Page 88 - 1960-11
P. 88
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1841
C onferinţa de presă a delegaţiei Lucrările s e s iu n ii d e ia închiderea festivalului
arfei ucrainene
sovietice la sesiunea D ub na MOSCOVA 24 (Agerpres).
TASS transmite: Festivalul ar- '
G e n e r a le a #„ N. U. MOSCOVA 24 (Agerpres). — TASS transmite: La Dub- tei ucrainene care s-a desfăşu
rat cu succes la Moscova ince-
na îşi continuă lucrările sesiunea Consiliului ştiinţific al Insti pînd de Ia 12 noiembrie s-a în
cheiat in seara zilei de 23 no
NEW YORK 24 (Agerpres). Jiului de Securitate şi la lucră acţiuni fără precedent prin ca tutului unificat de cercetări nucleare.
iembrie cu un mare spectacol
— TASS transmite: rile celei de-a 4-a sesiuni extra racterul şi insolenţa lor au fost EMIL DJAKOV, membru-corespondent al Academiei Bul festiv la Teatrul Mare al
Delegaţia sovietică la cea ordinare a Adunării Generale. gare de ştiinţe, director adjunct al Institutului unificat, a pre U.R.S.S.
calificate pe bună dreptate de zentat un raport cu privire la lucrările efectuate la Dubna de
de-a 15-a sesiune a Adună Imediat după ce în urma unel reprezentanţii unor ţări africane oamenii de ştiinţă străini. El a relevat sporirea in cursul anu La spectacol au asistat N. S.
rii Generale a organizat o con tirilor colonialiştilor, în Congo ca „agresiune" împotriva O.N.U. IIruseiov şi alţi conducători ai
ferinţă de presă pentru cores a fost săvîrşită o lovitură pro In aceste condiţii a aproba îm lui a numărului colaboratorilor institutului, veniţi din ţările P.C.U.S. şi ai guvernului so
pondenţii acreditaţi pe lingă fascistă şi la putere a venit un puternicirile unei delegaţii care membre, şi a comunicat că in 1960 în publicaţiile Institutului vietic, precum şi conducătorii
O.N.U. în legătură cu situaţia grup de aventurişti iresponsabili reprezintă de fapt clica lui Mo- unificat, în revistele ştiinţifice sovietice şi străine au apărut unor partide comuniste şi mun
din Republica Congo. butu, nu înseamnă altceva decît 143 lucrări ştiinţifice ale oamenilor de ştiinţă din ţările socia citoreşti din străinătate. La spec
în frunte cu colonelul Mobutu, stimularea nelegiurilor şi acţiu liste.
In declaraţia făcută la confe iar activitatea parlamentului le nilor ilegale ale acestei clici îm tacol a asistat tovarăşul Gh.
rinţa de presă. V. A. Zorin, şe gal şi a guvernului creat de a- potriva statelor africane prietene DMITRI BLOHINŢEV, directorul Institutului unificat, a Gheorghiu-Dej, prim secretar al
ful delegaţiei sovietice, a relevat cesta a fost paralizată, ţările şi a întregii Organizaţii a Na piezcntat un raport cu privire la îndeplinirea hotăririlor adop C.C. al P.M.R.
că discutarea raportului Comite N.A.T.O. au încercat să folo ţiunilor Unite. tate la sesiunile a şaptea şi a opta ale Consiliului ştiinţific şi
tului pentru verificarea împuter sească haosul politic din Con îndreptate spre perfecţionarea continuă a bazei experimentale Au fost de faţă de asemenea
go pentru a plasa Ia O.N.U., în In numele delegaţiei sovietice, a institutului. Urho Kekkonen, preşedintele
nicirilor în cadrul şedinţei ple locul reprezentanţilor legali ai V. A. Zorin şl-a exprimat în în Finlandei, şi persoanele'care îl
nare a Adunării Generale, s-a
încheiat Ia 23 noiembrie prin a- poporului congolez, pe reprezen cheiere convingerea că în pofi Centrul de calcul al institutului, a anunţat Blohinţev, a însoţesc, membrii misiunii ma
probarea delegaţiei Iui Kasavu- tanţii regimului militarist al lui da tuturor strădaniilor şi pre fost înzestrat cu două maşini electronice puternice de calcul şi rocane de prietenie şi bunăvo
bu, alcătuită în mod unilateral, Mobutu. In acest scop, ei !-au siunilor colonialiştilor, se va pu de rezolvat ecuaţii, care se află astăzi în taza punerii la punct inţă în frunte cu Ahmed Bnla-
ca reprezentantă a Republicii folosit activ în interesele lor pe ne capăt dominaţiei lor în Con şi încercărilor.
