Page 9 - 1960-11
P. 9
^ , /'Vnh7'l,d \ PROLETARI OIN TOATE ŢĂRILE, VNIŢI-VAI Comitetului Central
e\b\»o^ca '
O,.nifinö,a '
. ... f)eva V
^ V \u n < - ^ 2 ^ ______
m ul socislis al Partidului Muncitoresc Romîn,
tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej
Anul X!I. Nr, 1822 Joi 3 noiembrie 1960 4 pagini 20 bani Congresul al IV-lea al Sindicatelor din Repu-J Ele vor aduce o contribuţie tot mai mare la
Mica Populară Romină, in numele cblor peste dezvoltarea necontenită a economiei naţionale,
Adunarea reprezentanţilor oamenilor Fruntaşi de Sa 2 800.000 de oameni ai muncii organizaţi in sin ridieind pe o treaptă nouă întrecerea socialistă,
muncii din Întreaga fără I. M. Săcărîmb dicate, trimite un fierbinte salut tovărăşesc P ar îmbunătăţind organizarea consfătuirilor de pro
tidului Muncitoresc Romîn şi Comitetului său ducţie, sprijinind activ introducerea tehnicii noi
Miercuri după-amiază, în sala Palatului R. P. Romîne La sosirea în sală, conducătorii partidului şi statului Tov. Anghel Faur este Central, In frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheor şi a tehnologiei înaintate şi lărgind permanent
a avut loc o mare' adunare a reprezentanţilor oa au fost primiţi cu puternice ovaţii şi urale. şef de echipă la secţia ghiu-Dej. caracterul de masă al mişcării inovatorilor.
menilor muncii din întreaga ţară în cadrul că Bâiţa-Crăciuneşti. Lună de
reia tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, conducătorul La masa prezidiului au luat loc tovarăşii Gheorghe lună, împreună cu echipa Aprecierile pline de căldură şi dragoste pen Sindicatele vor participa şi mai activ la în
delegaţiei romîne la cea de-a 15-a sesiune a Adunării Ge Gheorghiu-Dej, Ghivu Stoica, Gheorghe Apostol, Emil pe care o conduce, obţine tru eroica noastră clasă muncitoare, pentru ^in făptuirea măsurilor privind îmbunătăţirea con
nerale a O.N.U., a făcut o amplă dare de seamă asupra Bodnăraş, Petre Borilă, Nicofae Geauşescu, Alexandru depăşiri de plan de 30—40 dicate, cuprinse in salutul adresat Congresului diţiilor de muncă şi de trai ale oamenilor mun
Drăghici, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Moghioroş, la sută, la lucrările de in de Comitetul Central al partidului, ne-au bucu cii, la aplicarea justă a sistemului de salarizare
vestiţii rat profund şi ne mobilizează la o activitate şi şi normare a muncii, vor îmbunătăţi gospodări
lucrărilor sesiunii şi activităţii delegaţiei R. P. Romîne Dumitru Goliu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ştefan mai rodnică in slujba intereselor vitale ale celor rea fondurilor de asigurări sociale.
Voitec, Alexandru Bîrlădeanu, Atnnase Joja, Mihail Ralea, Vagonetarul Roman Du- ce muncesc.
la această sesiune. I bor, face parte din echipa Organele şi organizaţiile sindicale vor ridica
tov. Anghel Faur. Muncind Sub conducerea Partidului Muncitoresc Ro la un nivel mai înalt activitatea lor cultural-edu-
Au luat parte membri ai G.G. al P.M.R., membri ai Elena Lascu, Virgii Trofin, Maria Roseiti. în mod conştiincios, el cativă pentru a contribui şi mai mult la creş
guvernului şi ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, de-, Adunarea a fost deschisă de tovarăşul Ion Gheorghe contribuie efectiv la reali mîn, poporul nostru a obţinut o măreaţă victorie terea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii,
putaţi ai Marii Adunări Naţionale, conducători ai insti zarea şi depăşirea planului. făurind baza economică a socialismului şi a la educarea lor in spiritul patriotismului socia
tuţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, primii se Maurer, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale. pornit cu însufleţire spre desăvirşirea construc list şi al internaţionalismului proletar.
