Page 83 - 1960-11
P. 83
K r . 184o &RJ3M M SOCIALISMÜL&I! pag. 3
fflggttBB
Siderurgiştilor, minereu La şantierul Contribuţia comitetelor de cetăţeni 4.500 pyseîi de salcîm
la înfrumuseţarea satelor plantaţi
mai mult si mai bun! Lupta pentru realizarea pla (Bomitetele de cetăţeni din cir scripţia deputatului Gh. Judele, De curind, elevii şcolii de 7
cumscripţiile electorale s-au dove împreună cu alte comitete, aii mo ani din corn. Brănişca, raionul
Ilia, au participat la o acţiune
_C__u___c_o__m__u_n_oi_s_fi_i __in___f_r_u__n__f_e__ trecerii socialiste pe brigăzi, sec nului de producţie a fost obiec dit a fi de un real folos în mun bilizat un număr de 160 cetăţeni de muncă patriotică. In frunte
Conferinfa toare şi pe profesii, de sprijini tivul principal ce a stat în faţa ca sfaturilor populare. Propunerile care au prestat peste 3.500 ore de fiind organizaţia U.T.M., un nu
Dc cunnd a avut loc confe rea iniţiativelor noi şi promo constructorilor de la şantierul acestora şi-au găsit de cele mai muncă voluntară. S-au evidenţiat măr de 65 elevi au muncit pe
varea cu curaj a tot ceea ce este montaj al I.G.S.H. Astfel, va multe ori rezolvarea şi au contri în mod deosebit cetăţenii din cir şantierul silvic din Brănişca,
rinţa pentru darea dc seama şi organizafiei de parfid nou în tehnica minieră. loarea producţiei globale pe cele buit în mod efectiv la buna gos cumscripţiile 13, 14 şi 16. parcela 22, unde au plantat
alegeri a comitetului de partid 10 luni ale acestui an a fost podărire a comunelor şi satelor 4.500 puieţi de salcîm, efectuînd
De un real folos în acest sens respective. 21.720 de ore muncă un număr de 320 ore de mun-'
da la !.M. Ghelar. Fiind pregă de la I. M G h elar au fost indicaţiile date de to că voluntară.
tită din timp, lucrările ei s-au varăşul Aurel Bulgărea, secre voluntară
tar al Comitetului regional de Printre cei ce s-au evidenţiat
desfăşurat in cele mai bune con- partid, care a arătat că pentru realizată în proporţie de 105,4 Sarcina privind buna gospodă în această acţiune amintim ute-
a face ca nivelul tehnic al pro la sută. Paralel cu îndeplinirea rire şi înfrumuseţare a comunei miştii Laurian Gîrzau, Ion Gaş-
diţ'iuni. Aift darea de seamă, cît puteau fi şi mai bune daca n-am ducţiei să crească, este nevoie planului de producţie fizic şi va In frunte cu depufafii stă permanent în atenţia Gomite- par, A'rgil Munteanu şi pionie
de cît mai multe cadre calificate. loric, o atenţie deosebită a fost tului executiv al Sfatului popular rii Ilie Florea, Olivia Boancă şi
şi discuţiile purtate, au dovedit fi întîmpinat unele greutăţi în dată şi creşterii continue a pro In circumscripţia electorală nr. din Teiuş. alţii.