Congo la O.N.U. Delegaţia so preşedintele Republicii Congo go şi că poporul congolez va frej, fostul prim-ministru al Ma
ANATOLI RIJOV, director adjunct al institutului, a rapor rocului.
vietică a votat împotriva apro care, după cum se vede, şi-a le găsi forţe pentru a lichida defi tat Consiliului ştiinţific despre executarea bugetului institutu
bării împuternicirilor acestei a- nitiv dominaţia colonială şl a S—©OO—i
şa-zise delegaţii şi a insistat cu dobîndi independenţa politică şi
hotărîre ca Republica Congo să gat soarta de regimul colonelu integritatea teritorială a tinerei lui şi despre planul lucrărilor capitale pe anii 1961-1965. DecSaraţga Frontului
fie reprezentată la O.N.U. de lui Mobutu bazat pe înăbuşirea sale republici. Sub preşedinţia lui IL.IA FRANK, membru-corespondent al unit den Nicaragua
trimişii guvernului legal al a- libertăţilor democratice şi pe ac
cestei ţări, ales de Parlamentul ţiuni samavolnice. In răspunsurile sale la între Academiei de Ştiinţe a U.R.S S„ laureat al Premiului Nobel, HAVANA 24 (Agerpres). -»•
congolez. Numai datorită împo bările corespondenţilor, V. A. s-a ţinut o şedinţă a secţiei de fizică nucleară pentru energiile Presa din Havana a publicat la
trivirii înverşunate a colonialiş Cu toate’ acestea, a continuat Zorin a subliniat că Statele U- mici a Consiliului ştiinţific,- în cursul căreia s-a făcut bilanţul 23 noiembrie declaraţia secţiei
tilor şi în primul rînd a State V. A. Zorin, Adunarea Genera nite care. împreună cu Belgia şi şi au fost examinate planurile de colaborare în acest domeniu din Cuba a „Frontului unit din
lor Unite, adevăraţii reprezen lă a aprobat recomandarea Co cu ceilalţi colonialişti duc o po important al ştiinţei. Nicaragua“ care demască faptul
mitetului pentru verificarea îm litică de plasare în Congo a ma că forţele navale ale S.U.A. au
tanţi ai Congoului nu au putut puternicirilor. Această hotărîre rionetelor lor, sînt interesate în Largă mişcare împotriva fost trimise In zona Mării Ca
J să participe la lucrările Consi- nu poate fi eficientă deoarece mod direct, împreună cu ceilalţi raibilor. In declaraţie se spune
pentru ea nu a votat aproape
jumătate din numărul total al
.delegaţiilor, printre care state membri ai N.A.T.O., în conti că această acţiune reprezintă o
nuarea exploatării colonialiste în înarmărilor atomice agresiune împotriva întregii A-
Mesajul F. S. 1. adresat Ö. N. ti. asiatice şi africane ca India, In Republica Congo. merici Latine şi pune in primej-'
donezia, Ceylon. Birmania, ANGLIA Poliţia a arestat nouă dem on die pacea generală.
