Page 86 - 1960-11
P. 86
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. i m
±1ji e ^ /ro^ a ro iossgaiigssq !^j-:^yr-^Tr/^^/.r;w ;r,T^^vco^ ? ^ ^ ^ ^ .^vîgmTO3TO^'.av4.wm!XSETO'?sga i y ^ j ü L ? ^ !^ W j IE ^ :n 3rF^r ^ V ^ ’^S g ^ g 2 5 2 Z a g 3Bg|S^«ggtYX^ü?3í3!!C^CBSg!BM t!á^g^^.t»?fl
SB
iii „O rologiul Krem linului
Viaţa gazetei de perete „Construc Petraş, Petru Hoca, şefi de brigadă, inferprefaf de artiştii amafori da la I.C.S-f"
torul“, organ al organizaţiei de bază care împărtăşeau din experienţa mun ? VN/N/W«»
şi a comitetului sindicatului de la cii lor. Contabilul şef al şantierului, Colectivul de te a tru al ran Ie-a înţeles. Ion Văran, >
I.C.S. H unedoara, a p re z e n ta t
grupul de şantiere nr. 4 al I.C.S.H., Gh. Moţ, seocupă într-un articol de de curînd trei tablouri din autentic talent, va trebui în $
p iesa de m are valoare a Iui
a început cu ani în urmă. S-a născut modul în care sînt gospodărite ma / Pogodin, „Orologiul Krem li- viitor să aibă o dicţie m ai ^
¦¦ n u lu l“, re g iz a tă de A. N edel-
odată cu primul bloc al noului oraş terialele. Nu odată fruntaşii în produc cu. T ablourile p rezen tate clară, ch iar dacă rolul ii im- >
(5, 8 şi 11), pe scen a t e a t r u
muncitoresc. Şi in decursul anilor ea ţie şi î n . realizarea de economii au lui nou din H unedoara, con pune grabă. L
stituie un episod din tum ul
a crescut, s-a maturizat. Azi nu e- fost popularizaţi la gazeta de perete. to asa şi n ep reţu ita viaţă a La realizarea spectacolului >
m arelui dascăl al om enirii,
xistă muncitor constructor al noului Dar munca de pe şantier a oferit V ladim ir Ilici Lenin. au contribuit şi ceilalţi in te r- \
oraş care să nu urmărească cu un şi aspecte negative, oameni care nu-şi R ăspunderea în fa ţa unei preţi ai rolurilor. Ar fi fost L
asem enea piese este deose
deosebit interes fiecare nouă ediţie. fac datoria conştiincios, nu-şi reali b it de m are , miai ales că P o bine dacă form aţia întreagă >
godin, prin lucrările sale „O-
— Oare ce noutăţi mai sînt în ca zează sarcinile de plan, dau lucru de m u l cu a r m a “ , „A t r e ia p a te s-a r fi stră d u it să stăpîns& s- L
tic a “ şi „Orologiul K rem li
drul şantierului, cine sînt fruntaşii şi proastă calitate etc. Ce-i drept, unii nului“ se dovedeşte un cu că la fel de bine jocul ca şi >
noscător m eticulos al vieţii
cine sînt... codaşii ? dintre cei care au fost criticaţi pentru Ion Văran. >
Toate sînt întrebări pe care majo lipsurile lor s-au cam supărat. Aşa a E firesc să credem că din L
ritatea celor ce urmăresc gazeta făcut Ştefan Roşianu, care în ediţia prim a confruntare cu publi
, Constructorul'1 (şi aceştia nu sînt de nr. 14 a fost criticat pentru lipsa de cul, colectivul de te a tru a cu
loc puţini la număr) şi le pun mereu, grijă faţă de economisirea materiale les învăţăm inte folositoare.
iar răspunsul îl găsesc de fiecare lor. S-a supărat şi maistrul instalator In general, spectacolul a fost
dată. Mihai Sima, care în blocul 105 a lă reuşit. Totuşi, el are în că li
Interesul este jus sat risipiţi demenţi nele deficienţe. De exemplu,
tificat. Este sufi de radiatoare. Dar
cient să răsfoieşti supărarea a avut d ec o ru rile p u te a u fl pu se la
Din activ itatea unei dispoziţia actorilor m ai din
albumul gazetei în gazete de perete tîlcu! ei. Ştefan Ro conducătorilor lui Octom brie tim p, evitîndu-sc în acest
care sînt frumos a- şianu şi chiar Mi-
victorios. fel unele stîngăcii la intrarea
ranjate fiecare edi- S n H a ™ r a a M '^ ^m n sm n aB n n [laj sima in urmă Colectivul de am ato ri de şi ieşirea din scenă.