— Noul comitet de partid —¦ ductivităţii muncii. De la înce 7 din satul Fizeşti, raionul Ha
că în perioada care s-a scurs de aprovizionarea cu material lem spunea iov. Aurel Bulgărea — putul anului şi pină în prezent ţeg (deputat tov. Mihai Gostea) La acţiunea întreprinsă pentru’ M. TIG
va trebui să ia măsuri pentru comitetul de cetăţeni a mobilizat înfrumuseţarea comunei, au fost
la alegerile precedente a crescut nos. Greutăţile, la rîndul lor, pu creşterea nivelului profesional un număr de peste 120 oameni la mobilizaţi atît deputaţii circum corespondent
al muncitorilor. Va trebui să se diferite lucrări de interes obştesc. scripţiilor electorale şi comitetele
simţitor maturitatea politică a teau fi evitate dacă am fi avut ajungă acolo îneît nici un mun de cetăţeni, cît şi comisiile, perma — 000—
membrilor de partid, capacitatea mai mult sprijin din partea co citor să nu rărnînă necuprins în- nente, pentru a studia îndeaproa-f
tr-o formă de învăţămînt de stat, pe posibilităţile locale şi ă veni Acfiune pafriofică
organizatorică şi competenţa cu mitetului de partid. sau la diferite cursuri profesio cu propuneri care să contribuie'
nale. Pentru a-şi spori şi con la realizarea în bune condiţii a' Elevii şcolii profesionale dd
care organizaţiile de bază şi co Din discuţiile purtate a reieşit solida realizările — a spus în acestei sarcini. pe lîngă Com binatul siderurgic
continuare vorbitorul — comu din H unedoara, îndrum iaţi de
mitetul de partid conduc proce de asemenea că întrecerea so niştii vor trebui să fie vigilenţi productivitatea muncii a crescut La repararea drumului comunal Propuneri importante au făcut com itetul U.T.M. pe şcoală, au
sul de producţie. Acest lucru este cialistă a luat în ultimul timp un la uneltirile duşmanului de cla ia construcţiile metalice la 27,3 dintre Galaţi-Fizeşti, de pildă, au deputaţii Zoe Barbu, Iacob Sele- în tre p rin s în z iu a de 14 n o iem
să, care sub o formă sau alta. tone pe cap de muncitor, iar la fost prestate un număr de 2.200 ore jan, loan Crişan Nelu şi alţii. Ei brie o acţiune patriotică. Cu
oglindit pe deplin şi de faptul caracter mai mult formal, neîiind caută să frîneze bunul mers al montaj utilaj tehnologic la 35,2 de muncă voluntară, economisin- au propus ca străzile Gloşca, @ri-' acest p rilej, num ai cei 46 elevi
producţiei. tone pe cap de muncitor, faţă du-se suma de 6.600 lei. Tot prin şan, Horia, Roşiori şi Vasile Roai- ai anului rr A şi D au să p a t
că muncitorii, tehnicienii şi in îndrumată şi urmărită îndea muncă voluntară s-au reparat 4 tă să fie pietruite şi să se acopere de-a lungul şoselei H unedoara—
Tovarăşul Aurel Bulgărea a trotuarele cu pietriş îşi zgură roşie. D eva 92 g ro p i şi a u p la n ta t to t
ginerii întreprinderii, în frunte proape dc către comitetul sindi arătat de asemenea că realiză a tîţia pomi. Da această acţiune
rile obţinute în cursul acestui La înfăptuirea acestor propuneri patriotică elevii s-au în tîln it şi
cu comuniştii, au extras de la catului. an sînt o consecinţă a creşterii de aceeaşi perioadă a anului podeţe şi s-ati plantat peste 200 au participat 1.560 cetăţeni, care1 cu colectiviştii din satul C ristur,
începutul anului mai mult de rolului de conducător al organi au prestat 21,720 ore de muncă care de asem enea executau ace
17.000 tone de minereu peste Comuniştii au arătat că, co zaţiilor de bază* a competenţei trecut, cînd s-a obţinut numai pomi fructiferi. voluntară, realizînd o economie de leaşi lucrări.
pian şi au realizat economii su mitetul de partid a avut lipsuri 50.050 lei. Prin muncă voluntară
plimentare !a preţul de cost în şi în organizarea muncii de par cu care acestea au condus pro 25,9 tone. O activitate rodnică a desfăşu au mai fost executate şi alte lu I. OLARU
valoare de peste 450.000 lei. tid. In acest sens a fost aspru cesul de producţie şi a creşte Creşterea productivităţii mun rat şi comitetul de cetăţeni din crări : săparea a 2.550 m.l. şan
criticat tovarăşul Lăscuţ Motoc, rii gradului de conştiinciozitate circumscripţia electorală nr. 26 ţuri, acoperiri cu pietriş ă 10 km. corespondent
Realizările amintite au fost responsabilul cu agitaţia şi pro cii se datoreşte şi atenţiei ce i s-a din satul Ponor, care a antrenat de drum comunal etc.
posibile datorită unor măsuri paganda din cadrul comitetului, a muncitorilor. El a subliniat că
politice şi tehnico-organizatorice aceste realizări puteau fi şi mai dat introducerii micii şi marii un număr însemnat de cetăţeni la S. O.
