Page 85 - 1960-11

^ I íi0 {tiCci C.1^¦1?4*<r"•C
Anul XII. Nr. 1841
Fier vechi pentruDezbaterea sarcinilor de pian pe anul 1981
Cy încredere în viitor
Saroinile planului anual au fost rea­
lizate cu aproape 2 luni înainte de
termen. Totodată colectivul secţiei Va­
lea Dosului, aparknînd I.M. „Gh. Do-
ja“ din Zlatna, a realizat şi o eco­
nomie la preţul de cost în valoare de
peste 540.000 lei. Succesul se datoreşte
muncii entuziaste a întregului colectiv
care în acest an a manifestat mai
mult .interes pentru buna organi­
zare a locurilor de muncă; atît în mi­
nă, cît şi la uzina de preparare. A
existat de asemenea preocupare şi
pentru introducerea unor noi metode
de muncă şi folosirea la maximum a
tuturor rezervelor interne. La cuptoa­
rele pentru prăjirea minereului, de
pildă, arderea cu lemne a fost înlo­
cuită cu combustibil lichid, ceea ce a
influenţat în mod simţitor asupra re­
ducerii preţului de cost.
Toate acestea au ieşit în evidenţă
şi cu ocazia discutării cifrelor de plan
pentru anul 1961. Veniseră in sala de
şedinţe majoritatea muncitorilor, ingi­
nerilor şi tehnicienilor, oameni harnici
ca Ştefan Mermezan, Petru Guş, Panfi!
Meteşan, Dumitru Brătean şi alţii, care
în acest prim an al şesenalului au
adus o contribuţie deosebită la obţi­
nerea succeselor amintite.
Realizările obţinute cit şi sarcinile
pentru anul viitor au fost expuse de
către tovarăşul Gheorghe Bibolar, şe^
ful secţiei. Au luat apoi cuvîntul nu
meroşi muncitori care au făcut pre
ţioase propuneri pentru ca noile sar
cini să fie realizate în mod ritmic ş
chiar depăşite. A luat^ de pildă, cu
vintul şi tov. Vasile Jurat de la uzina
de preparare. El a arătat că dezbaterea
cu mult înainte a cifrelor de plan va
permite întregului colectiv să ia din
timp toate măsurile menite să asigure
o bună desfăşurarea a muncii şi să
contribuie la îmbunătăţirea calităţii
producţiei.
— Sîntem foarte bucuroşi — a spus
vorbitorul — că şi colectivul nostru
se poate mîndri cu unele rezultate
Garanţia su cceselo r
viitoare
Minerii de la sectorul Brădişor al
I.M. Barza au obţinut în cursul a-
cestui an succese de seamă în bătă­
lia pentru a extrage cît mai mult mi­
nereu din abatajele în care muncesc.
Astfel, echipele conduse de minerii
Nicolae Crăciun, Traian David şi Ioan
Andraş, au depăşit normele de pro­
ducţie cu 10-15 la sută. De asemenea)
la sectorul Brădişor al I.M. Barza a
fost terminată recent excavarea şi be-
tonarea unei galerii de ocol, s-au rea­
lizat viteze de înaintare sporite etc.
Aceste succese i-au făcut pe mi­
nerii de aici să privească cu încredere
sarcinile pentru anul viitor. Şi dacă
la dezbaterea cifrelor de plan cu toţii
au manifestat un entuziasm deosebit
şi majoritatea şi-au luat angajamente
valoroase, înseamnă că oamenii cu­
nosc posibilităţile de care dispun, sînt
convinşi că sarcinile nu întrec puteri­
le lor.
— E drept că planul nu-i uşor de
îndeplinit — a spus minerul şef de
echipă Aurel Vîrciu — dar noi tot îl
facem mai devreme. Eu m-am consul­
tat cu ortacii şi ne-am luat un anga­
jam ent: în fiecare lună, vom extrage
peste plan 10 tone minereu. Gerem
însă conducerii sectorului aer com­
primat suficient, material lemnos şi
exploziv la timp.
Angajamente asemănătoare şi-au
luat şi minerii Ioan Andraş şi Viore!
