Page 89 - 1960-11

P e a to n a l
s m smismubi
Anul XII. Nr. 1842
raraauuc
Fruntaşi de la centrala
termoelectrică nr. 2
a L §.
Pentru a produce cît mai mult
metal, siderurgiştii din Hune­
doara au nevoie, printre altele,
şi de energie electrică. Aceasta
le este furnizată de colectivul
centralei termoelectrice nr. 2. In
acest an, muncitorii, tehnicienii
şi inginerii termocentralei au
reuşit ca prin folosirea mai ju­
dicioasă a agregatelor să produ­
că însemnate cantităţi de ener­
gie electrică peste plan şi să rea­
lizeze peste 2.000.000 lei econo­
mii la preţul de cosi
Vă prezentăm mai jos cîţiva
din fruntaşii termocentralei:
ROMULUS CINDEA
mecanic principa! la turbine
SOFÍA TRANDAFILU
electrician
II
JOAN ŞLRBAN
mecanic ia cazane
!É tÉ llt
î\
TRAIAN PFIR ISCA
şef de tură la comandă
Au terminat saivanul
Pentru adăpostirea oilor de
care dispun, membrii întovărăşi­
rii din satul Negoi, comuna Lun­
ca Cernii, raionul Haţeg, au în­
ceput cu cîtva timp în urmă
construcţia unui saivan cu o ca­
pacitate de 600 capete. Muncind
Hu ; ecîoara-D evn \
Sîmbătă 26 noiembrie 1960
Dezbaterea sarcinilor de pian pe anul 1961
P lanul va fl realizat
’ ÎSI It llBfffil
— Sectorul de forjă al U. M.
Cugir, a spus tov. ing. Paul Ra­
du, la adunarea muncitorilor
pentru dezbaterea cifrelor de
plan pe anul 1961, a îndeplinit
planul pe 1960 în mai puţin de
11 luni. Pentru anul care ur­
mează în faţa noastră stau sar­
cini m ari: trebuie să executăm
piese pentru 60.000 maşini de
cu su t; să gospodărim cu grijă
materialele şi sculele şi să rea­
lizăm economii cît mai mari pes­
te plan. S-a arătat apoi că pen­
tru îndeplinirea acestor sarcini
planul de măsuri tehnico-orga-
nizatorice prevede introducerea
gazului metan la cuptoarele de
încălzit, mărirea halei sectoru­
lui, punerea în funcţiune a unui
nou ciocan matriţor de 3.000 kg.,
a unui polizor de mare turaţie şi
îmbunătăţirea sistemului de ven­
tilaţie etc.
Luînd cuvîntul în cadrul dez­
baterilor, maistrul comunist Ni-
colae Popa, a arătat că sarcinile
de plan sporite pentru anul vi­
itor sînt mobilizatoare şi că ele
pot îi îndeplinite şi depăşite. In
numele inginerilor, tehnicieni­
lor şi maiştrilor din sectorul de
forjă ei a răspuns chemării in­
ginerilor, tehnicienilor şî maiş­
trilor din sectarul maşini de cu­
Produse de larg consum, păşeşte norma de
mas multe şi mai bune
In anul acesta, colectivul în ­
treprinderii de industrie locală
„Horia,“ din Alba Iulia, a ob ţi­
nut succese frum oase în pro­
ducţie. Dacă în anii trecuţi a-
cest colectiv nu-şi p u tea realiza
sarcinile de plan, în p ri­
m ele 10 luni ale a n u lu i 1960,
ei se pot m îndri cu fap tu l că
au îndeplinit planul în propor­
ţie de 106 la su tă , că au re a li­
zat economii la preţul de cost în
v a lo a re de p e s te 1 m ilio n lei şi
că au dat oam enilor m uncii din
regiune bunuri de larg consum
de calitate superioară.
Toate aceste succese au fost
scoase cu tărie în evidenţă de
c ă tre m uncitorii, tehnicienii şi
inginerii în treprinderii cu oca­
zia adunărilor de dezbatere a
cifre lo r de p la n p e anul 1961.
Totodată, cu ocazia acestor adu­
nări, oam enii au a ră ta t că ci­
frele de plan stabilite pentru a-
nul viitor pot fi chiar depăşite,
în treg u l colectiv s-a an g ajat ca
acest plan sa fie depăşit cu 5
la sută. De asem enea, s-au fă ­
cut şi o serie de propuneri de
îm b u n ătăţire a procesului de
producţie.