pentru că n-a luat măsuri în ve frumoase dacă toate organiza
de mare eficacitate. încă de la derea instruirii întotdeauna la ţiile de bază ar fi riluncît la fel mecanizări a lucrărilor cu vo desfundarea şanţurilor pe 6 distan A A A /V W W \|
începutul anului, comitetul cîe timp a agitatorilor. Ca urmare, de bine.
partid al minei s-a orientat spre muncitorii n-au fost informaţi lum mare, precum şi antrenării ţă de 1.300 m.l. şi la spoirea gar-
întărirea tuturor echipelor şi operativ cu hotărîrile partidului Vorbitorul a recomandat nou
schimburilor cu membri şi can şi guvernului şi cu cele mai noi lui comitet să nu alunece pe majorităţii colectivului în între i durilor şi a pomilor plantaţi pe
didaţi de partid. Prin aceasta, probleme ale vieţii interne şi in panta autoliniştiriî. Pentru a fa străzi.
au fost asigurate controlul şi în ternaţionale. ce ca în anul viitor să se obţină cerea socialistă.
drumarea permanentă de către \ Deputatul Gheorghe Judele Bă-
organizaţiile de partid a fiecă O consecinţă a lipsurilor ca Pentru impulsionarea şi mai ) băruţă din circumscripţia electora-
rui foc de muncă. re s-au manifestat în activitatea
comitetului de partid, a felului mult a ritmului de desfăşurare lă nr. 12 din satul Nădăştia In-
Comuniştii au fost tot timpul
în care a condus activitatea bi a procesului de producţie, s-ă > ferioară, a făcut mai multe pro-
exemplu de conştiinciozitate şi rourilor organizaţiilor de bază,
hărnicie în lupta pentru sporirea este şi rămînerea în urmă a lu depus un efort susţinut pentru L puneri valoroase comitetului exe-
productivităţii muncii şi reduce crărilor de investiţii — spuneau
rea preţului de cost al minereu comuniştii. Ei au arătat că toate extinderea muncii în acord. S cutiv. Printre acestea au. fost
lui. Astfel, grija pentru folosirea Printre muncitorii care şi-au •> terminarea căminului cultural şi a
aceste deficienţe puteau îi evita \ grajdului gospodăriei colective şi
din plin a zilei de muncă şi a te dacă comitetul şi-ar fi îmbu adus o contribuţie valoroasă la <¦ procurarea materialului necesar
utilajelor, pentru gospodărirea nătăţit stilul său de muncă. obţinerea acestor rezultate sînt / pentru începerea lucrărilor la po- ?
materialelor şi separarea sterilu Faptul că de la începutul anu comuniştii Simion Voinea, > dul de peste vale. In acest sens,
lui din minereu, au devenit preo lui, în nici una din şedinţele
cupări permanente ale tuturor sale, nu s-a analizat felul în ca Gheorghe Voinea, Traian Rusu, t comitetul de cetăţeni din circum m tm O G U AM U L B L
minerilor- La îndemnul comuniş re şi-au dus la îndeplinire sar
cinile unii membri ai comitetu loan Truţescu şi alţii.
tilor. schimburile au început să
se facă fa faţa locurilor, de mun lui, a dăunat. Dacă ar îi fost rezultate şi rtiai bune — a spus H5Cr= 26 NOIEMBRIE 1960
că, puşcarea fronturilor a înce analizaţi de pildă tovarăşii loan el — este necesar să se studieze PROGRAMUL I : 7,15 Melodii popu artistic; 22,30 Muzică de dans.
