Page 90 - 1960-11
P. 90
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1842
Festivalul bienal de teatru al artiştilor amatori
® Iisip © rta ia tă t r e c e r e im r e v is t a întrecerea echipelor de păpuşari
In zilele de 19, 20 şi 21 noiembrie potrivă, pe merit, pe toţi participanţii piesa „Surorile Boga“ de H. Lovines- In cadrul festivalului, întrecerile giunea Hunedoara (Orăştie şi Deva).
a. c. s-a desfăşurat la Hunedoara faza din cele 4 regiuni ia faza interregio cu a fost prea grea. artiştilor amatori mînuitori de păpuşi Unul dintre cele mai reuşite specta
interregională a celui de-al doilea Fes nală. au prilejuit dispute dîrze, fiind urmăj
tival bienal de teatru de amatori „I. Deosebit de bine a fost pregătită rite cu viu interes de spectatorii mici cole a fost cel cu piesa „URSULEŢII
L. Caragiale“, unde s-au prezentat La Hunedoara a fost o întrecere în schimb piesa „Ochiul babei“, pusă şi mari, prezenţi, două zile ta rînd, în VESELI“, prezentat de artiştii amatori
formaţii de teatru, colective de reci frumoasă şi bine organizată. în scenă de căminul cultural din sala teatrului „Victoria“ din Hunedoara. din Mediaş.
tatori, cititori artistici şi păpuşari din Oimpa. Acest spectacol s-a impus prin Au fost prezente în sală 7 echipe (3
regiunile Hunedoara, Graiova, Stalin ÎNTREBARE: Mişcarea artistică de aceea că personajele au fost bine indivi din regiunea Graiova, 2 din Hunedoara, In şirul acestor spectacole s-a re
şi Timişoara. Din componenţa juriului amatori are ţeluri precise, bine deter dualizate, mesajul piesei a fost înţe 1 din Stalin şi 1 din Timişoara). marcat printr-o realizare plastică, pli
festivalului a făcut parte şi tov. Nico- minate, ce părere aveţi despre orien les de public şi se poate spune că ni Intr-o convorbire cu tov. LENGHIŞ nă de fantezie (din păcate nu dusă pî-
lae Nistor, director al Gasei centrale tarea formaţiilor de teatru în cadrul velul artistic atins a fost egal în multe ŞTEFAN, prim-regizor la Teatrul de nă la capăt) şi estrada „VITRINA GU
a creaţiei populare din Ministerul In- acestui festival ? privinţe cu cel al profesioniştilor. marionete „Ţăndărică" din Bucureşti, CARICATURI“ pentru adulţi. Ceea ce
văţămîntului şi Culturii. Folosind a- preşedintele juriului fazei interregiona i-a dăunat a fost alegerea nepotrivită
cest prilej, redacţia l-a solicitat să RĂSPUNS: Amatorii nu fac astăzi De asemenea, spectacolele date de a piesei, cu un text depăşit, superfi
facă unele aprecieri asupra desfăşură artă în sine, fără un scop precis. clubul uzinelor metalurgice din Gugir, cial...
rii acestei importante manifestări cul- Scopul lor este de a sluji politica par cu piesa „Mielul turbat“ şi căminul
tural-artisiice la care au participat tidului. Formaţiile de teatru au do cultural din Săsciori cu „Cei care ră- le a festivalului pentru echipele de Vorbind în general despre forma
peste 400 artişti amatori din cadrul a vedit că au fost bine orientate în ac mîn singuri“ au fost bune. teatru de păpuşi, acesta a declarat ţiile de păpuşi prezente în concurs,
15 echipe de teatru, 7 echipe de păpu tivitatea lor, axîndu-şi munca pentru că faţă de concursul de acum doi ani, se poate spune în încheiere că majori
şari, 21 recitatori şi cititori artistici. a răspunde cerinţelor social-politic« ÎNTREBARE: Ge recomandări pu artiştii păpuşari se prezintă Ia un ni tatea au corespuns. Nu toate însă au
Redăm mai jos convorbirea cu tova actuale. Acesta este un fenomen pe în teţi face pentru ca activitatea forma vel superior, cu o orientare mai buna fost la nivelul care le asigura promo
răşul Nicolae Nistor. treaga ţară. S-au jucat mult piese ţiilor de teatru din regiunea noastră în ceea. ce priveşte tematica, fapt ce varea la faza superioară a festivalului
bune de teatru ca „Cei care râmîn sin să se dezvolte şi mai mult? dovedeşte o înţelegere mai justă a ro bienal.