D upă ce a a ră ta t că secţia
iăcătuşerie I şi-a îndeplinit pla­
nul p e cele 10 luni ale anului,
lăcătuşul Nicolae P îslaru a a-
rătat că planul stabilit pentru
anul viitor este realizabil.
— Ca să realizăm cît mai
m ulte economii — spunea tov.
Pîslaru, — eu aş propune ca
din deşeurile răm ase de la con­
fecţionarea dulapurilor din ta ­
blă, să executăm produse de
larg consum.
Tovarăşul Pavel Breazu, se­
cretaru l organizaţiei de bază de
la sectorul ceram ic Sîntim bru,
ea şi n u m ero şi m u n cito ri din lor şi co n ducerii secţiilor, să în ­
acest sector, a a ră ta t că secto­
rul a îndeplinit planul anual
înainte de vreme datorită m un­
cii politice d esfăşu rate de către
biroul organizaţiei de bază, a
unei mai bune organizări a lu­
crului şi în trecerii socialiste,
faptului că la cele m ai grele
locuri de m uncă au fost rep ar-
cu entuziasm şi prestînd peste
400 ore de muncă voluntară, în-
tovărăşiţii din acest sat au ter­
minat construcţia saivanului.
ANA GL1GOR
corespondenta
P R O L E T A R I DIN T O A T E Ţ A R I LE, U N î Ţ l V A I
sut, arătînd că fiecare se anga­
jează să realizeze o economie de
10.000 lei pe anul 1961.
Comunistul Gheorghe Gazda,
forjor şef de echipă, după ce a
arătat că sarcinile de plan pe a-
nul viitor pot fi îndeplinite şi
depăşite, s-a angajat în numeie
echipei pe care o conduce să
realizeze planul anual în mai
puţin de 11 luni şi să realizeze
o economie, prin aplicarea ini­
ţiativei „Să realizăm cu aceeaşi
garnitură de scule o cantitate cît
mai mare de produse", de 6.000
lei anual de fiecare membru al
echipei. Asemenea angajamente
şi-au luat şi forjorii şefi de echi­
pă Kadar Emeric, loan Gross,
Aurel Găldean şi forjorul Gri-
gore Grigor.
In urma discuţiilor purtate
colectivul sectorului de forjă s-a
anagajat să realizeze planul pe
1961 în 11 luni Şi să facă o e-
conomie Ia preţul de cost al
producţiei de 600.000 lei. Dezba­
terea cifrelor de plan a consti­
tuit o caldă manifestare a dorin­
ţei fierbinte a întregului colec­
tiv de a nu precupeţi nici un
efori pentru traducerea în viaţă
a sarcinilor de plan şi a-şi a-
duce în acest fel contribuţia la
îndeplinirea sarcinilor trasate de
Congresul al III-lea al P.M.R.
tlzaţl m em bri şi candidaţi de
partid.
— In anul viitor, avem sa r­
cini m ai m ari, d ar realizabile
— spunea tovarăşul Breazu.
P e n tru a d a p e s te p la n 3.500.000
cărăm izi şi 1 m ilion b ucăţi ţi­
glă, aşa eum: ne-am angajat,
avem nevoie şi de sprijinul în ­
trep rin d erii. Eu propun să se
facă m ecanizarea transportului
de la şoproane la cuptoare, iar
pentru a rezolva cît mai repede
inovaţiile m uncitorilor, să se
înfiinţeze la Sîntim bru un cabi­
net tehnic.
Secţia de tîm plărie are sarci­
na ca în anul ce urm ează să e-
xecu te 300 g a rn itu ri de m obilă
tip ,,S ibiu“. In a d u n a re a ţin u ­
tă, m uncitorii tîm piari au a ră ­
ta t că acest plan va fi depăşit.
P entru ca m unca să decurgă în
cele m ai bune condiţii, tov. T o­
m a M ărgineanu. tim pi ar, a pro­
pus ca secţia să fie m ai bine
aprovizionată cu m aterialul ne­
cesar, m aterialu l lem nos să fie
u s c a t la S în tim b ru , ia r din re s- | laptclui de oaie şi a linei, gospodă- dări, pricepuţi crescători de ani- .
turile de deşeuri să se confec­
ţioneze suporţi de flori pentru
cam eră. Tov. M ărgineanu a p ro ­
pus de asem enea ca to ată m o­
bila produsă aici să poarte
m a rc a fa b ric ii „ H o ria “ şi n u ca ^ colectivişti.
p în ă acum „S ib iu “ , „1 rM ai“ etc.