put să se facă mai judicios, iar Bidiga. preşedintele comitetului Realizări Ia revizia
risica de materiale a fost evitată. sindicatului, şi Lărcuţ Motoc, cu multă atenţie sarcinile ce
responsabilul cu agitaţia şi pro reies din documentele celui de-al
Sub îndrumarea comitetului paganda, rezultatele ar fi fost cu
de partid, conducerea exploată totul altele. Hl-lea Congres al P.M.R. şi n de vagoane lare romîneşti; 7,30 Sfatul medicului: PROGRAMUL II: Î4.30 Goncert de
recentei plenare a C.C. al P.M.R. Herpesul; 8,00 Din presa de astăzi; muzică populară romînească; 15,25
rii a întocmit din timp şi a tra de către toţi comuniştii, să fie Colectivul de m uncă ai revi b'unătăţirll condiţiilor de p re 9.30 -„Salutul cravatelor roşii“ — e- Gîritece din R.P. Mongolă; 16,15 Mu
dus în viaţă un plan de măsuri luate încă de pe acum toate mă ziei de vagoane C.F.E. Teiuş gătire profesională a persona misiune de cîntece pioniereşti; 10,30 zică populară romînească interpretată
surile ca pianul de producţie pe depune eforturi susţinute pen lului, a fost p ro iec tat şi co n stru Muzică uşoară; 11,03 Muzică din ti de Vlad Dionisie; 16,30 „Călătorie
tehnico-organizatorice bine gîn- $ă pregătim rjin timp anul 1961 să se îndeplinească în tru îndeplinirea la tim p şi în it panoul-rulou de docum enta pare;' 12,20 Album sportiv; 13,05 muzicală“ — muzică uşoară; 16,45
dit. încă de la începutul anului mod ritmic şi la toţi indicii. F.l bune condiţiuni a sarcinilor re tehnică, Specific ram urii re s Goncert de prînzţ 14,00 Din folclorul Ştiinţa în slujba păcii: Despre natura
s-a ocupat de asemenea de răs planului de transport. pective. P rin folosirea acestui popoarelor; 14,32 Muzică simfonică; gravitaţiei universale. . Emisiune pri
au fost luate măsuri pentru îm succesele cemihii v iito r punderea ce o au organizaţiile panou-rulou se ajunge la o ri 15.20 Duete celebre din operete; 15,45 mită din partea Radioteleviziunii So
bunătăţirea aprovizionării locu Sub conducerea organizaţiei dicare tot m ai m are a califică Actualitatea literară în revistele noas vietice i 17,30 Gârneţ de reporter: Li
de partid pentru creşterea şi e- de partid, m uncitorii reviziei rii personalului de la siguran tre; 16,15 Vorbeşte Moscova 1 16,45 bretul dfe economii...; 18,05 Vreau să
rilor de muncă cu materiale şî Un loc important, atît în da ducarea tineretului, arătînd în a- de vagoane din Teiuş, au ob ţa circulaţiei. Muzică populară romînească; 17,15
cest sens că noul comitet va tre Interpreţi romîni de muzică uşo ară; ştiu (feluare) ; 1B,25 Goncert de es
vagonete goale, pentru reorgani rea de seamă, cît şi în discuţii, bui să conducă cu mai multă ţinut im portante realizări. Ast P e n tru colectivul reviziei d'e 1840 Interprete de muzică populară
grijă organizaţia UT.M. fel, planul la osii convenţionale vagoane din Teiuş, lu p ta pentru romînească; 19,05 Scrisori din ţară; tradă ; 19,30 Pe teme internaţionale;
zarea brigăzilor şi repartizarea l-a ocupat discutarea cifrelor de în p rim ele 10 luni ale ac estu i realizarea de cit m ai m ulte eco 20.20 Extraordinara călătorie a unei
In încheierea cuvîntării sale, nomii constituie o preocupare 21,10 Gîntă corul Radioteleviziunii;
proporţională a cadrelor califica, plan pe anul 1961. Din expune tov. Aurel Bulgărea a arătat că an a fost realizat în proporţie cărţi. Reportaj de Dionisie S incan; 21,30 Moment poetic : Din lirica afri
membrii organizaţiei de partid perm 'anentă. P in ă în prezent,
te pe brigăzi şi pe schimburi. rea tovarăşului Gheorghe Gheor- de ia I.M. Ghelar vor trebui să de 108,30 la su tă , ia r p lan u l d'e printr-o m ai raţională folosire 20.30 Muzică de d a n s; 21,15 Album cană; 21,35 Muzică de dans; 23,15
depună toate eforturile pentru a a consum ului de m a te ria le şi
S-au luat de asemenea măsuri ghiu-Dej la recenta plenară a se achita cu cinste de sarcinile p re s ta ţie a fo s t d e p ă şit cu 6,8 prin re condiţionarea de piese Muzică de dans.
puse în faţa întreprinderii de ce! la sută. P rintr-o mai bună or
în vederea introducerii tehnicii C.C. al P.M.R. reiese că produc de-al Ill-lea Congres al P.M.R ganizare a echipelor s-a reuşit vechi ca buidane, inele eclise etc.