ţie. Din două în două săptămîni a- toarele ediţii au fost evidenţiaţi. Cri la I.C.S. H u n ed o ara s -a s tr ă In ceea ce priveşte lum ina,
pare ediţia nouă, iar în cinstea mari tica a ajutat. duit m ult p e n tru a face fa ţă dacă în tab lo u rile 8 şi li nu
lor sărbători ale poporului nostru a- O „Telegramă“ publicată Ia gazetă cum se cuvine cerinţelor pie presupune ceva deosebit. în
par ediţii festive. De la începutul anu la începutul anului, critică faptul că Cunose in ă îndeaptroape, ~1 Din activitatea tinerilor sei. In prim ul rînd, p erso n a ta b lo u l 5, tre b u ie să fie m ai
lui gazeta a apărut în 17 ediţii nor aşntierele nr. 1 şi 2 din cadrul gru -] jul Lenin a fost m ult studiat. bine folosită, pentru a nu as
male şi 3 ediţii speciale. pului nr. 4 l.C.S.H. nu şi-au realizat t lupta dusă de com unişti de ia laminorul de 800 mm. Ion Văran, actorul hunedo- cunde pe interpreţi. M achia
sarcinile de plan. Dar măsurile luate ] re an , a re a liz a t m u lt miai jul a fost bun, cu deosebire
Să răsfoim albumul: în urma criticii au contribuit la în [ pen tru a făuri poporului m u lt dtecît s -a r fi a ş te p ta t la p erso n ajele Lenin şi D zer-
In ediţia nr. 3,' Andrei Weber, unul dreptarea situaţiei. Planul a început 1 de la un am ator. Incepînd jinski. Sonorizarea a aju tat
din şefii de brigadă fruntaşi de pe nu numai să fie îndeplinit ci şi de ( m uncitor o viaţă m ai bu - I eu acel m ers puţin grăbit, la înţelegerea piesei.
şantier, împărtăşeşte în articolul „Cum păşit. L nă, elevii d evin m a i con- continuînd cu poziţia corpu
am devenit fruntaş“ din munca sa şi lui p u ţin în clin ată şi p în ă la C redem că a'cest spectacol,
a brigăzii. El arată cum îşi organi Dacă unii constructori, ca cei din [ punăă cum se cuvine sar- .j Muncind cu elanul oare-i ca muncii cu cartea, un număr de cunoscuta poziţie a m îinilor, reuşit în ans'am blu, ar trebui
zează munca, cum repartizează oame brigada lui Damian Dîrlea, Dionisie t cinilor ce le sta u în fată. racterizează, tinerii de la lami 80 de tineri, îndeplinind condi d re ap ta la vestă şi stin g ă pe să se m ai rep ete şi, p e n tru
nii după calificare şi bine înţeles re Lorericz, SamoiI Sonleitner şi alţii au [¦ I n f o t o : C î ţ i v a e l e v i a i ^ norul de 800 mm. din combina ţiile cerute de concurs, au de şold, totul a fost re d at bine. că posibilităţi există, în H u
zultatele obţinute. fost popularizaţi la gazetă pentru e- r şcolii de 7 ani nr. 3 din tul siderurgic Hunedoara aduc venit purtători ai insignei C hiar şi p rivirea h o tă rîtă şi nedoara ar putea să se joa
Intr-un alt articol apărut la gazeta conomiile de materiale şi pentru mun -î un aport însemnat la îndeplini „Prieten al cărţii“. p ătru n zăto are a lui Lenin au ce „Orologiul K rem linului“
de perete, şeful de brigadă de zidari, ca depusă la ridicarea blocului 89 — H unedoara în C am era de j rea şi depăşirea sarcinilor de < fost lucruri pe care Ion Vă- în întregim e.