k guri“, „O să fie nuntă mare“, de L., lului pe care teatrele de păpuşi tre
ÎNTREBARE: Cititorii ziarului nos Demetrius, „îndoiala“ de Ernest Maf RĂSPUNS: Pe viitor ar fi bine Ceea ce constituie o lipsă mal ales
tru ar dori să cunoască cîteva din iei, „Gel din urmă“ de Gh. Ţenţules- dacă toţi artiştii profesionişti de la
păreriie juriului cu privire la organi cu şi altele. Trebuie să mai remarc buie să-l joace în educarea celor mici. pentru regiunile Timişoara, Stalin şi
zarea şi desfăşurarea festivalului. că în festival s-au prezentat şi for Teatrul de stat din Petroşani vor fi
RĂSPUNS: Datorită grijii pe care maţii ale naţionalităţilor conlocuitoare, repartizaţi să ajute cît mai multe for Spectacolele vizionate cu prilejul în Hunedoara, e faptul că s-a observat o
partidul o acordă formaţiilor artistice aşa cum sînt cel'e din Oraşul Stalin maţii de amatori. Să se facă mai multe trecerii de la Hunedoara — a spus slabă preocupare din partea comisiilor
de amatori, acestea au devenit parte cu piesele în limba germană „Partea acţiuni model, în care amatorii să-şi tov. Lenchiş Ştefan — în majoritate regionale respective ale festivalului,
integrantă a măreţului front al revo leului“ de G. Teodoru şi „încăpăţîna însuşească şi mai bine arta teatrală. au fost vii, apropiate de public. pentru dezvoltarea artei păpuşereşti,
luţiei culturale din ţara noastră. Fes tul“ de H. Kehrer-. mai ales în cadrul căminelor culturale
tivalul din acest an s-a transformat In cadrul consfătuirilor cu cadrele di
într-un prilej de largă participare a ÎNTREBARE : Şi acum ceva despre dactice să se prezinte spectacole ur E bine că echipele prezente în con şi a cluburilor muncitoreşti, cum ar fi In cadrul fazei interregionale al celui de-al Il-lea Festival bienal de
oamenilor muncii la activitatea artis nivelul de interpretare... mate de discuţii. Este foarte bine dacă teatru „I. L. Caragiale" ce s-a desfăşurat pe scena clubului „Siderurgistul“
tică de amatori. curs s-au adresat copiilor preşcolari şi cele din Valea Jiului, Hunedoara, Brad, din cetatea fontei şi a oţelului a fost mult aplaudată formaţia de artişti
Numai în regiunea Hunedoara, din RĂSPUNS: Mult superior faţă de şi cadrele didactice vor spriijni mai amatori a căminului cultural din Cimpa care a prezentat piesa Ochiul babei“
totalul de 517 cluburi muncitoreşti şi primul festival 1 De data aceasta s-a mult activitatea artistică a amatorilor. şcolari mici. Păpuşa este simpatizată Gălan, Haţeg etc. E o greşeală să se de Gheorghe Vasilescu, după povestirea „Soacra cu trei nurori“ de Ion
cămine culturale au fost reprezentate văzut că s-a muncit intens pentru ca Creangă.
i:i actualul concurs 473, iar numărul spectacolele amatorilor să crească în Este necesar de asemenea ca şi în de copil, ea transmite firesc ideile pie considere arta păpuşarilor „minoră“, ea
artiştilor amatori cu activitate publică ceea ce priveşte nivelul de interpretare. regiunea Hunedoara — ca în majo selor, interpretarea făcîndu-i-se mai avînd un rol important în educarea în IN CLIŞEU : Un moment dramatic al piesei.
s-a ridicat la aproape 4.000, în afară Casele regionale de creaţie şi şcolile ritatea regiunilor din ţară — să se uşor înţeleasă. Mergînd pe această li spiritul moralei comuniste a fiilor oa
de cei 800 recitatori şi cititori artis populare de artă s-au străduit să pre menilor muncii.
tici. Numărul spectacolelor date pe în gătească bine instructorii formaţiilor. organizeze un studio al artistului ama
treaga perioadă de concurs a fost de I.a această muncă au contribuit şi ar tor, cît mai repede. nie, majoritatea spectacolelor prezenta I. s.