şi recenta plenară a C.C. a! să se fa c ă rev iz u irea la tim p şi s-a reuşit să se econom isească
miniere noi şi a aplicării unor ţia de minereu de fier a ţării P.M.R., să facă totul pentru ca în m'ai b u n e co n d iţiu n i la to a te
angajamentul luat în conferinţă tren u rile a tit la sosire cît şi la su m a de 17.000 Iei, f a ţă de
metode de exploatare de înaltă noastre va trebui să crească "în plecare, redueîndu-se procesele 6.000 lei cît a fo st p la n ific a tă .
— de a da siderurgiştilor în a- tehnologice cu 20-21 m inute.
productivitate. anul viitor cu peste 20 la sută. nul viitor cu 10-000 tone mine Pentru creşterea productivităţii O contribuţie de seam ă la ob /'frltiF tin T iie f)
reu mai mult decît prevederile m uncii şi reducerea efortului fi ţinerea acestor succese şi-au
Ca o urmare a măsurilor lua In acest sens minerilor din Ghe planului şi a realiza o economie zic, h arn ic u l colectiv de aici a adus-o lăcătuşii de revizie
am enajat din resurse locale un Gheorghe Stoica, loan Avram,
te de către comitetul de partid şi lar le revine sarcina de a extra la preţul de cost în valoare de atelier unde se rep ară dinam uri R om ulus B otoga şi m eseriaşii
peste 800.000 lei — să devină şi regulatoare. In vederea îm - lo an M aier şi P e tra Beldean.
a exemplului însufleţitor al co ge cu peste 10.000 tone mine 26 NOIEMBRIE 1960
realitate.
muniştilor, care a j aplicat cu reu mai mult decît în anul a- DEVA: Răzbunarea; ALBA lisele varieteului] ORĂŞTIE:
IULIA : Mamelucul; Secretul Pentru 100.000 de mărci; Lilly/
curaj metodele noi de muncă, cesta. cifrului; BRAD : Un cîntec stră PETROŞANI: Katia Ratiuşa ;
bate lumea ¦ ILIA : Oameni sau Rătăcirile dragostei: SIMERIA:
productivitatea muncii a crescut Comuniştii au analizat aceas majuri ¦ HAŢEG: Vremea ghi
de fa o lună la alta, iar conţinu tă problemă cu mult simţ de răs oceilor; SEBEŞ: Pescarii din Bădăranii 7 LONEA: Război şi
tul de metal în minereu a sporit. pundere. Ei au arătat că există Arhipelag ; HUNEDOARA: Cu-
In ultima perioadă, de pildă, pro toate condiţiile ca planul de pro pace / TEIUŞ : Port des Lillas ;
ductivitatea muncii în abataj a ducţie pe anul viitor să fie în
crescut cu 12,4 la sută faţă de deplinit şi depăşit la toţi indicii. ZLATNA: Enrico Caruso"; A-
cea planificată, iar pe întreprin
dere, cu 6,4 fa sută. Conţinutul — Sarcinile ce ni (e-a pus @ú-niinietórii din &ălân CITITORI POLDU DE S U S : Torentul.
partidul în faţă pentru anul vii au p.mmt ţtt un dmm bmt
de metal al minereului livrat si- tor sînt deosebit de importante. OAMENI AI MUNCII Sâff.âMiM ÍG0MMÍEI
derurgiştilor din Hunedoara în Dacă noi, comuniştii, vom vorbi DIN AGRICULTURĂ LU
primele nouă luni ale anului a CRĂTORI DIN G.A.S. SI Z .U '3 0 N 0 !E M 8 »lL
fost mai mare decît prevedeau pe larg despre ele tuturor mi S.M.T., ŢĂRANI MUNCI
sarcinile de plan cu peste 7.300 nerilor, dacă ne vom mobiliza TORI CU GOSPODARII p l|| .