Ştefan Roşianu scrie despre „Sarcinile bloc ce se construieşte din economii — producţie. Dc asemenea, ei des Recent an tost examinaţi un N 'W V W W N ^ '
şefului de brigadă“. In albumul gaze nu au fost însă scutiţi de critică cei ţ stu d iu a Istoriei P.M .R., '] făşoară o activitate rodnică pe număr de 20 de tineri partici E. USKAR
tei de perete „Constructorul“ am găsit care nu şi-au realizat angajamentele. tărîm obştesc şl participă cu en panţi la acest concurs care, fiind
şi articolul „Rolul "membrilor şi can De pildă, Mihai Svolenschi a fost cri l deschisă recent in şcoala ' tuziasm ia toate acţiunile între bine pregătiţi, au primit insigna C ic lu d e c o n fe rin ţe
didaţilor de parttd în îndeplinirea pla ticat printr-o caricatură însoţită de n prinse dc organizaţia dc U.T.M. de „Prieten al cărţii*. Printre
nului“, semnat de comunistul Gligor l lor. aceşti tineri se numără strun
Lazăr. versuri că nu-şi respectă angajamentul Iată cîteva aspecte din activi garii loan Stamate, Gheorghe
Un bloc Mormoloc şi electricianul Vasile Zilele trecute, în sala clubu D oftana“ a fost expusă de tov.
Articolele apărute la gazeta de pe luat de a munci în mod voluntar la tatea tinerilor din această secţie. lui m u n c ito re sc „11 Iu n ie “ din D ruker Adolf, directorul uzinei
rete nu au scăpat din vedere angaja în construcţie Mureşan. Trebuie să subliniem C ălan a. în c e p u t e x p u n e re a u nui „V ictoria“ din Călan. In conti
mentele luate de constructori şi, bine zidăria blocului nr. 89 — bloc ce Angajament! depăşii ciclu de conferinţe organizată nuarea conferinţei a rulat fil
se construieşte din economii. Carica Constructorii de pe şantierul faptul că tînărul Gheorghe /Mor de com itetul sindicatului uzinei m ul sovietic „V iaţa e în m îi-
înţeles, modul în care ele nu fost în tura cu versurile a fost trimisă în co nr. 4 din Cugir ai T.R.C.H. au încadraţi în brigăzi utemiste moloc pârtieipînd la un concurs „V ictoria“. nile ta le “.
făptuite. Astfel, în ediţia nr. S din 21 pie şi brigăzii. Cînd au văzut zidarii, început de curînd lucrările la de muncă patriotică, tinerii la-
mai, articolul de femd al gazetei de uin nou bloc cu 3 etaje şi 32 a- minatori s-au angajat la începu organizat pe oraş, a ocupat pri P rim a' c o n fe rin ţă cu te m a :' C. IOS1F
perete, verbeşte despre îndrăzneţul an au hotărît ca a doua zi să înceapă partamente. Pînă în prezent s-a tul acestui an să colecteze can „L upta deţinuţilor politici de Ia corespondent
gajament luat de colectivul de mun început tra'saţul şi s-a transpor titatea de 680 tone fier vechi. mul loc.
că de aici' de a da în folosinţă 200 munca pentru realizarea angajamentu tat balastul necesar pentru be Pentru îndeplinirea acestui an ES>6E
apartamente. Garanţia succesului a- toane. Lucrarea, care se execu gajament organizaţia U.T.M. Fruntaşi în producţie,
cestui anagajament se arată în arti lui. De altfel una din metodele folo tă sub conducerea maistrului de (secretar tov. Mihai Purţuc) a Spectacol reuşii
col stă în realizările anterioare. In şantier loăn Bîldea, va fi ter mobilizat tineretul la acţiuni fruntaşi la învăţătură
site de colectivul gazetei de perete minată în primul trimestru al patriotice pentru colectarea fie In urm ă ou cîteva zile, colec vecinate au ră s p lă tit cu vii a-
„Constructorul“ (responsabil tov. Cons anului viitor. rului vechi necesar oţelăriilor. Din această secţie sînt nu tivul T eatrului M uncitoresc din plauze artiştii p en tru felul în
meroşi tineri muncitori care, dor H unedoara a prezentat în sala care au in terp retat rolurile.
tantin Dăiescu) este şi aceea de a tri IOAN F1LIPF.SCU Desfăşurînd o activitate sus nici să-şi îmbogăţească cunoş căm inului cultural din Brănişca,
corespondent ţinută şi permanentă, tinerii de tinţele de cultură generală, ur raionul Ilia, piesa „Tache, Ian- Spectacolul s-a bucurat de
mite în copie celor criticaţi articolele aici au reuşit să-şi depăşească k e şi K a d îr “ de V ictor Io n P o un deplin succes.