R.A.U., irak, Arabia Saudită, Răspunzînd la întrebarea cu stranţi care au fost întem niţaţi
PRAGA 24 (A g e rp re s). — Ce- cîunării G e n erale a O.N.U. să Maroc, Afganistan. Ghana, Gui privire la rolul O.N.U. în nor LONDRA 24 (A g e rp re s). — în închisoarea de la New Haven. „Frontul unit din Nicaragua“
teka tra n sm ite : Secretariatul facă totul pentru a se re sta neea, Mali, Togo. Etiopia, Ni malizarea situaţiei din Congo, La o adunare organizată Ia subliniază în declaraţie că sco
F.S.M. a adresat ' preşedintelui bili cit mai grab n ic d rep tu rile geria şi toate statele socialiste. şeful delegaţiei sovietice a decla Londra de grupul „P entru vic NORVEGIA pul principal al acestei încăl
celei de-a XV-a sesiuni a Adu suverane ale P arlam entului rat că Statele Unite şi aliaţii lor toria socialism ului“, deputatul cări grosolane de către imperia
n ării G en erale a O.N.U., un m e congolez şi ale singurului g u In continuare, reprezentantul îşi înfăptuiesc planurile colonia M ichael Foot l-a criticat vehe OSLO 24 (A g e rp re s). — TASS lismul american a dreptului po
saj sem nat de Louis Saillant, vern legal al lui Lum um ba, p en sovietic a declarat că rezolvarea liste cu ajutorul aparatului m ent pe G aitskell şi conduce transm ite : In Norvegia se des poarelor la autodeterminare,
se c re ta r general al F.S.M. tru ca acesta să fie recunoscut în grabă şi unilaterală a proble O.N.U., docil lor, şi cu rnîinile rea de dreapta a Partidului la făşoară o luptă intensă îm po prevăzut în Carta O .N .i’.. ^
ca reprezentant al voinţei po mei reprezentării Republicii Con burist pentru că se pronunţă triva stocării de arm e atom ice accelerarea pregătirilor în ve
In m esaj se m enţionează în porului congolez la A dunarea go la O.N.U. este cu atît mai secretarului general. Pentru a îm potriva hotăririlor Conferin în ţară. O rganizaţii sindicale derea unei agresiuni împotri
grijo rarea faţă de evoluţia eve G e n e ra lă a O.N.U. şi să fie a s periculoasă, cu cît în ultimele confirma această afirmaţie, re ţei de la Soarborough a p a rti din Aalesund, Stavanger, N ar va poporului cuban.
nim en telo r şi fa ţă de actu ala cultat la actuala sesiune a Adu zile în Congo au ioc evenimente dului oare a cerut să se pună vik, R ena, Oslo şi alte. oraşe au
situaţie din Congo şi se a ra tă nării G enerale a O.N.U., p e n care neliniştesc tot maj mult o- prezentantul sovietic a citat e- capăt politicii bazate pe s tra adoptat rezoluţii de protest. Z ia In declaraţie se aminteşte
că activitatea secretariatului tru a fi c o n d a m n a t şi a n u se pinia publică mondială. Astfel, tegia nucleară. rele norvegiene publică decla despre istoria politicii agresive
O rganizaţiei N aţiunilor U nite în inai adm ite pe viitor am estecul xemple convingătoare care arată raţii ale fruntaşilor vieţii p u a S.U.A. faţă de Nicaragua,
această ţară nu a ajutat po colonialiştilor belgieni şi al a l unităţile militare ale lui Mobu intereselor cui slujeşte secretarul Foot a relevat că m ajoritatea blice care se pronunţă de ase politică care a dus la instaura
porului congolez, parlam entului tor puteri im perialiste în frun general al O.N.U., Hatnmarsk- covirşitoare a m em brilor P a rti m enea îm potriva planurilor de rea în ţară a dominaţiei impe
şi guvernului legal congolez să te cu S.U.A. in tre b u rile in te rn e tu săvîrşesc atacuri armate îm dului laburist cer oa ţa ra să re a se stoca arm e atom ice în rialismului american şi a regi
întărească suveranitatea, unita ale Congoului independent, pen jceld, în problema Congoului. nunţe la arm a nucleară. El a N orvegia, mului marionetă al familiei So-
tea şi indep en d en ţa n aţio n ală a tru -ca organizaţiile sindicale potriva trupelor O.N.U. Aceste îndem nat să se intensifice lupta
ţării, să re sta b ile ască v iaţa e- congoleze să aibă posibilitatea îm potriva conducerii de dreap Num eroase ziare norvegiene moza.