1.900, la care au participat 339.500 te de echipele din cele 4 regiuni, se
spectatori. Aceasta înseamnă că prin tiştii profesionişti, care au ajutat pe In timpul iernii activitatea formaţiilor
cipalul obiectiv al festivalului a fost artistice poate şi trebuie să fie inten remarcă printr-o diversitate de teme şi r
atins. amatori, cum sînt cei din Petroşani, sificată. Activiştii culturali au datoria
Craiova etc. să folosească toate condiţiile şi mij mijloace de transmitere a ideilor. Gu
ÎNTREBARE: Fixarea centrelor de loacele de care dispun pentru ca uni
concurs a constituit o problemă pentru Rezultatele s-au văzut pe scenă. tăţile culturale să devină toate ade simplitate au fost aduse în scenă pă (u u ţL ţL t ă d m t d e o M in iL
comisia centrală de organizare a fes vărate focare de cultură socialistă. puşi vii, realizate într-un stil care a-
tivalului ? Multe din piesele prezentate au cons
ŞTIAŢI minfeşte de bătrîiiu! Vasilache, eroul Hunedoara, oraşul gazdă al fazei ...Alături de acest grup discută cu pusă în scenă, mai ales că e o piesă
RĂSPUNS: Desigur. Spre exemplu, tituit adevărate realizări din punct de teatrului popular de păpuşi. Pe această interregionale a celui de-al II-lea Fes aprindere mai mulţi tineri. Tema dis pretenţioasă. Gasa raională de cul
oraşul Hunedoara nu s-a ales la în- vedere artistic. ...mimai în cei doi ani care linie se pot aminti spectacolele cu tival bienal de teatru „I. L. Garagia- cuţiei ? Piesa „Nota zero la purtare“ tură „Ion Vidu“ din Lugoj a jucat-o
timplare. Fixîndu-se ca centru de con au trecut de ia primul Fes basmul „BĂIATUL ŞI VÎNTUL“ şi le“ cunoaşte o animaţie deosebită. In pusă în scenă de colectivul de artişti peste aşteptări.
curs o localitate ca oraşul flăcărilor, ÎNTREBARE: Ge ne puteţi spune tival bienal de teatru de a- amatori de la uzinele „Gheorghi Di-
unde sînt mii de muncitori care ştiu matori „I. L. Caragiale", nu estrada „VITRINA OU CARICATURI", faţa marilor afişe cu programul spec mitrov“ din Arad. — Sonorizarea însă, nu a prea
să aprecieze arta şi să preţuiască mult în această privinţă despre spectacolele mărul formaţiilor participan fabula „IEPURELE 1NG1MFAT“ şi tacolelor, trecătorii se opresc îndelung. „mers“. Trebuia să se simtă tot tim
te la concurs a crescut de la piesa „GÎSOĂNELUL“, ultimele pre Unii îşi notează spectacolele pe care — Mi-a plăcut mult rolul lui Şte pul în piesă prezenţa apăsătoare a
pe cei care o fac, consider că s-a rea prezentate de formaţiile de teatru din 5.500 la 9.000? zentate de formaţii de amatori din re ţin neapărat să le vadă. O mulţime de fan Vardia. Este ţigara luminoasă a războiului, care explică mult psiholo
oameni de vîrste diferite urcă spre utecistului care găseşte cele mai po gia unor personaje.
lizat un lucru bun. Apreciez deosebit regiunea Hunedoara ? ...formaţiile concurente au trivite mijloace pentru a arăta cole
prezentat un număr de peste clubul „Siderurgistul“ unde se întrec gilor care-i sînt prietenii şi care duş — Toda Ria, interpreta Annci, a
de mult spectatorii hunedoreni. Am RĂSPUNS : In general spectacolele 25.000 de spectacole la care manii. El, prin prospeţimea şi justeţea jucat foarte bine.