în mod simţitor angajamentul mează cursurile şcolii medii se pa. Cei p este 300 de sp ectato ri
sau caricaturile. Şi aceştia, la rîndul luat. Pînă în prezent ei au co rale din oraşul Hunedoara. Aşa din Brănisoa şi din alte sate în M. ŢIC
Ier, au obligaţia să răspundă ce mă cum în producţie sînt fruntaşi, corespondent
cinstea zilei de 1 Mai s-au dat în fo suri au luat pentru îndreptarea situa 831 lectat cantitatea de 3.240 tone tinerii se străduiesc să-şi însu
losinţă 162 de apartamente în loc de ţiei. Ga An Ca fier vechi. Demn de subliniat şească cît mai bine cunoştinţele Angajamentele cooperatorilor
132 d t era planificat. Acestea sînt doar cîteva spicuiri din este şi faptul că organizaţia predate în şcoală şi să fie frun
Anul acesta, colectiviştii din U.T.M. din această secţie, în taşi la învăţătură. in cadrul unei adunări ţinută zile participanţii la adunare s-au angajat
Curiozitatea te mînă să vezi ce s-a bogata activitate a gazetei de perete satul Petreşti, raionul Sebeş, cinstea alegerilor de U.T.M. ca le trecute, lucrătorii cooperativei „N. ca în anul 1961 să depăşească sarci-
făcut cu angajamentul. Şi plin de sa „Constructorul“, care la concursul ini şi-au construit din fonduri pro re au avut ioc. zilele acestea, s-a Un exemplu bun îl constituie Bălcescu“ din Dobra, au analizat fe ¦nile de plan la desfaceri cu 200.000
tisfacţie, în numărul 11 al gazetei, o ţiat în cadrul I.G.S-H. a cîştigat locul prii şi din resurse locale nume angajat să colecteze cantitatea tinerii Gheorghe Nicolaescu, lul cum au fost îndeplinite sarcinile lei, iar la achiziţii de produse cu 20
telegramă de felicitare adresată de I în etapele 1 Mai şi 23 August. Ga roase construcţii gospodăreşti. strungar, Alexandru lacob, elec de plan pe anul 1960, precum şi sar tone nuci, 10 fone mere, 2 ione fa
Comitetul sindicatului, din cadrul zeta de perete „Constructorul“ este ur Printre acestea pot fi amintite de 40 tone fier vechi, angaja trician şi alţii, elevi în clasa a cinile ce le revin pentru anul 1961. sole, 10 tone legume şi zarzavaturi.