conom ică. să-şi d esfăşo are a c tiv ita te a şi Ce urmăreşte vizita escadrei ta a Partidului laburist pentru au publicat scrisoarea unor cu
să-şi îndeplinească sarcinile americane în ţările Africii ca „opinia m ajorităţii m em bri noscuţi fruntaşi ai vieţii publi Arătînd că poporul din Nica-^
In n u m ele celor 101 m ilioane lor de partid să poată triu m fa“. ce, oam eni de ştiin ţă şi cu ltu ră ragua n-are de gînd să se îm
de m em brii, F ederaţia Sindicală care propun să se organizeze o pace cu această dominaţie, şi că'
exemplul Cubei însufleţeşte pe
M ondială cere p re şe d in te lu i A- fă ră nici un a m este c stră in . NEW YORK 24 (A g erp res). — distrugătoare condusă de con S. U. A. cam panie de protest îm potriva locuitorii Nicaragueî în lupta
tra a m ira lu l A. R eed, c o m a n d a n stocării de arm e atom ice in pentru eliberarea lor, „Frontul
Z iarul „New York T im es“ an-un. tul flotei m aritim e m ilitare a NEW YORK 24 (A g erp res). Norvegia. P rin tre altele, ei p ro unit din Nicaragua“ cere po
S.U.A. din A tla n tic u l de sud. — Agenţia United Press In te r pun să se organizeze în p rim ă
ţS că S.U.A. în tre p rin d o n o u ă In tim pul opririlor în porturile n a tio n a l re la te a z ă că Ia 23 n o porului nicaraguaian să nu
africane, a ra tă ziarul, pe ţărm iembrie, Ia şantierele navale din v a ra an u lu i 1961, u n m a rş de
Conferinţa generală U.N.E.S.C.O. dem onstraţie de forţă în drep vor d eb a rca circa 2.000 de m a oraşul G roton (Connecticut), a permuâ ca pămintul său să fie
tul ţărm u rilo r Africii. P rin a- rin a r i am erican i, in clu siv 400 avut Ioc o d em o n straţie a unui protest îm potriva am plasării de pîngărit de acei care intenţio
de soldaţi ai infanteriei m a grup de luptători pentru pace nează să înece in sînge Cuba
PARIS 24 (Agerpres). — doi ani au fost construite in ceastS.1 d em onstraţie, afirm ă rine. Ziarul an u n ţă că două dis din d ife rite o ra şe a.le S.U.A., în arm e atom ice pe teritoriul nor frăţească;
TASS transmite: In cadrul dis ţară mai multe şcoli decit în ziaru'i, se u rm ăreşte „stabilirea tru gătoare au şi sosit la Fre- m om entul cînd se desfăşura ce vegian.
cuţiilor pe marginea raportului toţi cei 60 de ani de dominaţie unor re la ţii de p riete n ie“ cu etow n (S ierra Leone), şi vor rem onia lansării unui subm arin
cu privire la activitatea colonialistă. U.N.E.S.C.O., a ţă rile africane'. Se ştie în să că răm în e acolo şase zile. -B3J-
U.N.E.S.C.O, care s-au desfă spus el, trebuie, să ajute Gui aceste „vizite“ constituie pro
şurat in şedinţa plenară din 23 neea să ajungă din urmă ţă cedeul p referat al colonialişti Ziarul arată că unele ţări nu Guvernu! belgian pregăfeşfe fundamentarea
noiembrie a conferinţei generale rile mai înaintate. Apoi au luat lor care exercită în felul acesta şi-au dat încă oonsim ţăm întul
a U.N.E.S.C.O., reprezentantul presiuni asupra guvernelor ţă in leg ătu ră cu aceste vizite. înzestrat cu rachete de tipul jurid ică a creării de baze vesi-germ ane
Tunisiei a declarat că delegaţia Ziarul face aluzia că s-a r putea „Polaris“. Potrivit agenţiei,
sa aprobă întrutotul ca pe or cu-vîntul reprezentanţii Indiei şi rilo r în c a re îşi fac a p a riţia a- ca aceşti „vizitatori“ blindaţi
dinea de zi a lucrărilor confe m em brii grupului au refuzat să în Belgia
rinţei să fie inclusă problema Italiei. Discuţiile generale pe ceştl „ o a s p e ţi“ în a rm a ţi. să ajungă şi în porturile Con
contribuţiei U.N.E.S.C.O. la do- goului. se su p u n ă ordinului poliţiei de
bindirea independenţei de către marginea rapoartelor de activi Z iaru l a r a tă că p o rtu rile t u BRUXELLES 24 (Agerpres). litare vest-germane în Belgia.