Heteu. Primul s-a angajat ca împreu­
nă cu echipa sa să depăşească pla­
nul fiecărei luni cu 5 tone de mine­
reu, iar al doilea să realizeze peste
plan, în fiecare lună, 3 m.l. de ga­
lerie.
Gei doi mineri, ca şi toţi ceilalţi, au
făcut şi propuneri valoroase. Aşa de
pildă, comunistul Ioan Andraş a pro­
pus ca în orizontul nr. 5 să se con­
struiască un rostogol. In acest fel,
echipa va putea fi aprovizionată în
ikbhl
Angajamentul la economii a fost îndeplinit
Colectivul de muncitori, ingi­
neri, tehnicieni şi maiştri, din
sectorul maşini de cusut al U.M.
Gugir, s-a angajat să realizeze
în acest an economii ia preţul
ne cost al producţiei în valoare
de 2.500.000 lei.
Perfecţionînd procesul tehno­
logic de fabricaţie, reducind nu­
mărul de operaţii la diferite pie­
PROLETARI DIN TOATE Ţ A W L E , UNITI VA :
!F? QiOftsí •<„
Hirnvdoara-Deva ^
Vineri 25 noiembrie 1980
| t^SSJBBWKKBSSSBBBXBBSEESEaBSa^SBfSBBSBBBSSSOKSM^^^i
bune în muncă. Totuşi ţinînd cont
că sarcinile de plan pe anul viitor
sînt mult sporite, vreau să propun
următorul lucru : se ştie, de pildă, că
odată cu evacuarea zgurii din cuptoa­
re se pierde o mare cantitate de e-
nergie calorică. Pentru utilizarea ei
in scopul îmbunătăţirii procesului de
producţie consider că este necesar să
se amenajeze o instalaţie foarte simplă
şi cu posibilităţi locale. Odată cap­
tată, această energie poate fi folosită
la cuptoarele de uscare a minereului.
Bineînţeles că în această direcţie
trebuie să ne acorde un oarecare spri­
jin şi conducerea întreprinderii.
Maistrul Nicolae Novăcean a ară­
tat că, folosind posibilităţile locale
pot fi rezolvate multe probleme care
să contribuie Ia bunul mers al proce­
sului de producţie. Printre altele el a
arătat că pentru reducerea pierderilor
în steril, trebuie să se ia măsuri ca mi­ Tulea, la orizontul 1 şi mina Vest, alte
nereul să fie concasat Ia dimensiuni
mai reduse, ceea ce va uşura şi pro­
cesul de disociere în cuptoare. De a-
semenea, maistru! Nicolae Novăcean
a arătat că este necesar să se ia mă­
suri şi pentru mecanizarea lucrărilor
de evacuare a zgurei, iar în mină să
se dea mai multă atenţie folosirii ju­
dicioase a lemnului şi explozivului.
Din discuţiile purtate a mai reieşit
şi faptul că trebuie să se pornească
o acţiune pentru punerea în valoare a
unor noi rezerve de minereu cu un
conţinut mai bogat. Minerul Ni­
colae V'inţan a arătat necesitatea
intensificării muncii politice în rîn-
dul muncitorilor cît şi pregătirea aces­
tora cu unele probleme privind redu­
cerea preţului de cost. In urma tutu­
ror discuţiilor colectivul secţiei Valea
Dosului, aparţinînd întreprinderii mi­
niere „Gh. Doja“ din Zlatna s-a an­
gajat ca în anul viitor să-şi depăşeas­
că sarcinile de plan cu 10 la sută şi
să realizeze o economie la preţul de
cost peste prevederile planului de
(50.000 lei.
I. MANEA
condiţii mai bune cu materialele ne­
cesare. De asemenea, minerii nu vor
mai fi nevoiţi să aştepte după vago-
nete goale, pentru că vor avea unde
depozita minereul.
Multă admiraţie a stîrnit angaja­
mentul minerului şef de echipă Nico­
lae Dărăbanţ.
— Eu îmi cunosc oamenii aşa cum
mă cunosc pe mine — a spus el. Ştiu
de asemenea,, că planul sectorului nos­
tru depinde în mare măsură de puţul
Brădişor. De aceea m-am sfătuit cu
ortacii, ne-am făcut toate socotelile
şi am pregătit un angajament pe care
ni-1 luăm aici, în faţa întregului co­
lectiv: vom termina adîncirea puţului
pînă la orizontul 180 m. cu două luni
mai devreme !