cretari şi secretari ai comitetelor regionale şi ai unor Intîmpinat cu entuziasm de 'întreaga adunare, a luat S sj p la s ia a ! c im r a l ţiei socialismului în ţara noastră.
comitete orăşeneşti şi raionale de partid, preşedinţii co B Credincioase principiului internaţionalismului
mitetelor executive ale sfaturilor populare regionale, pre cuvîntul tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Delegaţii la Congres îşi exprimă bucuria şî proletar, sindicatele noastre, meînbre active ale
Expunerea sa a fost subliniată în repetate rînduri de Incepînd de marţi, 1 noiem mîndria pentru faptul că poporul nostru este con Federaţiei Sindicale Mondiale, vor dezvolta şi
brie, colectivul de muncă al sec de acum înainte legăturile lor frăţeşti cu sindi
vii şi puternice aplauze. ţiei construcţii metalice de la dus pe calea vieţii noi de un asemenea partid catele din Uniunea Sovietică şi din celelalte
C.S. Hunedoara, lucrează în puternic, călit in lupte grele, care a dovedit prin ţări socialiste, relaţiile de solidaritate cu sindi
şedinţii consiliilor regionale ale sindicatelor, directori şi Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a dat apoi citire mo contul anului 1961. Acest suc întreaga sa activitate că nu are alt ţel decit catele şi oamenii muncii din celelalte ţări ale
secretari de partid din mari întreprinderi din întreaga ţiunii pe care adunarea a adoptat-o prin aclamaţii. ces, închiriat de harnicul colectiv lumii, pentru întărirea unităţii de acţiune şi a
de constructori zilei de 7 Noiem slujirea intereselor celor ce muncesc, că nu pre solidarităţii celor ce muncesc, in lupta pentru
ţară, muncitori fruntaşi, academicieni şi alţi oameni ele Minute în şir în sală au răsunat urate şi aplauze puter brie, a fost obţinut ca urmare pace şi progres social.
ştiinţă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, activişti de nice. Asistenţa, în picioare, a oyaţionat îndelung pentru a folosirii raţionale a capacită cupeţeşte nimic pentru a făuri bunăstarea şi fe
partid, de stat şi ai organizaţiilor obşteşti, ziarişti romîni Partidul Muncitoresc. Romîn şi Comitetul său Central în ţilor de producţie şi a ridicării ricirea lor. Oamenii muncii văd în scumpul lor Congresul al IV-lea al Sindicatelor încredin
pe o treaptă superioară a nive ţează Partidul Muncitoresc Romîn că sindica
şi corespondenţi ai presei străine. frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, pentru Repu lului întrecerii socialiste. partid, conştiinţa, înţelepciunea şi cinstea epocii tele vor lupta cu avint sporit pentru dezvoltarea
noastre socialiste. economiei şî culturii, pentru creşterea bunăstării
Au participat şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi blica Populară Romînă, pentru pace în întreaga lume. Că munca a îost bine orga poporului muncitor, pentru întărirea şi înflo
nizată, o dovedeşte şi faptul că Congresul nostru a analizat activitatea des-' rirea necontenită a patriei noastre socialiste.
la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. (Agerpres). numai la regie s-au economisit făşurată de sindicate în perioada dintre cele
120.000 lei. două congrese şi a stabilit sarcinile ce revin Trăiască Partidul Muncitoresc Romîn — forţa
MOŢIUNE conducătoare a societăţii noastre socialiste, Co
Muncitorii, tehnicienii şi ingi mişcării sindicale din ţara noastră in educarea mitetul său Central in frunte cu tovarăşul Gheor
Noi, reprezentanţii oamenilor nizaţil, la care au participat dării internaţionale şl a războ nerii secţiei respective sînt !io- oamenilor muncii, in organizarea şi mobiliza ghe Gheorghiu-Dej!