Mamele a p ă ră s i p o rtu l, ia r doi d in tre Guvernul belgian pregăteşte o Corespondentul din Bruxelles al
tate şi a programului tu ro r ţă rilo r a fric a n e vor fi „vi
HANOVRA 24 (Agerpres). — La ei s -a u a ru n c a t în a p a rece, lege menită să fundamenteze agenţiei ADN relatează că, în
U.N.E.S.C.O. continuă. z ita te “ de o escad ră de cinci Congresul Partidului Social-Democrat
din Germania care se desfăşoară la în n o tîn d p în ă în a p ro p ie re a su b din punct de vedere al dreptu conformitate cu această lege, se
:ia : Hanovra cele mai mari divergenţe
s-au manifestat în legătură cu proble m arinului. lui de stat crearea de baze mi- va permite oficial trupelor
ţările şi popoarele coloniale.
N.A.T.O. să staţioneze în Belgia
Răspunzînd celor care se
peapfaalsFiii, Legea pe care o pregăteşte gu
Evenimentele din Congostrăduiesc să abată U.N.E.S.C.O. vernul belgian urmăreşte de a
de la discutarea problemelor ac semenea să împiedice orice opo
tuale, sub pretext pă acest lu LEOPOLDVILLE 24 (Agerpres). — ralul Rycirie. Potrivit agenţiei, la ziţie din partea patrioţilor bel
cru ar duce la „politizarea încurajate de atitudinea şovăelnică a Leopoldvile „tensiunea este în creşte gieni şi să motiveze din punct
U.N.E.S.C.O.“, delegatul Tuni comandamentului trupelor O.N.U. din re“ şi toţi ofiţerii au primit ordinul mate în cadrul acestui bloc agresiv. recomandările ei cu privire la o aşa- de vedere juridic urmărirea pe
Leopoldville care ezită să ia măsuri să fie înarmaţi. Erler a declarat că problema „unită numită orientare „nouă“ a partidului. nală a adversarilor creării de
siei a sp u s: „Problema păcii energice pentru restabi'irea ordinei, ţilor militare occidentale care urmea Aceste recomandări vor li supuse spre baze militare străine pe teri
bandele lui Mobutu continuă să se Referindu-se la situaţia care dom ză să fie înzestrate cu arma atomică, aprobare plenarei congresului.
generale nu trebuie trecută sub dedea la provocări şi fărădelegi. După neşte în prezent la Leopoldville, agen este o problemă ce trebuie rezolvată toriul Belgiei.
ţia France Presse subliniază că „După
tăcere, deoarece nu se poate să
r:u condamni războiul care re cum transmite corespondentul din Leo Ciocnirile din faţa clădirii ambasadei ma înarmării atomice a R.F.G. Ma în funcţie de necesităţile politice şi
joritatea covirşitoare a delegaţilor la
prezintă un pericol îngrozitor poldville al agenţiei France Presse. ghaneze comandamentul O.N.U. s-a congres a aprobat cu vii aplauze de militare“. Erler s-a pronunţat de fapt Cînd svástica devine... simbol
pentru civilizaţie“. miercuri seara autorităţile militare pus în defensivă, multiplicînd sfaturile claraţia făcută la 22 noiembrie de împotriva vechilor proteste ale
O.N.U. au decretat starea de alarmă la prudenţă adresată funcţionarilor preşedintele P.S.D-G., Ollenhauer, că P.S.D.G. împotriva serviciului militar aS cîrdăsiei!
Referindu-se la succesele ti ra urmare a ştirilor venite din Ma- «ăi“. Soldaţii lui Mobutu, arată a- Partidul Social-Democrat din Germa obligatoriu şi pentru recrutarea cu
nerei republici Guineea, care tadi şi Inkissi potrivit cărora, solda genţia, rătăcesc pe străzi, percheziţio nia respinge înzestrarea atomică a forţa în aşa-numitele trupe ale apă Zilele trecute, cetăţeanului pârii G erm aniei occidentale
construieşte o viaţă nouă, vor ţii lui Mobutu au dezarmat trupele nează şi arestează în mod arbitrar bundeswehrului. Rezoluţia cu privire rării teritoriale, care nu sînt subor
bitorul a subliniat că numai în marocane din cadrul O.N.U. staţionate diferite persoane. Din cînd în cînd se la politica partidului în domeniul mi donate direct comandamentului en glez i-a fo st d at să fie în N.A.T.O." (d u p ă cu m se
în aceste oraşe. Agenţia Reuter trans aud împuşcături. Baricadele au rămas litar, prezentată congresului de către N.A.T.O.