Multora nu Ie venea să creadă. II
ştiau ei pe Dărăbanţ un miner bun
şi la fel pe toţi cei din echipa lui,
dar oricum, angajamentul e prea în­
drăzneţ. Gînd a luat cuvîntul şi mais­
trul Crăciun Negru însă, oamenii s-au
dumirit.
— Dacă stau şi socotesc bine, an­
gajamentul lui Dărăbanţ e pe deplin
realizabil — a spus Grăciun. Are totul
pregătit, oamenii cunosc bine lucrarea.
Secretul e însă altu l: aici nu se pier­
de nici un minut, nu se face nimic
de prisos. Dar dacă mă asociez a-
cestui angajament, înseamnă că trebuie
să-i ajut pe minerii din echipa lui
Dărăbanţ. Şi o voi tace.
S-au mai luat şi alte angajamen­
te, s-au mai făcut şi alte propuneri.
Ge dovedesc toate acestea ? înainte de
tonte că minerii sînt hotărîţi să rea­
lizeze planul de producţie al anului
viitor înainte de termen. Ori, aceasta
înseamnă că succesele viitoare sînt
asigurate. Gea mai sigură garanţie e
cuvîntul de miner. Şi el a fost dat I
se, prin adoptarea unor soluţii
noi, productivitatea muncii a
crescut în mod simţitor, iar pre­
ţul de cost pe unitate de produs
s-a redus lună de lună. Ca ur­
mare, harnicul colectiv al aces­
tui sector a reuşit să îndepli­
nească şi să depăşească angaja­
mentul anual cu privire la eco­
nomii, realizînd 2.580.000 lei e-
conomii la preţul de cost.
4 pagini 20 bani Mecanicul Nico­
lae Petrescu lucrea­
ză la secţia atelie­
re a I.E. „Ardea­
lul“ din Alba Iulia.
Muncind cu price­
pere şi hărnicie în
perioada 1—15 no­
iembrie a.c., el şi-a
depăşit norma cu
circa 17 la sută.
In clişeu, meca­
nicul Nicolae Pe­
trescu, lucrînd la
reparaţia unui mo­
tor de tractor.
398.000 kg.
Tinerii de la I.M. Teliuc şi-au luat Perioada de timp dintre 22—29 no­ 'â &
angajamentul ca în cursul acestui an iembrie, utemiştii de la I.M. Teliuc au
să colecteze 350.000 kg. fier vechi. Da­ declarat-o „Săptămîna colectării fieru­ LA MINA URICANI
torită eforturilor depuse, ei au colec­ lui vechi“. Gu acest prilej, şi-au luat
tat pînă zilele trecute 398.000 kg. fier angajamentul de a colecta încă 60.000 Se pot realiza econ om ii.la toate
vechi. kg. fier vechi. elem en tele prefalti! de c»st
Organizaţi în 4 brigăzi de muncă Cele 15 brigăzi de muncă patriotică
patriotică, utemiştii de la secţia trans­ existente în întreprindere au şi pornit
porturi a I.M. Teliuc. şi-au adus cea la acţiune. In ziua de 22 noiembrie,
mai mare contribuţie la obţinerea aces­ numai brigada de muncă patriotică de
tui succes. Astfel, în cele 10 luni ale Ia sectorul I, condusă de tov. Octavian
acestui an, ei au colectat 112.000 kg. Şutea, a adunat din incinta sectorului,
fier vechi. peste 16.000 kg. fier vechi.