l.C.S.H. arată că constructorii au dat mărită cu viu interes, pentru că aju iţn grajd pentru 50 capete vite ment îndeplinit şi depăşit în X-a, care pe lînga faptul că sînt
în folosinţă în cinstea Congresului, 204 tă atît la răspîndirea a tot ce este mari, două pătule, un saivan cinstea acestui important eveni fruntaşi în producţie sînt şi frun După referatul prezentat de tov. Mi- MARIA CISMAŞ
apartamente, angajamentul fiind în bun, cît şi la stîrpirea a fot ce este pentru adăpostirea tineretului ment din viata organizaţiei. taşi ia învăţătură avînd note de corespondentă
făptuit cu două zile mai de vreme. rău. bovin în timpul verii, gropi pen 8, 9 şi 10.*i nodora Dincă, preşedinta cooperativei,
tru siloz cimentate, o remiză Fruntaşi în acţiunea de co
Cît despre iniţiativa valoroasă a Şi dacă constructorii din grupul nr. pentru alela ie şi o materni talc lectare a fierului vechi sînt ti au urinat discuţiile, în cadrul cărora
constructorilor hunedoreni de a cons 4 al I.G.S-H. s-au angajat să termine pentru scroafe. nerii din brigada utemistă de
trui din economiile realizate peste planul fizic de predare a apartamen muncă patriotică condusă da Lucruri obişnuite
plan un bloc cu 24 apartamente, ga telor pe întreg anul pînă ia 7 Noiem Preţul de cost al acestora a
fost redus cu peste 30 la sută Constantin Alupoaiei, care au
faţă de prevederile planului de colectat 800 tone fier vechi şi
cei din brigada condusă de loan
Ionescu care au colectat 1.100
zeta de perete are merite deosebite. brie, meritul este şi al gazetei, care a producţie, prin folosirea muncii tone fier vechi. M i-am intors pri ce gem eau sub jugul oferit clasei spre ci nă responsabilă de
Deseori ea a publicat articole semna mobilizat colectivul, a fost tot timpul voluntare depusă de colectivişti Tinerii din această secţie s-au virile de la geam u l exploatării. tire volum ul de poe clasă şi că M arin C ă
te de fruntaşi în producţie ca Petru în mijlocul lor, a ajutat. şi a materialelor procurate pe unde toam n a îşi vîn- zii, m îinile m u n cito lin, un tin ă r plin de
plan local. angajat să-şi intensifice şi mai tura frunzele, asupra Dar anii au trecu t rilor-elevi s-au înăl m odestie, este un
mult forţele în acţiunea de colec clasei, asupra elevi şi poporul m uncitor ţat, cuprinzînă în m em bru activ al ce
Ritm mai rapid construcţiei tare a fierului vechi pentru a lor. şi am v ă z u t cum , condus de Partidul pa lm ele lor calde, cu naclului literar „M i
sprijini chemarea lansată de o- după ce a urm ărit Com unist, a dărîm at grijă, pe Em inescu. nerul".
ţelari şi ca ei să poată elabora j pagină cu pagină nu pentru totdeauna o-
oţel mai mult şi de bună cali rînăuirea exploata -!Sr Dar cîte n -am m ai
tate.
de adăposturi Menii (ţineri purtâfori m ele elevilor din ca toare a burghezilor Cînd s-au term in at aflat...
as insignei „Prieten talog, degetul p ro fe şi m oşierilor, in sta u orele de cu rs la Astăzi, pen tru noi
soarei s-a oprit asu rind o nouă şi dreap Şcoala m edie serală
e un lucru cu totul
In gospodăria agricolă colec pentru animale. Anul trecut ei de la distanţă mare, dar nici ai d pra unuia. tă orînăuire, orîndui- din Petroşani, am obişnuit faptu l că
tivă din Miercurea, raionul Se au construit un grajd pentru transportul nu a fost temeinic rea dem ocrat-popu
beş, muncesc 265 familii. Toţi bovine cu o capacitate de 80 organizat, prelungindu-se timp Anul acesta au fost antre — Să răspundă... lară. Şi iată, oam enii trecu t din nou p ra m asele largi de oa
colectiviştii sînt oameni harnici, capete. Pentru numărul mare de o lună de zile. Organizaţia naţi în concursul ,,Iubiţi cartea“ pe care i-a iu bit şi
buni gospodari şi se străduiesc de animale ce-1 deţine gospodă de bază şi consiliul de condu numeroşi tineri. Ca urmare a Mihai. B iacon u. pen tru care a scris gul clasei a X - a E, m eni ai m uncii u r
zi de zi să facă din gospodăria ria colectivă, in prezent acest Em inescu, oam enii
lor o unitate tot mai puternică. grajd nu este insă suficient. De Elevul s-a ridicat. oare cu num ai cîteva să-i cunosc m ai în m ează şcoli serale,
Aceasta o confirmă şi faptul că aceea, la 1 aprilie 1960 colec Clasa a frem ă ta t o ceasuri înainte lu
în acest an colectiviştii s-au tiviştii din Miercurea au început crau în su bteran , m î- deaproape p e elevi. şcoli de specializare,
preocupat mai intens de strin- construcţia unui alt grajd pen nuiau strungul sau
gerea şi inniagazinarea la timp tru bovine cu o capacitate de 80 cere au prevăzut că această -K5- clipă, apoi a început reparau instalaţii e- Acolo, în clasă, am institute de învăţă
a produselor agricole şi de în- capete. Această construcţie s-a lectrice, oam enii con
sămînţarea grabnică a cereale planificat a fi terminată la 1 oc construcţie va intîrzia şi totuşi s ă u r m ă r e a s c ă cu, a - d a m n a ţi în trecu tu l aflat că utem istul m în t superior.