— D in 15 n o iem b rie, se c ţia > P.M.R. din decembrie 1959, au a- 60.000 lei, pentru laptele de oaie >
Iă c ă tu şe rie TI lu c re a z ă în contul < ratat că una din principalele ra- (transformat în brînză) 10.360 lei, <
a n u lu i 1961 — stru n ea cu m.în- < muri de producţie ale gospodăriilor pentru carnea de bovină în greuta-^
drie tov. lo an Corlaciu. P en­
tru anul viitor, ştim încă de
pe acum ce avem de făcut.
M uncitorii de aici s-au angajat
să depăşească planul anului
v iito r on 3 la su tă.
Cu ocazia dezbaterii cifrelor
de plan, tov. T raían Tănase,
mecanic şef, a cerut m uncitori­
tre ţin ă m ai bine utilajele şi să
le folosească la ad ev ărata lor
capacitate. El a scos în eviden­
ţă faptul că la sectorul cera­
mic Sîntim bru. au fost puse în
indisponibilitate m ulte vago-
nete, precum şi trei electrom o­
to a re de 40 kW . din cau za n e ­
glijenţei.
Din cele discu tate de către
participanţii la adunările pen­
tru dezbaterea cifrelor de plan
pe an u l 1961 de la I.I.L. „H o­
ria “, a reieşit că acest colectiv
este h o tă rît să le ducă la în d e­
plinire, să asigure oam enilor
muncii din regiune produse de
larg consuni m ai m ulte şi mai
bune.
V. ALBU
C®IUIICAÎ
Sesiunea Prezidiului Consiliu­ Prezidiul a adoptat o chema­ voriza soluţionarea problemelor
re către toate mişcările şi orga­ specifice şi vor contribui la rea­
4 pagini 20 bani lui Mondial ai Păcii ia care an nizaţiile oare luptă pentru pace, lizarea unei apropieri între toate
participat membri ai Prezidiu­ subliniind necesitatea oa acestea forţele păcii.
lui şi invitaţi din toate conti­
nentele a avut loc la 23-24 no­ să se întîlnească pentru a căuta Prezidiul a examinat situaţia
iembrie la Bucureşti. împreună cele mai bune mijloace din Congo şi a adoptat o rezo­
, Sesiunea a procedat la exa­ pentru a lupta în comun, în mod luţie specială în această proble­
minarea aprofundată a situaţiei eficace, în favoarea dezarmării mă care va fi adresată Organi­
internaţionale actuale şi a des­ zaţiei Naţiunilor Unite şi tutu­
făşurării activităţii forţelor pă­ generale şi totale. ror guvernelor.
cii în lume. Ea şt-a precizat per- Cu scopul de a dezvolta şl
ispectivele de lucru şi de acţiu- Pentru a contribui la mobili­
!ne pentru perioada imediat ur­ lărgi activităţile mişcărilor na­ zarea tuturor forţelor păcii, Pre­
mătoare, mai ales în ceea ce ţionale şî pentru a le face mai zidiul a hotărît convocarea une
priveşte campania mondială în eficace, Prezidiul Consiliului
favoarea dezarmării generale şî Mondial ai Păcii a elaborat o sesiuni a Consiliului Mondial a
serie de recomandări în special
cu privire la organizarea unor Păcii în prima jumătate a luni
Prin aplicarea totale. iniţiative regionale care vor ta- martie 1961.
in îfia fiv e lo r noi Frlm irea la Consiliul de Miniştri a particip anii!or
la sesiunea Prezidiului Consiliul oi Mondial al Păcii
De curînd colectivul laminorului de
650 mm. al 0. S. Hunedoara a lansat Joi 24 noiembrie, preşedintele Consiliului de miniştri al M. Kotov (U.R.S.S.)> Alberto Cassela (Argentina), Tode F
iniţiativa de a realiza în luna decem­ R. P. Romîne, Chlvu Stoica, şi preşedintele Prezidiului Ma­ Mamoudou (Guineea), Nakhle Mutran (Liban), Guillerm'
brie indicii de plan ce vor trebui rea­ rii Adunări Naţionale a R. P. Romîne, Ion Gheorghe Mau- 'Montano (Mexic).