muncii din toată ţara, întîlniţi numeroase delegaţii conduse de iului rece, a contribuit la accen tărîţi să muncească în viitor cu
în Capitala patriei noastre, as- şefi de state şi guverne, a re tuarea izolării acestor cercuri. şi mai mult elan. rea lor la înfăptuirea hotăririlor celui de-al Ill- Trăiască şi înflorească scumpa noastră pa
cuiltînd expunerea tovarăşului flectat creşterea prestigiului in- lea Congres al partidului. trie — Republica Populară Romînă !
Gheorghe Gheorghiu-Dej cu pri ternaţionlal de care se bucură Profund convinşi că lupta uni
vire Ia lucrările celei de-a xV -a Uniunea Sovietică şi celelalte tă a ţărilor socialiste şi a tutu Sindicatele, ca cele mai largi organizaţii ale
Sesiuni a Adunării Generale a ţări ale lagărului socialist, lar ror forţelor iubitoare de pace clasei muncitoare, îşi vor îndeplini cu •cinste
Organizaţiei Naţiunilor Unite, gul ecou pe care iniţiativele şi din lume va îndrepta cursul e- rolul din ce în ce mai important ce le revine
ne exprimăm adeziunea deplină politica lor de pace îl au în ma venimentelor în direcţa micşo
şi dalda aprobare faţă de activi sele populare de pretutindeni. rării încordării internaţionale, în viaţa societăţii noastre, pe măsura înain
tatea delegaţiei Republicii Popu poporul nostru militează cu toa
lare ROm-îne la această sesiune. Poporul romîn împărtăşeşte tă hotărîrea pentru înfăptuirea tării pe drumul socialismului, a dezvoltării con
întru-totul poziţia delegaţiei ţă politicii externe a Partidului
întregul popor romîn, care a rii noastre, care a acordat spri Muncitoresc Romîn şi a guver tinue a democraţiei socialiste.
urmărit cu profund' interes so jin deplin propunerilor făcute nului Republicii Populare Ro
lii ţării la Organizaţia Naţiuni de tovarăşul N. S. Hruşciov, şe mîne, baziată pe principiile le CONGRESUL AL IV-LEA AL SINDICATELOR
lor Unite, şi a fost permanent ful guvernului sovietic, cu pri niniste ale coexistenţei paşnice. DIN REPUBLI CA POPULARĂ ROMÎNÂ
ou toată inima' alături de ei, dă vire la dezarmarea generală şi
o înaltă apreciere activităţii de totală, lichidarea sistemului co In numele tuturor celor ce SPRE NOI ÎNFĂPTUIRI
legaţiei ţării noastre, care s-a lonial şi la alte probleme inter muncesc 'din patria noastră, asi
achitat cu cinste de misiunea naţionale importante, propuneri gurăm Partidul nostru drag şi T*A.n.A W vW \^ A La cuptorul
încredinţată. Delegaţia Republi care corespund intereselor vita Comitetul său Central, în frun
cii Populare Romîne, condusă le ale omenirii şî se bucură de te cu tovarăşul Gheorghe Gheor- Expunerea tovarăşului Gh eorghe Gheorghiu-Dej la ple Martin nr. 5
de tovarăşul Gheorghe Gheor simpatia şi adeziunea popoare ghiu-Dej, că vom lupta cu entu
ghiu-Dej, exprimînd în modul lor din lumea întreagă. ziasm şi energie neslăbită pen nara C.C. al P.M.R. a stirnit deosebii interes în riadul oame Pe platforma noii oţelării