lor păioase de toamnă. Conco tombrie. Ţinind cont de posibi regim burghezo-m o
mitent cu dezvoltarea sectorului lităţile de care dispune gospo nu au luat nici o măsură. Nici Pregătifl pentru tenţie răspunsurile e- şieresc la robie şi M ihai D iaconu lu A stăzi, pen tru noi
vegetal, colectiviştii s-au preo dăria (braţe de muncă şi mij în adunările generale ale orga levului. D oar şi din neştiinţă de carte, V e un lucru obişnuit
cupat >şi de dezvoltarea secto loace de transport in număr ascultă astăzi de pe crează ca dulgher faptul că se ridică
rului zootehnic. A crescut sim mare) in cele 4 luni de zile sta băncile şcolii versu noi şi noi şcoli, te a
ţitor numărul scroafelor fătătoa- bilite se putea termina grajdul nizaţiei de bază şi nici în cele învăfărn intui agricol răspunsuri ai de în r i l e , îi. s t u d i a z ă o p e subteran în sectorul tre, săli de concert,
re şi al oilor, iar ferma de tau fără prea mari eforturi. Realita văţat. ra, îi în ţeleg fră m în - că oam enii m uncii
rine cuprinde în prezent 171 tea confirmă insă că la G.A.C. ale colectiviştilor, biroul orga tările. IV al m inei Aninoa- ascultă şi înţeleg pe
capete din care 70 sînt vaci de Miercurea construcţia grajdului E m inescu şi M ozart.
lapte. Şi, peste cîteva zile, gos- a tost tărăgănată zi de zi. Deşi nizaţiei de bază sau consiliul Cunoaşterea şi însuşirea de întreaga clasă as ...’M i h a i D i a c o n u a sa, că e bun prieten sau apreciază cu
podăria colectivă va mai cum termenul de dare în folosinţă a tăcut, in clasă s-a cu V ance a Francisc com petenţă plnzele
păra din fonduri proprii încă 3 grajdului a fost depăşit cu două de conducere nu au arătat co către colectivişti a metodelor a- cultă. Unii n otează aşternut o clipă tă şi cu G heorghe C ălu lui Repin.
vaci, iar din cei 8.000 lei a- luni, el nu este nici măcar acum cerea. Profesoara a gării, electricien i în
gata. Consiliul de conducere al lectiviştilor necesitatea efectuă vansate privind lucrarea pămîn- pe m aculatoi cu gra- deschis catalogul şi secto a rele VIII şi IV
cordaţi de stal drept credite va gospodăriei juslilică întîrzierea la ru brica „lim ba şi ale aceleaşi m ine şi
cumpăra vitele de prăsită construcţiei prin faptul că au rii unor lucrări prin muncă vo tului, creşterea animalelor, cul ? bă. Şi. r ă s p u n s u r ile literatura rom înă" a că dorinţa lor e să
avui greutăţi la procurarea ma luntară. Aşa se explică de ce co tivarea viţei de vie, întreţine n o t a t : 10. U n z e c e
In scopul obţinerii unor pro terialului lemnos (tăiere întîr- lectiviştii n-au efectuat nici mă rea livezilor şi creşterea albi \ d a te de M ihai Diaco- pent'-r, ră sp u n su rile în veţe c ît m ai bine, Aceste m ăreţe
ziată, poduri stricate ş.a.m.d.). car o oră de muncă voluntară nelor, constituie pentru organi { nu ră su n ă lim pezi, bune date dc m unci să urm eze institute tran sform ări în viaţa
ducţii ridicate de lapte (peste la construcţia grajdului. Timpul zaţia dc partid şi consiliul de to ru l-e le v i de în văţăm înt su pe şi conştiinţa oam eni
2.500 litri pe cap de vacă) co Analizînd insă mai adine desfă devine pe zi ce trece mai nefa conducere al G.A.C. din Apoi- ţ corecte. V orbeşte des rior. A m m a i aflat lor se dat oresc p a rti
lectiviştii au asigurat vacilor şurarea construcţiei grajdului, vorabil lucrărilor de construcţii. dul de Su-s o principală preocu Creioanele au în dului nostru drag,
finuri şi nutreţuri suculente în se poate uşor deduce că, în Animalele gospodăriei sînt a- pre izvorul folcloric ceput iar să alerge că luhaz Gheza, părintele iubit al p o
cantitate suficientă prin insilo- fond, consiliu! de conducere şi dăpostite in vreo şase grajduri. pare. al inspiraţiei em in es cu m in ţi p e hîrtie. E- stru n g a r la U.R.U.M. porului m uncitor. Că
zarea porumbului, frunzelor, c.o- organizaţia de bază din gospo Dispersa'rea aceasta îngreunea In acest scop au fost luate ciene cu pasiune, ci levii u rm ăresc şi n o Petroşani, nu e nu tre conducătorul în
letelor şi borholului de sfeclă. dărie nu s-a preocupat in sufi ză îngrijirea, brănir°a şi chiar tind exem ple, reci tează cu atenţie ex m ai un elev sîrguin- cercat al poporului.