au participat circa 700.000 CĂ cele mai bune formaţii de teatru de ideilor ce le aduce în şcoală, reuşeşte
putut vedea cu toţii că în cele trei au fost satisfăcătoare. înainte de a spectatori ? amatori din regiunile Graiova, Timi să inspire elevilor încredere în forţele — Cu Toda Ria, Eugenia Păcurarii,
...tovarăşul Jircă Marin, in şoara, Oraşul Stalin şi Hunedoara. lor, în visurile lor, reuşeşte să-i smul interpreta Grettei şi cu Wigh Mihai,
'zile de concurs ei au aplaudat deo- face aprecieri mai largi, am de făcut ...formaţia de păpuşari de terpretul inovatorului Spiri gă de sub influenţa celor de teapa interpretul unui soldat sovietic, am dis
la Casa raională de cultură don Biserică din piesa „Mie Aici, după fiecare cădere a cortinei, lui Mişti Felecan, care, aparţinînd tag cutat înaintea spectacolului şi ne-am
însă o observaţie şi o recomandare în din Orăştie, deşi a luat naş lul turbat" prezentată de sin în foaier, în pauzele dintre acte, gru mei exploatatoare, aveau tot interesul împrietenit. Cînd au ieşit pe scenă
tere în acest an, s-a prezentat dicatul Uzinelor metalurgice puri de spectatori îşi împărtăşesc im să menţină vechea stare de lucruri în cred că aveam emoţii mai mari ca ei,
acelaşi tim p: formaţiile de amatori bine pregătită în concurs ? presiile. Intr-un grup îl recunosc pe învăţămînt. Interpretul acestui rol tre mărturiseşte Ion Văran.
tov. Ursaru Stoica, şofer la sectorul buia însă să-l înţelegi mai bine.
să-şi aleagă piese de teatru pe măsura ...singurul recita! de poezie mecanic-şef al I.C.S.H. Discuţia e în — Dar ce sînt ei în viaţa de toate
al fazei interregionale — Hu toi: — In schimb interpretul lui Mişu zilele ?
posibilităţilor de care dispun. ATă re nedoara, a fost cel prezentat Felecan, a reuşit să se facă urît de
de Casa raională de cultură din Cugir este el însuşi ino — Mă bucur că tocmai aici, la noi, spectatori. — Ga ai noştri din Hunedoara,
fer în special la formaţia Casei raionale din Brad, intitulat „Poeţii vator ? în Hunedoara, se desfăşoară concursul muncitori. Eugenia Păcuraru e munci
de cultură din Orăştie, pentru care cîntă libertatea" ? între regiuni. Hunedorenii iubesc tea — Eu, mărturiseşte cu aprindere o toare la fabrica de jucării „9 Mai“,
...tovarăşul George Cristes- trul. Uite, eu de pildă, spune tov. fetişcană cu părul negru şi ochii ca Toda Ria la „Industria Textilă“, iar
...tovarăşul Wigh Mihai, cu interpretează în piesa Stoica, am fost aproape la toate spec seninul cerului, mă bucur din tot su Wigh Mihai la întreprinderea „Mon
muncitor turnător la între „Mielul turbat" rolul Iui... Ra tacolele teatrale date în oraşul nostru. fletul că azi, în şcoala nouă a patriei dial“.
prinderea „A4orulial", inter du Cristescu, potrivindu-se ca noastre, nu mai există Felecani şi nici
pretul soldatului sovietic din fizic şi dicţie cu cerinţele ro — Şi cum ţi s-a părut „Vlaicu şi profesori ca „Vucea“. — Dar de Elvira Ivaşcu, ce spui ?
piesa „Ultima etapă" prezen feciorii lui" ? — Brădeanca ?
tată de Casa raională de cul Tinerii ce schimbau aceste vorbe sînt
mm tură „Io n Vidu" din Lugoj lului ? — Colectivul de artişti amatori de elevii Liana Popovici, Anamaria Ger- — Da. Cea care a citit „V. I. Le
e şi membru a! ansamblului la Gasa raională de cultură din Ca vencovici (de la Şcoala medie mixtă nin“ de Geo Bogza.
iÍ É lf í? tineretului din Lugoj, unde ...în distribuţia piesei „O- racal a muncit cu seriozitate şi a pre nr. 1) şi Mihai Gervencovici, elev la
cîntă la contrabas ? cliiul Babei", prezentată de zentat un spectacol bun. Mi-a plăcut complexul şcolar al Combinatului si — Mi-a plăcut. Bravo e i !