cel mal deplin aspiraţiile de pa tru a traduce în viaţă istoricele Martin a C.S. Hunedoara, în fa
ce şi hotărîrea poporului romîn Sprijinim cu toată hotărîrea hotărîrl ale Congresului al III- nilor muncii din regiunea noas tră. In discuţiile avute cu re- ţa cuptoarelor sau în hala da
de a-şi aduce contribuţia la vic propunerile' prezentate de dele lea al Partidului Muncitoresc ( porterii ziarului nostru, ei şi-au exprimat hotărîrea de a muncii turnare, peste tot te Intîmpină
toria cauzei păcii, a militat îm gaţia' ţării noastre la Adunarea Romîn, în vederea desăvîrşirii entuziasmul In muncă.. Oţelarii
preună cu delegaţiile celorlalte Generală a Organizaţiei Naţiu construirii socialismului în ţa ¦neobosit pentru înfăptuirea sarcinilor de plan pe anul 196l .ţ se străduiesc să dea patriei mai
ţări socialiste şi ale altor ţări nilor Unite ou privire la' dezvol ra noastră, pentru realizarea mult metal, să-şi îndeplinească
iubitoare de pace pentru rezol tarea relaţiilor de bună vecină măreţelor sarcini ale celui de-al I^VW VW W W \ '/V W V VW W ’vV' planul, să-şi Înfăptuiască anga
varea celor mai importante pro tate pe plan regional între sta doilea an al planului de şase jamentele. La numai ciţiva paşi
bleme internaţionale, pentru îm te cu sisteme social-politice di ani, pentru triumful cauzei pă Cuvin iu l c e fe r iştilo r însă de cuptorul nr. 4 — „Cup
ferite şi la educarea tineretului cii şi securităţii internaţionale. torul păcii“, dat nu de mult
bunătăţirea relaţiilor interna în spiritul păcii. Poziţia fermă din SIm erla in funcţiune, constructorii de la
ţionale. şi hotărâtă a ţărilor socialiste Trăiască Partidul Muncitoresc I.C.S. Hunedoara înalţă un nou
şi a altor ţări iubitoare de’ pace Romîn şi Comitetul său Central! Interesul pe care l-a trezit expune riale cu circa 10 la sută. Din planul cuptor de 400 tone, cuptorul nr.
Actuala sesiune a Adunării a dus încă o dată la demarca rea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- pe anul viitor, rezultă şi grija pe care 5. Aşa cum se arată şl In expu
rea cercurilor agresive imperia Trăiască scumpa noastră pa Dej la recenta plenară a G.C. al o poartă partidul creşterii nivelului de nerea tovarăşului Gheorghe
Generale a Organizaţiei Naţiu liste, a acţiunilor acestoria în trie, Republica Populară Ro P.M.R., printre ceferiştii din Simeria, trai al celor ce muncesc. Eu m-am Gheorghiu-Dej ia recenta plena
dreptate spre menţinerea incor- mină ! este deosebit. La ateliere, în clipele căsătorit numai de patru luni şi-mi tre ră a C.C. al P.M.R., noul cup
nilor Unite, cea mai însemnată de răgaz, nu se purtau ieri alte dis buie multe în casă. Mi-am cumpărat tor va trebui să fie dat In func
Trăiască pacea în lumea în cuţii decît în legătură cu cifrele de aparat de radio, dar am nevoie şi de ţiune în anul 1961.