Aviaţia engleză distruge mite de asemenea că soldaţii lui Mo* pe străzi iar circulaţia este extrem de conducerea P.S.D.G., a stîrnit însă o vie m artorul unor fapte... de ne- ex p rim ă am basadoru l lui A- ^
aşezări aîe populaţiei redusă. îngrijorare în rîndurile participanţi In urma puternicelor presiuni exer crezut. Şi totuşi, cele rela ta te denauer în A nglia), „ca sim -
din sudul Yemenului ontu au ocupat poziţii în apropierea lor la Congres. In această rezoluţie citate asupra delegaţilor la congres,
In acelaşi timp. potrivit agenţiei nu se spune că înarmarea atomică conducerea P.S.D.G. a reuşit să de m ai jo s s-au în tîm p la t fără bol care ne leaffă în cauza
DAMASC 24 (Agerpres). — reşedinţelor reprezentantului special al France Presse, bandele lui Mobutu au a R.F.G. trebuie să fie respinsă. Dim termine comisia să adopte recomanda
TASS transmite: Reterindu-se confiscat 40 de automobile aparţinţnd potrivă, ea cere „înzestrarea Bundes rea ca congresul să aprobe proiectul obişnuitele subterfugii ale c o m u n ă a a p ă r ă r ii lu m ii li-
la o ştire transmisă de postu secretarului general al O.N.U. în Con comandamentului O.N.U. şi au arestat wehrului cu arme eficiente“, menţio- de rezoluţie al conducerii partidului în au torităţilor engleze, ba m ai
an inginer al O.N.U. nîndu-se doar că R.F.G. nu trebuie problema înarmării atomice a Bundes bere" (du pă cum declară ge-
go, Dayal şi a comandantului suprem wehrului.
m ult, au capă- ¦ neralul englez
al tortelor O.N.U. din Congo, gene- Conducerea P.S.D.G. a reuşit de a-
tat. c a r a c te r u l . . M a ccriri). Şi,
unei... cerem o - llO W B X lS F U fi un lucru şi
nii. E ste v o r b a --- -------------------------------- m a i i n t e r e s a n t .
rile de radio din Yemen, ziare F o rm a re a usnus eeraflriü un ic s in d s e a i „să tindă spre sporirea numărului pu semenea, să împiedice ca în comisia de o m ică atenţie“ pe care autorităţile engleze au avu t -
le din Damasc relatează despre terilor atomice şi în consecinţă spre de lucra să fie discutate propunerile grijă ca de pe fierăria aces-
zborurile pe care continuă să le înzestrarea cu arme atomice a Bun- organizaţiilor locale care cer retra guvernul englez a ţinut să o tei m aşini a m orţii să nu lip '
efectueze aviaţia engleză în re deswehrului“. gerea R.F.G. din N.A.T.O., crearea sească... svastica neagră, re-
giunile din sudul Yemenului, îra P o r îo $sc© unei zone denuclearizate în Europa şi facă „p a rte n e rilo r" v e st-g e r - desen a tă în culori p ro a sp ete,
populate de triburile Iatia şi Această formulare a provocat di a unui sistem de securitate colectivă. care să gidile privirile „am i
Rabiz care luptă împotriva ocu dicali, are drept scop „eliberarea vergenţe serioase în rîndurile comi In acest scop conducerea P.S D.G. a m an i din N.A.T.O. cilor“ din N.A.T.O
paţiei engleze. In urma acestor mişcării muncitoreşti portorica- siei de lucru a congresului pentru pro recurs la următorul truc: ea şi-a
zboruri numeroase localităţi au HAVANA 24 (Agerpres). — ne de aşa-numitele uniuni mun blemele politicii externe şi militare. prezentat propunerile declarîhd că a- In tr-u n u i din m u zeele din Aşadar, svastica a ajuns
fost distruse. Triburile au pă citoreşti internaţionale ale Sta Unii delegaţi ia congres au subliniat cestea cuprind, chipurile, toate cere
răsit aşezările distruse şi s-au După cum anunţă agenţia Pren- telor Unite“. că această formulare lasă conducerii rile organizaţiilor locale. In realitate, Anglia se află încă din tim — nici m ai m ult, nici m ai