tone. şi mai mult eforturile, cu sigu
ranţă că le vom îndeplini şi de ¦ - m SSSSâ: IPSIif
Despre succesele obţinute de păşi — spunea comunistul An Cu citea timp in urmă zia de normatori. La ora actua in şedinţa de partid, la ca INDIVIDUALE ŢĂRANI
mineri, sub îndrumarea organi ton Lucaci. rul „Drumul socialismului“ a lă se află pe şantier 5 nor re au luat parte toţi comu COLECTIVIŞTI, VĂ PU
zaţiei de partid, au vorbit cu criticai unele aspecte negative matori care privesc cu mai niştii de pe şantier, s-a ana TEŢI ABONA LA OFICII
multă mîndrie participanţii la Minerul Dumitru Chebac a a- din munca constructorilor de multă răspundere sarcinile pe lizat activitatea conducerii LE SI A G E N Ţ I I L E
conferinţă. Ei au arătat însă că rătat că una din căile de sporire pe şantierul noului oraş mun care le au. Ceea ce trebuie şantierului, a biroului organi
au existat şi lipsuri care au fă a realizărilor la locul său de citoresc din Călan. Atunci s-a scos in evidenţă este şi fap zaţiei de bază, a sindicatului P.T.TR., LA FACTORII
cut ca realizările să nu oglin muncă este şi îmbunătăţirea constatat de ¦pildă, că din tul că s-a trecut la reorgani şi organizaţiei de U.T.M. iuin- POŞTALI SI LA DIFU-
dească întru totul posibilităţile transportului. In încheierea cu- cauza unor deficienţe in or zarea brigăzilor iar în diferite du-se unele măsuri concrete. ZOPvII DE PRESĂ.
reale ale colectivului. vîntului său a spus: ganizarea muncii, a slabei şedinţe s-au fixat sarcini pre Datorită acestora munca pe
munci de îndrumare desfăşu cise pe fiecare brigadă, echipă şantier s-a îmbunătăţit. Zilele CITITI ZIARELE SI
Realizările puieau fi — In numele colectivului din rată de organizaţia de partid, şi om. In felul acesta respon acestea au fost date în folo REVISTELE AGRICOLE.
care fac parte, mă angajez să ca şi a altor deficienţe, pla sabilitatea oamenilor in ce sinţă noi blocuri frumoase şi
şi mai hune ne îndeplinim planul de produc nul de predare a apartamen priveşte darea ta timp în fo confortabile. După cum. spu „SĂPTĂMÎNA ECONOMIEI“
ţie pe anul viitor în numai 11 telor era mult rămas in urmă losinţă a blocurilor prevăzute nea tov. Nicoiae Sasu, şeful
Discuţiile purtate pe marginea liihi. iar productivitatea şi preţul şantierului noului oraş Călan, Cu prilejul „Săptămînii economiei“, Casa de Economii şl
dării de seamă au dovedit pe de cost erau realizate mult tosI R ate planul pe anul în curs va fi Consemnaţiuni oîeră noi avantaje depunătorilor pe librete de
deplin creşterea simţului de răs Participanţii la discuţii au a- sub posibilităţi. respectat, in bună măsură. Nu economii C.E.C. cu cîştiguri. Astfel, la tragerea la sorţi trimes
pundere a! membrilor de partid rătat că pentru înfăptuirea cu creşte iar munca se desfăşoa vor putea fi date insă -în fo trială a libretelor de economii C.E.C. cu cîştiguri, din 31 de
pentru soarta producţiei. Cei în succes a noilor sarcini este ne Articolele apărute in ziar au ră cu mai mult spor. losinţă, din. cele 514 aparta cembrie, în afara celor 20 cîştiguri de 250%, 200%, 100%, 50%,
scrişi la cuvînt au criticat cu cesar ca noul comitet de partid fost analizate cu răspundere de mente prevăzute, două blocuri şi 25%, faţă de soldul mediu trimestrial, ce revin la fiecare 1-000
multă tărie lipsurile manifesta să ia din timp o serie de mă către conducerea şantierului şi O altă măsură luată a fost cu 20 apartamente urmînd ca de librete, se vor acorda în plus numeroase alte cîştiguri pe
te în activitatea comitetului, a- suri bine chibzuite. In primul de către comitetul raional de aceea de a se face aprovizio ele să fie predate in primul bază de terminaţii de 4 cifre în raport cu soldul mediu tri
rătînd totodată şi căile pentru rînd. va trebui să fie îmbunătă partid Hunedoara. In răspunsul narea locurilor de muncă prin trimestru al anului viitor. mestrial.