Contribuţia minerilor din Ghelar Dacă in trimestrul III al aces­ s-a realizat o economie de 0,26 datoreşte in cea mai mare par
tui an colectivul E. M. Uricani lei pe tonă. Depăşirea consu­ te consumurilor specifice urn
Pînă în luna noiembrie a.c., mine­ mii de kilograme de fier vechi au luat a realizat o economie la preţul mului de energie în cursul tri­ flate la material exploziv şi 1;
rii din Ghelar au predat I.C.M. Hune­ locul celor predate. de cost in valoare de numai 15 mestrului III este in cea mai lemn de mină foios.
doara 490 tone fier vechi. Acţiunile de bani pe tona de cărbune, in lu­ mare parte o consecinţă a fo­
colectare a fierului vechi continuă. As­ O contribuţie preţioasă la succesele na octombrie economia realiza­ losirii neraţionale a utilajelor. Consumul de material explo
tăzi, lîngă staţia de sortare, la cariera înregistrate de I.M. Ghelar în acţiunea tă se ridică la peste 5 lei pe ziv este explicat întrucitva prii
de colectare a fierului vechi au adus-o tonă. Aceasta dovedeşte că mi­ Economia realizată în luna exploatarea stratului 8-9 blocu
brigăzile utemiste de muncă patriotică. nerii de la Uricani manifestă octombrie dovedeşte că în ulti­ 5 cu o duritate mai mare. Tc
o preocupare crescindă pentru mul timp s-a făcut un pas bun tuşi, rezultatele obţinute la v
=09= reducerea preţului de cost al în direcţia reducerii consumu­ nele locuri de muncă din acc
cărbunelui cocsificabil. lui de energie electrică. Dar, laşi strat dovedesc că exist
le fiecare membru aSechipei—6.000 lei economii anual ceea ce s-a făcut nu este dea- posibilităţi ca consumul de e>
Dar, să vedem in ce măsură juns. Se întilnesc şi acum nu­ ploziv să fie redus simţitor. I
Cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan Iniţiativa comunistului Gheorgiie cifrele amintite mai sus reflectă meroase cazuri cînd craterele acest sens este necesar ca, cor
pe anul 1961, comunistul Gheorghe Gazda a fost îmbrăţişată şi de forjorii posibilităţile reale ale colecti­ ducerea sectorului I să se strî
Gazda, forjor, şef de echipă din sec­ Kadar Emeric, Ioan Grcss, Aurel Găl- vului de la această exploatare şi funcţionează fără ca in abataje duiască mai mult pentru detei
torul de forje al U.M. Gugir, s-a an­ dean, Grigore Grigor, care s-au anga­ dacă rezervele interne au fost să existe cărbune pregătit pen­ minarea unei monografii opt
gajat să realizeze în anul viitor de fie­ jat de asemenea să realizeze, de fie­ folosite in întregime. tru încărcare. Apoi, de multe me de puşcare; numărul şi arr
care membru al echipei sale, cîte 6.090 care membru al echipei, cîte 6.000 lei ori transportoarele sînt puse in plasarea găurilor să fie alese 1
economii anual. Aruncind o privire asupra fe­ funcţiune şi încărcate la numai modul cel mai judicios, folosir
lei economii. lului în care s-a realizat preţul jumătate din capacitatea lor du-se in acest scop experienj
de cost la principalele elemen­ nominală. ciştigată de unele echipe cu ci
te in perioada de care ne ocu­ le mai bune rezultate.
păm se pot trage concluzii in­ Evitarea acestei stări de lu­
teresante. La cheltuieli de sec­ cruri pe viitor este pe deplin Depăşirea mare a consumuli
ţii, de pildă, in trimestrul III posibilă. Pentru aceasta insă, specific de lemn de mină foic
s-a realizat o economie de 1,30 trebuie întărit simţul de răspun­ putea fi şi ea evitată prin aco.
lei pe tona de cărbune, iar în dere al şefilor de echipă şi de darea unei asistenţe tehnice m;
luna octombrie de 4,71 lei pe brigadă, iar maiştrii, tehnicie­ susţinută brigăzilor de la pr
tonă. Aceasta înseamnă că în nii şi inginerii să execute con­ gătiri şi întreţineri, astfel inc
cursul lunii octombrie a exis­ troale periodice şi să îndrume monografiile de armare să f
tat o preocupare mai susţinută pe mineri spre folosirea cit respectate întocmai. De asem
pentru îmbunătăţirea calităţii mai judicioasă a utilajelor. nea, rezultatele puteau 11 mu
cărbunelui. mai bune, dacă conducerile se
In ce priveşte cheltuielile la toarelor (mai ales a sectorul
Intr-adevăr, în ultimul timp consumul de materiale — unul I) ar fi luat cele mai eficien
conducerea exploatării, sub în­ din elementele preţului de cost măsuri pentru înlăturarea ris
cu cea mai mare pondere — pei.