lizaţi în anul 1961. rer, au primit la Consiliul de Miniştri pe participanţii la
lucrările sesiunii Prezidiului Consiliului Mondial al Păcii: La primire au luat parte Emil Bodnăraş şi Ştefan Voitec
Aplicarea noii iniţiative, şi a altora prof. John Bernal, preşedintele executiv al Consiliului Mon­ vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, llie Murgulesci
în cursul acestui an, au făcut posibil dial al Păcii (Marea Britanie), Al. Korneiciuk (U.R.S.S.), ministrul Invăţămîntului şi Culturii, Atanase Joja, preşedin
ca de la 1 ianuarie şi pînă în prezent A. Norden (R. D. Germană), Ivor Montagu (Marea Brita­ tele Academiei R. P. Romîne, P. Constantinescu-laşi şi C
să se producă peste plan aproape 251000 nie), Cen Sen-lu şi Tien Hui-een (R. P. Chineză), Isabelle Paraschivescu-Bălăceanu, membri ai Prezidiului Marii Adu
tone laminate. Blume (Belgia), Velio Spano (Italia), P. Sunder Lai (In­ nări Naţionale.
dia), P. Chatur Narain Malviya (India), I. Hirano (Japo­
GH. CUCU nia), James Endlcott (Canada), Katherine Gole (S.U.A.)i Participanţii la lucrările sesiunii Prezidiului Consiliulu
I. Ehrenburg (U.R-S.S.), Ostap Dluski (R. P. Polonă), Mondial al Păcii au fost însoţiţi de Horia Hulubei şi Ge
corespondent Frank Hartley (Australia), Reksoprodjo Setiadi (Indone­ Bogza, vicepreşedinţi ai Comitetului naţional pentru apăra
zia), H. Wiilmann (R. D. Germană), Willy Rattai (R. F. rea păcii din R. P. Romînă, Constanţa Crăciun, adjunct a
Citiţi în p ag. 2~a: Germană), Jean Laffitte (Franţa), d-na Yves Farge (Fran­ ministrului Invăţămîntului şi Culturii şi de Sanda Ranghe'
ţa), G. Schaifer (Marea Britanie), Domingos Vellasco
Festivalul bienal (Brazilia), V. Cihikvadze (U.R.S.S.), F. Vigne (Franţa), secretar al Comitetului naţional pentru apărarea păcii di:
R. P. Romînă.
Primirea a decurs într-o atmosferă de caldă prietenie
de teatru al ar­ Adunări pentru
tiştilor amatori votarea contribuţiei
voluntare
In aceste zile ţă ra n ii m unci­
tori din satele regiunii noastre
organizează adunări populare
loan LucacI, mem­ j pentru votarea contribuţiei vo­
bru de partid, recti­ luntare. In cadrul adunărilor si
ficator de înaltă ca­ stabilesc şi lucrările care u r­
lificare, lucrează pe m ează a fi executate în sateli
o maşină de rectifi­ respective.
cat interior cu oro-
şâ cu motor de înal­ în raionul Haţeg
tă frecvenţă (90.000
ture pe minut), din Mii de ţă r a n i m u n c ito ri 'dir
sectorul sculărie al raionul H aţeg au ţinut adunăr,
U. M. Cugir. El e- populare pentru votarea contri­
xectită piese cu o buţiei voluntare. In satul Sala
precizie de ordinul şui Superior de pildă, s-a votai
micronilor, lucrează sum a de 125.000 lei. Cu aceasta
fără rebut şi îşi de­ sum ă se va realiza electrifica­
rea satului. Tot pentru electri­
ficare au fost votate în sateh
L iv ad ia de C im p şi L iv ad ia d<
C oastă sum ele d e 60.000 lei ş
lucru cu 35—40 la respectiv 41.000 lei ia r in sa te ­
sută. le P ă u c in e ş ti şi Zeica-ni su m a d<
36.000 lei. In u ltim ele d ouă s a ­
te am in tite a şi fost încasat!
su m a de 20.030 lei ch iar în tim ­
pul adunării. C etăţenii din sa ­
tul G alaţi au h o tărît să constru
iască un căm in cultural.
In raionul Ilia
Şi în raionul Ilia s-au ţinu'
num eroase adunări populare
marilâ-r Cetăţenii din satul D ănuleşt
au v o ta t su m a de 2.215 lei d es­
tin ată construirii unui nou lo­
cal de d is p e n s a r la c e n tru l eh
com ună C ărm ăzineştl. In tim ­
pul ad u lării s-au încasat 5li
'Membrii gospodăriei agricole co- partidului, colectiviştii din Petreşti şuîui contractat care valorează cel lei. în satu l Boiul de Jos con­
lective „Ogor Nou“ din Petreşti au au pornit, chiar de la începutul a- puţin 7.000 lei, reiese limpede că s tru c ţia căm inului cu ltu ra l în.
descoperit şi ci — e adevărat că cestui an, plini de încredere, să dez- totalul veniturilor din acest sector că nu este term inată. P entru L
ceva mai tîrziu decit alţii — iz- volte sectoruj zootehnic. Din eredi- se ridică anul acesta la aproape fi g ata cit m ai repede, cetăţeni:
vorul marilor venituri. Care anu- tele acordate de stat şi din fondurile 215.000 lei, cu peste 140.000 lei mai au v o ta t su m a de 1.860 lei.
me-i acest izvor ? Sectorul zootehnic, propri^ gospodăria a cumpărat nu- mult decît s-a planificat.