sesiune din istoria acestei orga- treagă ! plan pentru anul 1961. mobilă. In anul viitor îmi cumpăr în
să. pentru că după cum se prevede Iată ce ne-a declarat tov. Ioan
In fata aparatului de radio Pe Valentin Groza. strungar in sec în expunerea tovarăşului Gheorghe Bălan, sudor la cuptorul nr. 5
ţia mecanică, l-am găsit aplecat asupra Gheorghiu-Dej, in afară de faptul că al noii oţelârii din Hunedoara,
Sala colţului roşu devenise neîncă să dau peste plan pînă la sfîrşiful a- rile soicaliste în frunte cu Uniunea maşinii sale, Ia care executa o piesă va creşte producţia de mobilă a i 25 In legătură cu acest lucru:
pătoare. Peste 250 de furnalişti ai sec nului, 250 tone fontă, de cea mai bună Sovietică, ne dau speranţa că forţele pentru distribuţia locomotivei 131,026- la sută, vor creşte şi veniturile din
ţiei I-a de la €.S. Hunedoara s-au a- caiifaie". păcii şi progresului vor învinge. (atâ ce ne-a declarat el î salarii cu 11 la sută. — De la un an la altul, noi
dunat aici să asculte la radio expu am muncit tot mai bine, ne-am
nerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Tov. Ion Postolache, şef de echipă ? — Cifrele de plan pentru anul vii Angajamente la fel de frumoase străduit să facem faţă cu cinste
Dej cu privire la activitatea delegaţiei la încărcare, a arătat că tovarăşul tor, nu numai că vor fl realizate, dar şi-au luat şi alţi muncitori fruntaşi de sarcinilor trasate de partid In
ţării noastre Ia cea de-a 15-a sesiu Gheorghe Gheorghiu-Dej, în cuvînta Audiţii colective Ia radio a cuvîntă- şi depăşite. E drept că planul e ma> la Atelierele G.F-R. Simeria. Bunăoară, ce priveşte construcţia de noi
ne a Adunării Generale a O.N.U. Cu rea sa, a subliniat eforturile depuse rii tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- mare decît în acest an, dar nu întrece maistrul Dumitru Irinca, de la secţia agregate siderurgice. Cuptorul
vintele tovarăşului Gheorghe Gheor de delegaţiile ţărilor socialiste la ac Dej, au avut loc ieri în numeroase în puterile noastre. Eu îmi iau angaja locomotive, a exprimat hotărîrea mun nr. 4, aşa cum se arată în expu
ghiu-Dej au fost ascultate cu viu in tuala sesiune a O.N.U. Sîntem mîndri treprinderi, instituţii, gospodării agri mentul să depăşesc norma cu cel pu citorilor din secţia în care lucrează de nerea tovarăşului Gheorghe
teres de cei prezenţi. Pe feţele lor se că Ia această sesiune a participat şi cole de stat şi colective din întreaga ţin ( la sută. a ridica şi mai mult nivelul tehnic al Gheorghiu-Dej, a fost. construit
putea citi mîndria pentru faptul că delegaţia ţării noastre în frunte cu cel regiune. Oamenii muncii, şi-au expri producţiei, de a depăşi planul pe 196t în 11 luni. Anul viitor va trebui
delegaţia ţării noastre a desfăşurat la mai iubit fiu al poporului, tovarăşul mat cu acest prilej, încă odată, adeziu Am stat de vorbă şi cu tov. Sever cu cel puţin 1 la sută. La fel, tova să terminăm construcţia cupto
O.N.U. o activitate rodnică, pusă în Gheorghe Gheorghiu-Dej. Activitatea nea lor totală faţă de politica înţe Săbău, şelul brigăzi' de. tineret din răşul loan Elorea, şef de echipă în rului nr. 5, de ,400 tone. Cu toţii
slujba păcii şi prieteniei între popoare. rodnică desfăşurată la O.N.U. de ţă- leaptă de pace a partidului şi guver secţia locomotive, fruntaşă pe oraş. secţia locomotive, s-a angajat în nu
nului nostru. mele echipei sale să depăşească pla sîntem hotărlţi să facem ca ter
Furnaliştii din Hunedoara au comen —• Am şi purtat cîteva discuţii cu nul pe anul viitor cu 5 la sută.