refugiat în munţi unde conti sa Latina, 35 de conducători ai P.S.D.G. libertate de acţiune în pro în aceste propuneri nu sînt menţio
nuă să lupte împotriva ocupan unor sindicate muncitoreşti ca A fost alcătuită o conducere blema înarmării atomice. Ei au cerut pul războiului un tanc, cuce puţin — sim bolul refacerii
re reprezintă pe aproape toţi nate de loc aceste cereri. Pentru a m ilitarism ului germ an, s im
ţilor. muncitorii industriali din Porto- provizorie a Centrului unic sin ca proiectul de rezoluţie să arate în preveni dezbateri largi asupra politicii rit de soldaţii englezi de la bolul pregătirii unor noi cri
In ştire se spune de asemenea dical al oamenilor muncii din m e ale reva n şa rzilo r de la
Rico, au hotărit să creeze Cen Porto-Rico care are sarcina de mod clar că P.S.D.G. este împotriva sale, conducerea P.S.D.G. a făcut ca tru p ele lui Ilo m m el în A fri Bonn, care, du pă cum sc v e
tru! unic sindical al oamenilor a convoca adunarea generală a principalele probleme politice să fie de, fac casă bună cu cercu
Centrului unic sindical. înarmării atomice a R.F.G. şi au recla ca de Nord. A proape două rile conducătoare de la Lon
muncii clin Porto-Rico. dra..
Crearea acestui centru, se mat o delimitare precisă de politica zeci de ani acest trofeu a
Un lucru au u itat însă ofi
spune în declaraţia liderilor sin lui Adenauer în această problemă. sim bolizat vitejia bravilor
flăcăi englezi îm potriva n a
ziştilor... Ani in şir v izita to
rii m uzeului au încruntat
-EK- privirea în faţa acestui obiect
care în rnîinile ca n ibalilor hi-
O nouă crimă a colonialiştilor portughez? tlerişti a sem ă n a t m oarte...
că englezii au construit pe teri LONDRA 24 (Agerpres). - - gola), au fost executaţi opt de Wehner, Erler şi alţi reprezentanţi discutate in aşa-numite comisii d': Cine şi-ar fi închipuit, insă, cialităţile e n g le ze : poporului
toriul Yemenului de sud peste Agenţia France Presse relatează ţinuţi politici. El a comunicat de ai conducerii de dreapta a P.S.D.G., lucru unde delegaţii la congres sînt că la un m o m e n t d at (şi a- en glez îi sîn t în că vii în m e
20 de baze pe care le folosesc, asemenea că persoanele execu care au luat cuvîntul în faţa împărţiţi în grupuri izolate. ceasta s-a în tîm plat cu cîte- m orie fărădelegile naziştilor,
ca puncte de 'sprijin ale trupe că ia 23 noiembrie un repre tate au fost îngropate pe terito comisiei, au declarat din nou că va zile in u r m ă ! ), trofeul va ia r p a c e a îi e s te mai. s c u m
lor engleze pentru a îrînge re zentant ai „grupului democraţi riul închisorii pentru a se evita R.F.G. trebuie să sprijine N.A.T.O. Gu ajutorul acestor manevre, con fi lu at din m u zeu şi oferit în pă decît cîrdăşia cu aceşti
zistenţa triburilor laiia şi Ra lor portughezi din Anglia“ a de demonstraţiile publice de protest. şi să-şi îndeplinească obligaţiile asu ducerea de dreapta a P.S.D.G. a reu dar... oficialităţilor v e s t-g e r „am ici“ din N.A.T.O.
clarat că în închisoarea de ia şit să determine comisiile să adopte m a n e , c a ,s i m b o l a l p a r t i c i -
biz. Luanda (colonia portugheză An I. L.
¦Redacţia şi administraţia zia rului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: l88j 189 1 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P U R . nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — Deva.