îndreptarea lor. ţită munca dc partid. Colective trimis la redacţie se arată că o descărcări directe la punctele
le de agitatori şi propagandişti bună parte din deficienţele de lucru, in legătură cu eco Faţă de condiţiile mai bune Depunînd din timp sume mari pe libretul tle ecoribrriii
— /vîunca comitetului sindica să fie instruite întotdeauna la semnalate au fost rezolvate. nomisirea de cărămizi s-au de muncă create în ultimul C.E.C. cu cîştiguri, vă sporiţi simţitor posibilităţile de cîştig.
tului n-a fost îndrumată în su timp cu cele mai acute probleme luat măsuri ca toate resturile timp, există toate posibilită
ficientă măsură de către comi ale producţiei, cu toate hotărîrile Astfel, au fost luate măsuri de cărămizi să fie strinse şi ţile ca planul să fie îndepli ri'irnn-.
tetul de partid — a spus în cu- partidului şi guvernului. Să se de cazare a muncitorilor prin întrebuinţate la pardoseli, cu nit integrai. Pentru aceasta
vîntu! său comunistul Gheorghe acorde o atenţie mai mare orga accelerarea ritmului de cons loare în barăci şi spălătoare. este necesar insă să fie înlă -»y—>r -> ,---1 [ -»/->n/ - - \ j —» p p p / —» ( — ' f a — *r
Cristea. in unele secţii consfă nizării convorbirilor cu muncito trucţie a barăcilor, iar lipsa Au mai fost luate măsuri de turate şi unele lipsuri care
tuirile de producţie s-au ţinut rii la locul de muncă. Noul co forţelor de muncă, in special depozitarea materialelor în mai există in ce priveşte or PREMII MARI LA LOTO CENTRAL
neorganizat, fără a fi pregătite mitet va trebui să îndrume con mai bune condiţii etc. ganizarea muncii, instalarea
din timp. Astfel, muncitorii n-au ducerea exploatării şi conduceri calificate, a fost remediată unor magazii intermediare, în ÎN REGIUNEA HUNEDOARA
avut posibilitatea să vină cu pro aşa fel ca să nu se mai piardă
puneri judicioase de îmbunătă le sectoarelor în vederea luării in bună parte. La blocurile timp pentru procurarea de m M m L E I â CIŞTIG A T
ţire a muncii, iar cînd au îăcu- celor mai eficace măsuri pentru materiale, asigurarea necesa
t-o totuşi, propunerile lor au ră recuperarea rămînerii în urmă la punct Ai, D, E, H şi L au fost rului de zidari calificaţi, sti Ducea Constantin din Orăştie )
mas neluate în seamă. Noul co lucrările dc investiţii, condiţie mularea morală şi materială
mitet de partid va trebui să ţină repartizate două brigăzi com a constructorilor etc. { LÂ TRAGEREA LOTO CENTRAL DIN 11 NOIEMBRIE 1960. ^
cont de acest lucru. esenţială asigurării planului pe
anul viitor. plexe care lucrează în per V. ALBU . —u •j
— Noi, minerii de (a Vadul
Dobrii, am obţinut rezultate des Conferinţa a pus în faţa nou manenţă. ŞI DVS. PUTEŢI OBŢINE ASEMENEA PREMIU JU-j]
tul de bune — spunea minerul lui comitet sarcina dc a se o-
Petru Baba. Realizările noastre cupa pe viitor mai mult de edu Una din cauzele rămînerii CÎND CU REGULARITATE LA LOTO CENTRAL, CU B l-2
carea minerilor în spiritul atitu
dinii socialiste faţă de muncă, in urmă s-a datorat şi lipsei rLETE MULTIPLE A 4 NUMERE — 8 LEI. '1
de organizarea judicioasă a în
AZI, JOI, ESTE ULTIMA ZI, ÎN CARE VĂ MAI PUTEŢI 1
f PROCURA BILETE LOTO CENTRAL. 1
’— O— 11— t\— U.J u / i J i J i J i J i J i J i J i J u / uJu/Ü u/u/ha/i