Dar, dacă colectiviştii din /Mier controlul muncii Tocmai de a- măsuri eficiente pentru ca în- tind versu ri: plicaţiile profesoarei, cios al seralului, ci şi Partidul M uncitoresc
curea s-au preocupai din timp cientă măsură de terminarea la ceea este necesar să se profite vătămîntul agrozootehnic de ma l e g a t e d.° v o u ă le c ţie . pasionat acorăeonist, Rom în, se îndreaptă
de asigurarea unor furaje con timp a grajdului. E adevărat de fiecare zi bună de lucru în- să în G.A.C. să se desfăşoare — „...Em inescu, ge Şi, cîn d la sfirşitu l că este elev în anul şi recunoştinţa m u n
sistente, nu la lei au procedat că lemnul trebuia transportat -cit construcţia să avanseze în la nivelul cerinţelor mereu cres- lecţiei profesoara a
cu asigurarea adăposturilor cînde. Pentru cele patru cercuri nialul poet, in spir in II la Şcoala p o p u la ră cit orilor-elevi de la
ritm rapid Anim, cînd se cere (agricol, vitipomicol, zootehnic d u s e din n em u ri de artă. Am aflat că Şcoala m edie serală
şi apicol), s-au stabilit lectorii to a rele creaţii. ale pe C on stan ţa Gîlcă, din P etroşani, care
o muncă intensă pentru termi (cadre cu pregătire corespunză i poporului, a scris soră la spitalu l uni sub ocrotirea lui p ă
toare în aceste domenii), s-a pentru popor". rin tea scă îşi dezvoltă
narea grabnică a construcţiei întocmit tematica fiecărui cerc ficat, o preocupă astăzi nestingheriţi
şi s-au selecţionat pesie 90 Da, Em inescu, cres m unca culturală du talentul, înclinaţiile
grajdului, organizaţia de bază cursanţi care le vor frecventa. cut în m ijlocul e x să de instituţia unde şi. î ş i r e a l i z e a z ă c e l e
ploataţilor, um iliţi lucrează, că Aurelia m a i în a rip a te visuri.
lor, u m ilit şi el la
fiecare pas de bur-
şi consiliu! de conducere trebuie Din rîndul acestora fac parte tăverzim ea burghezo-
să mobilizeze pe colectivişti la brigadieri, şefi de echipe, colec m oşierim ii pe care a
lucru, iar membrii de narlid să tivişti care muncesc în sectoa urîţ-o din to t su fle M iclea de la labo
rele agricol, viticol, pomicol şi tul, a dat to t ce a- ratorul m e c a n i c
fie în fruntea acţiunii. Această apicol. Totul fiind pus la punct, vea m ai bun celor U.Ii.U.M .P. e ste o bu-
m u lţi şi drepţi, celor
construcţie trebuie terminată s activitatea cercurilor va începe V. CHIŞ
aTvw/'t
cit mai urgent! I în jurul zilei de 1 decembrie. . ) v»-s -V—V-V