drumarea comitetului de partid, acestea au fost depăşite atît în
cursul trimestrului III cît şi in La mina Uricani există to
a luat o seamă de măsuri efi­ luna octombrie. Depăşirea se te condiţiile pentru realizări
de economii la toate element
ciente în această direcţie. Bu­ le preţului de cost. Trebuie do;
vtâ'i 'y'': ' " i 'L ' ca, folosind experienţa de pir
fpsT _ năoară, pe lîngă fiecare briga­
acum, conducerea exploatăr
Comunistul Gheorghe Beţi lucrează pe o maşină de rectificat filet din dă a fost repartizat cîte un in­
secţia sculărie a U.M. Cugir. El este fruntaş în producţie şi îşi depăşeşte sub îndrumarea comitetului t
norma de lucru cu 30—35 la sută. Clişeul nostru îl înfăţişează pe tov. Gheor­ giner sau tehnician care răspun­
ghe Beţi, lucrînd la maşina de rectificat filet. partid, să ia în cel mai seu
de direct de realizările ei sub
timp măsuri pentru evitarea ti
toate aspectele şi îndeosebi de
tală a risipei de energie şi r
calitatea producţiei; s-au luat
ducerea consumurilor speciiu
măsuri de alegerea sterilului in
de materiale. In felul acesta,
abataje şi pe traseu etc.
conomia ce o va realiza o
La consumul de energie e-
lectivul minei pînă la linele ,
lectrică cheltuielile au fost de­
nulul va fi cu mult mai mai
păşite in cursul trimestrului.
dec.it cea scontată.
III cu peste 1,40 lei pe tona de
GH. COMŞUT
cărbune, iar in luna octombrie
("fcaşdă de emlim«AVS,AVV-Ai< Cu planul îndeplinit
L o co m o tiva de 150 tru a-şi şterge faţa Inim a-i bătea cu p u ­ — E ste o p ia tră în C o o p era tiv a „M u n c ito ru l“ din p o rţie de 100 la su tă . T o to d ati
pufăia din greu tră- de apă.
gînd după ea cele 7 tere. încercă cu o cale... Călan a obţinut în ultim ul tim p cantităţile de grîu şi cartofi a
vagoane. Călătorii se De undeva se au­ Se prăvăli din nou.
u itau la geam u rile ziră lovituri pu tern i­ m in ă să dea la o succese frum oase privind înde- , fost predate în întregim e la ba
vagoanelor pe care ce înfundate. R evizo­ Flacăra care ardea
în cepu ră să le izb ea s­ rul de linie începu să parte piatra. Se p ră ­ îi lu m in a fa ţa p e c a ­ p lin ire a sa rc in ilo r de plan. I n ­ za dfe colectare. M e rită subli
că stropi m ari de fugă spre locul de re se prelingeau mici
apă care apoi se pre­ unde venea zgom otul. văli p e ste ea. Alte şuviţe de sînge, aco- dici cum ar fi planul de apro­ niat şi faptul că de la începi
lingeau p e peretele Nu făcu nici cinci p e r i n d u - i - o . A p o i îkş i:
vagonului. p a ş i , s e î m p i e d i c ă şi- încercări, alte efor­ pierdu cunoştinţa. vizionare, de desfacere, de re ­ tul lunii octom brie au fost vîn
căzu. Sim ţi o durere
In tr-u n colţ al ascuţită în um ărul turi. T ot degeaba. Se trezi în spital, crutare a noi m em bri, fond so­ dute populaţiei m ai bine de u
com partim entului o drept, iar din tîm p lâ u n d e o so ră s tă te a la
fem eie îşi strîn gea i se prelingea ceva Strigătele sale prin capu l lui. *
la sin copilul ori de
cîte ori fulgera. O cală. D ădu să se care cerea a ju to r e- — Unde sînt ? cial, au fost îndepliniţi şi depă­ vagon vase em ailate, 7 motoci
bătrin ă îşi făcea cru ­ scoale. Sforţările au — In loc bun. O
ce şi bolborosea ceva fost zadarnice. Se rau duse departe de şiţi. olete, 30 v ane b ăi, m obilă, cor
n e d e slu şit. lăsă pe traversa u- să te faci sănătos. Un rezultat frumos l-a ob­ feeţii, încălţăm inte etc.