tat apoi pe larg cuvîntarea rostită de tovarăşii mei despre planul pe anul menul de construcţie să fie mult
tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi viitor. După cum se vede, se acordă Toate acestea dovedesc entuziasmul
şi-au exprimat adeziunea totală faţă multă atenţie reducerii preţului de cost. cu care muncitorii din Simeria au pri mai scurt. Planul prevede ca
de politica externă a statului nostru. Aceasta ne face, ca in afara îndepli mit cifrele de plan pentru anul viitor,
nirii planului de producţie, să ne an hotărîrea lor de a le traduce în viaţă- partea de sudură să se termine
Prim-furnalistul Ioan Iacob, de la gajăm să reducem sonsumu) de mate
la 1 decembrie. Discutînd cu
furnalul nr. 4 a declarat printre al
mai mulţi sudori, ne-am luat
tele : „Realizările obţinute de oamenii
, muncii din ţara noastră se datoresc angajamentul să terminăm lu
politicii înţelepte de pace dusă de crarea cu 7 zile mal devreme.
partid şi guvern. Convins pe deplin
de acest lucru, poporul nostru luptă Toate forţele la msămîntatul
pentru traducerea în 1viaţă a ITotărî-
rilor celui de-al Ill-lea Congres al par culturilor de toamnă
tidului. Noi, furnaliştii, aprobăm din
toată inima activitatea delegaţiei ţării In ultima săptămînă, prin e- podării colective ş'l întovărăşiri Timpul este foarte înaintat.
noastre la actuala sesiune a O-N.U. forturile depuse de colectivişti, agricole care din lipsa de preo De aceea, cel tîrziu în următoa
Cp acest prilej, eu mă angajez ta îm întovărăşiţi şi mecanizatorii de cupare a consiliilor şi comitete rele 3—4 zile. însămînţările tre
preună cu echipa pe care o conduc, la S.M.T., însămînţările cerea lor ie conducere, cît şi a teh buie terminate,
lelor de toamnă s-au desfăşurat nicienilor agronomi, mai au de
Armaturi metalice într-un ritm mai rapid. însămînţat o suprafaţă destul ?
de mare. Trebuie subliniat şi un Situaţia însămînţărilor cultu-
La U. R. U. M. Petroşani se Preocupîndu-se din timp de alt fapt negativ. Multe consilii
construiesc noi utilaje pentru pregătirea terenului, colectiviştii de conducere ale gospodăriilor rilor de toamnă la 2 noiembrie
minerii Văii Jiului. Pe lingă va- colective nu acordă atenţia cuve
goneţi, scocuri şi diferite alte şi întovărăşiţîi din raionul llia nită cultivării orzului pe supra a.c.
utilaje, aici se execută şi armă nu numai că au terminat însă- feţele planificate. Aşa de exem
turi metalice pentru galerii şi mînţarea griului dar au şi de plu, deşi în raionul Uia supra llia 99.7%
abataje. păşit suprafaţa planificată. In faţa planificată a se însămînţa Orăştie 98,1%
alte raioane ca Sebeş şi Orăş-
Zilele trecute, un nou lot de tie, însămînţările cerealelor pă- cu grîu a fosţ depăşită, din cele Brad 95.7%
ioase de toamnă se apropie de
50 armături de tipul TH au fost sfîrşît. Merită menţionat ritmul 234 ha. care,trebuie însămînţate Sebeş 94,8%
rapid în care au decurs în ulti
expediate minerilor din Ani- l mul timp însămînţările în raio cu orz, n-au fost semănate decît Hunedoara 94 %
ncasa. nul Brad. Mai slab se desfăşoa
Recent, brigada de lăcătuşi de întreţinere de Ia depoul întreprinderii miniere Tetiuc, 169 ha. Situaţia este similară Alba 89 %
condusă de Constantin Bobilcă, s-a angajat să termine reparaţia capitală a unei locomotive ră lucrările de însămînţău în
cu 20 de zile înainte de termen• Fotografia de faţă reprezintă pe membrii brigăzii lucrînd la raioanele Hunedoara, Haţeg şi şî în raionul Alba. Aici nu s-au Haţeg 85,f5%
Alba. Aici mai sînt şi acum gos
locomotiva respectivă. însămîrtţat cu orz decît 98 ha.
din cele 708 planificate.