cea de vară l-au de­ toarele lucrează, pe Penfru înirumusefarea şalelor ’s ă - l u c i d ă p e L u l s e l T o r c i d o ,
p ă ş it cu 18 la s u tă . pe care-l credea vinovat de
— M ergeţi cu noi acelaşi ' ogor, com a­ înfrumuseţarea satelor consti­ şoară activitatea deputaţii a re sta re a lui.
— Cu toate că pla­ tuie o preocupare de seamă a Gheorghe Dobrei şi Gheorghe
dacă v r e ţi! Trebuie sate. In felul acesta comitetului executiv al statului Totor, au antrenat un număr de In cursul drum urilor nes-
sâ-i dăm bătaie. nul anual de hantri munca parcă e mai popular din comuna Brănişca. 40 de cetăţeni la construirea po­ fîrşite prin stepele Castiliei,
este în deplin it în spornică şi tot tim ­ Intr-una din sesiunile ce au a- dului de pe şoseaua raională.
Am urcat alături p r o p o r ţie de 112 la pu l p o t fi în m ijlocu l vut loc anul acesta, problema Cu această ocazie, ei au exe­ rişului coboară in şesurile îm p re u n ă cu co n să ten ii lor,
de el. M i-a p o v e s tit brigăzii. înfrumuseţării satelor a fost a- cutat 680 ore muncă voluntară, Castiliei pen tru a găsi de lu ­ în cău tare de lucru, în tre A n ­
cîteva lucruri din su tă, nu sînîem de­ dusă la cunoştinţa deputaţilor economisind suma de 2.720 lei. cru. drea şi Luis se n aşte un pu ­
viaţa lui şi a brigăzii. — Cum vă înţ de circumscripţii. ternic sentim en t de dragos­
loc satisfăcuţi. Şi să Pentru a da un aspect mai In această căutare febrilă te care pîn ă la u rm ă va an i­
— Pe ogoarele co­ vă spun de ce. in legeţi cu oam enii, vă Comitetele de cetăţeni au mo­ frumos străzilor, în satele Bră­ a m uncii, sub arşiţa dogori­ hila ura şi dorinţa de ră zb u ­
cam pania de toam nă, bilizat un număr însemnat de nişca, Boz şi Tîrnăviţa s-au toare a verii, pasiunile se nare. A scultind îndem nurile
lectiviştilor din raio­ tim pu l n-a prea fost ascultă, am interve - i oameni !a diferite acţiuni pa­ înfruntă, ura izbu cneşte cu inimii, cei doi duşm ani, Juan
nul Ilia, lu crez din de pa rtea n oastră şi triotice, pentru înfrumuseţarea plantat peste 1.500 tei. La aces­ tărie ăespărţin d oam enii şi
1052. P ro p riu -zis m a i nici teren eliberat nit eu cu o ultim ă satelor. îm pin gîn du -i la crim ă. şi Luis, se îm pacă, iar A n­
m u lt la colectivele n-am avut întotdeau­ întrebare înainte de te lucrări s-au evidenţiat depu­ drea va răm în e alături de o- s
din Deva. Sîntuhalm na, a tît cît pu team a coborî de pe trac­ Circumscripţiile electorale nr. Juan Diaz, revenit acasă m ul iubit.
şi Sîntanărei. B riga­ să lucrăm . Aşa că, tor ? 11 şi 15 din satul Boz, de exem­ taţii Francisc Brineţ, Filip d u p ă zece an i p e tre c u ţi în
deocam dată, brigada plu, in cadrul cărora îşi desfă­ închisoare pen tru o crim ă Film ul ru lează la cin em a ­
da pe care o conduc a şaptea, a lui M ăr- — De minune, sîn- Constantin şi Letiţia Rovinaru. pe care nu o com isese, jură, tografu l „Filim on Sîrbu“ din
a.m p r e lu a t-o în lu na gineanu, ne-a luat-o îndem nat de sora sa Andrea, D eva în tre 24— 27 noiem brie
octom brie am il aces­ în ain te. Dar... tem o brigadă for­ G. MORARU a.c.
ta. Toţi ortacii sînt m a tă num ai din ti­
tineri şi ta re inimoşi. — După părerea neri. Cu toţii sînt
Cîţiva dintre e i : Si­ băieţi harnici, in i­
m ian Ivaşcu. . Eugen dum neavoastră exis­ m oşi şi nu p recu p e­
tă totuşi şanse p en ­ ţ e s c n i m i c p e n t r u a.
dan au term inat de tru a vă realiza p la ­ ne depăşi cît m ai
m u lt planul de pro-
aurind şcoala de ăucţie.
D. AUREL
'V 'v W v 'v \