m edă Felinarul i se vuietul vîntului, pier-
— Ce vrem e „tare" stinse, su fla greu. — Ce-i cu accele­ ţinut cooperativa în luna octom ­
— spuse bătrîna in­ C o rp u l îi fu' cu p rin s zînău-se ' p r i n t r e
de călduri. ratul 203 ? brie cînd a îndeplinit planul de 1. CRAŞCÂ
tr-u n tim p. m unţi. V ăzu la in tra ­ achiziţii şi c o n tra ctări în p ro ­
Cu faţa lipită de corespondent
Cîţiva dintre călă­ traversă, pentru un re în tunel două lu ­
tori încuviinţară din m o m e n t îşi. p i e r d u
cap. cunoştinţa. N u-şi d ă ­ m ini asemenea, unor : m z-
du seam a cît tim p a
Norii fum urii îşi a- trecut. Se trezi p a r­ ochi de foc care îna­
râ ta ră dărnicia. înce­ că din tr-u n som n a-
pu o ploaie cu viscol in ta u s p r e el. E rau
p u tern ic, fă cîn d ca dînc. Căzu . din nou
în cîteva clipe şiroa­ ps spate. Rezem îndu- felinarele locom oti­ — A aju ns cu bine ' ; vx;-v | i f l
iele să se reverse, iar se în m in a stin gă, se
dinspre m unte şu­ ridică. La n um ai doi vei. Capul începu să-i la Bucureşti. Fii li­ 'W U
voaie de apă produ ­ m e tri de el lespedea niştit. O întârziere de
ceau un zgom ot asur­ de piatră, m in ată de vijîie. Fluieratul lo­ o ju m ă ta te de oră.
zitor.
şuvoiul de apă era c o m o tiv e i îl s ă g e ta Uşa salonului se
Pe linia fera tă un a şe za tă p e linie. Ii deschise, in tra ră doi
om cu o pelerină era cu n ep u tin ţă să incit pentru un m o ­ oam eni în vîrstă, ca­
cauciucată, cu glugă facă ceva pentru a re se apro p ia ră de
pe cap, ţinînd intr-o înlătura obstacolul. m ent se sim ţi năuc. patul bolnavului. “ * ¦ I.
m in ă un ciocan cu
coadă lungă şi o P în ă la can ton era Făcu u n sa lt şi lovi — Tov. Ivaşcu. îţi
cheie, iar în cealal­ departe. M inutele se
tă o lam pă, înainta scurgeau repede. Şu­ cu piciorul felinarul m u lţu m im în num ele
celor care au fo s t în
din greu, oprindu-se ieratul locom otivei care era jos. îl luă. trenu l accelerat, în
din cină în cină p en ­ începea să se audă. num.ele n ostru şi al
Desfăcu şurubul de tuturor ceferiştilor.
Ai făcut o faptă de
la petrol, işi d ezb ră ­ eroism .
că haina şi o îm bibă
cu petrol. Scoase bri­
cheta şi intr-un m o ­
m en t haina a fost
cuprinsă de flăcări.
Se a şeză la m ijlocul
liniei şi începu se m ­ Ioan Ivaşcu răsu­
flă uşurat, schiţă un
n a liza re a . Locom o­ zîm bet şi dădu afir­
m ativ din cap. In­
tiv a p a rc ă în a in ta cu tr-un tîrziu s p u s e :
şi m ai m are viteză.
— Trim iteţi vorbă
M ecanicul locom o­
tivei, observînă s e m ­ acasă că eu o să m ă
nalul, frînă brusc, s e
fac bine. . N evastă-
produse un scrîşnet
scurt şi vagoanele m ea să aibă grijă
încrem eniră. R evizo­ de canton.
rul de cale ferată F a b ric a de c im e n t „G roszow ice“ din R.P. P o lo n ă v,a p ro ­
spuse doar atît. FLAViU ISTRATE duce peste plan, pînă la sfirşitul anului, o can titate de cim ent
de p este 200.000 tone.
In fo to : Cuptoarele rotative ale fabricii.