Un astfelde sector este izvor ne- -.neroase animale, în special vaci de In întregul raion s-au ţinut
lată de ce sînt hotărîţi colectiviş­ p în ă ac u m 68 a d u n ă ri p o p u lare
în cadrul cărora s-a votat suma
secat de lapte, carne, grăsimi, lînâ lapte şi a reţinut tot tineretul din tii din Petreşti ca în viitorul an să de 226.450 lei.
şi cîte alte produse pentru care se producţie proprie, bun de prăsilă. dezvolte şi mai mult creşterea ani-
pot încasa sume mari de bani. Şi, Aşa se face că în prezent colecti- venituri,
ca să documentăm afirmaţia, iată viştii deţin, ca proprietate obştească, V. PITAN
şi argum entul: gospodăria agricolă 36 vaci de lapte, 46 capete tineret
colectivă din Petreşti deţinea la 30 bovin (cea mai mare parte viţele), ^
decembrie 1959 doar 4 vaci de lapte 421 ovine din care 285 oi-mame, 1
şi 280 oi. După cît se vede, un şep- cîteva cabaline şi un tăuraş. Prin<
tel destul de redus. Şi totuşi, aceste valorificarea produselor animale co- L
animalet puţine la număr, au adus lectiviştii şi-au propus să obţină în ^
colectiviştilor anul trecut un venit anul 1960 suma de 68.800 Iei.
de peste 49.000 lei. Din vînzarea Preocuparea lor de buni gospo-
ria a realizat 33.650 lei, iar din va- mate, i-a făcut să obţină rezultate^
iorificarea cărnii de bovină, în care întrec cu mult prevederile pta->
greutate vie, alţi 15.397 lei. Acest „ului de producţie. Pînă la 15 no-<
succes, am putea spune nu prea mo- iembrie, bunăoară, gospodăria a îiw
deşt pentru început, i-a încurajat pe casat din sectorul zootehnic aproa-<-
pe 130,000 lei. Numai din vînzarea
Documentele plenarei G.G. al laptelui de vacă s-au realizat circa.
colective pot şi trebuie să fie dez- te vie 15.340 iei, pentru Iînă circa >
voltarea creşterii animalelor şi asi- 30.000 lei ş.a.m.d. Dacă la suma
< gurarea unor cantităţi tot mai în- realizată pînă în prezent se adaugă
Ş destulătoare de nutreţuri însilozate. valoarea laptelui ce se va obţine ^
S în , special porumbul siloz recoltat pînă la sfîrşitul anului de la vacile <
şi pus la conservare în perioada de gospodăriei, a celor 11 viţei nere-S
coacere lapte-ceară. jinînd seama cunoscuţi pentru producţie care vorr
de aceste preţioase îndrumări ale fi curînd livraţi statului şi a tăura->
filer vechi pentru
De la C . F. R. Teiu ş-C o şlariu
Tinerii din complexul C.F.R. semnate de fier vechi. Angaja­
Teiuş-Coşlariu s-au angajat şi mentul lor se traduce în fapt.
ei să sprijine pe oţelarii hune- Astfel, pînă la data de 23 noiem­
doreni, prin colectarea si trimi­ brie a.c. ei au colectat şi predai
terea unor cantităţi cit mai în­ la I.C.M., 11.376 kg. fier vechi.
Aporfu! şco larilo r
Elevii şcolii medii mixte din ultimele zile, elevii acestei şcoli
Teiuş continuă acţiunea de co­ au mai predat cantitatea do
lectare a fierului vechi. După 2.915 kg.
ce au predat cantităţile do
4.245 kg. şi, respectiv, 3.600 kg Fruntaşi în colectare sînt pio­
fior vechi, ei s-au angajat să mai nierii detaşamentelor 2, 3 şi 5
predea pînă la sfîrşitul anului
încă 6.000 kg. fier vechi.- I^n
A. OŢOiU Cel de al doilea lam inor co n stru it în cursul seplen alu lu i la
uzina „K R IV O R O JSTA L" din R .s.s. Ucraineană,
corespondent