WRm formaţia Căminului cultural însă mai mult spectacolul dat de că derurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej“. ;..După fiecare cădere a cortinei oa
din Cimpa, numai o singură minul cultural din Săsciori. Au avut menii muncii veniţi să se bucure de
!S till artistă amatoare este intelec un „Vlaicu“ foarte bun. Interpretul ...In grupul de muncitori ce discută succesele artiştilor amatori ies în foa
tuală, restul rolurilor fiind lui Andrei a reuşit să redea foarte
S|| interpretate de muncitori şi bine frămîntările, îndoielile ce-i mă aproape de ci, pe o canapea de pluş, ier şi discută cu însufleţire. Intre spec
ţărani muncitori ? cinau sufletul. Mi-a plăcut izbucnirea
HP* lui din final cînd, convins pe deplin îl recunosc pe tov. Ion Văran, inter tatorul hunedorean şl artiştii amatori
...sala clubului „Siderurgis de avantajele gospodăriei agricole co veniţi din alte regiuni s-a creat o at
1l l l l l *1 tul" din Hunedoara, unde s-a lective, rupe definitiv cu viaţa de u- pretul lui Lenin din „Orologiul Krem mosferă caldă. Pe scenă sînt munci
desfăşurat faza interregională nul singur.
Piesa JMielul turbat" de Aurel Earanga, a fo st p rezen ta tă a celui de-al II-lea Festival linului“, piesă pusă în scenă de colec tori, ţărani muncitori şi intelectuali-
bienal de teatru „I.L. Cara — Sînt curios cum o să se prezinte artişti, în sală sînt muncitori, ţărani
de colectivul de artişti am atori al clubului m u ncitoresc din giale", deşi are 1.400 de Gugirul. Am fost de cîteva ori la re tivul de artişti amatori de la I.G.S.H.
Cugir. locuri s-a dovedit a fi neîncă petiţiile lor cu piesa „Mielul turbat“. muncitori şi intelectuali-spectatori. Şi
pătoare pentru spectatori Ia Cred că o să ne reprezinte bine re — Acest concurs e un bun prilej unii şi alţii simt în acest concurs una
In clişeu : O scenă din spectacol. multe din piesele prezentate giunea. diri nenumăratele posibilităţi puse la
Ia concurs ? de a ne cunoaşte, de a învăţa unii de
— Păi sînt muncitori, tovarăşi de-ai îndcmîna oamenilor muncii de către
noştri. N-o să ne facă ei de ocară. la alţii, spuse Ion Văran. E un ade Partidul Aăuncitoresc Romîn pentru
afirmarea talentelor din popor.
vărat schimb de experienţă între artiş
V. CHIS
tii amatori.
— Ţi-a plăcut Ultima etapă“ ?
— Aşteptam cu nerăbdare s-o văd
Cortina s-a desfăcut molcom şi de forţă, că numai munca migăloasă şi tru a căminului cultural din Cimpa trăite, deoarece sînt străine oricărei rezu teneala şi osîrdia cu care a muncit general casele raionale de cultură din
pă faiaurite de catifea de un vernil tenace obligă toate simţurile să ascul aduce pe scenă, nu numai un umor de tentative de artificiu. Actorii amatori şi să-i spunem: n-an fost zadarnice regiunea noastră n-au prezentat nici
>ru, au început să grăiască inter te şi să execute fidel comanda dată de cea mai bună calitate, ci reliefează şi vorbesc simplu, fără emfază. Deşi piesa în ceafă“, Agripina dovedeşte celorlalte nopţile care te-au prins de atîtea ori una spectacole corespunzătoare. Casa-
nii, calm, ori avîntat, cu siguranţa scop : biruirea celorlalţi. un fond de idei majore. încă actuale este scrisă în versuri, nici unul din nurori că vremea ciclopilor a trecut în sătucul de mineri la repetiţie, to regională a creaţiei populare şl perso
!ului care ştie ce vrea, mişeîndu-se pentru o parte a oamenilor muncii. actori nu „declamă", ci comunică şi !e întărită s-o pună la punct, apoi varăşa Maria Iordache, (actriţă de la nal tov. Petru Ardeu (director) şi tov.
esc, „ca la ei acasă“. In sala uria- Asemeni sportivului despre care este Prin felul cum este realizat din punct (în chip firesc, nu scenei ori pereţilor, o obligă pe aceasta să se supună voin Teatrul de stat din Petroşani, care a Uskar Ernest (metodist), poartă răs
vorba, a ţîşnit din rîndurile concuren de vedere regizoral, spectacolul seamă cl sălii, celor ce îi ascultă) tot ce au ţei celor trei nurori. Felul cum a fost sprijinit această formaţie). Continuă punderea pentru această stare de lu
a clubului „Siderurgistul", peste ţilor la „competiţia“ aceasta, echipa de nă încredere în om, în judecata lui pe inimă. interpretată piesa a reuşit să comu cu aceeaşi rîvnă, cu aceeaşi însufle cruri, pentru felul superficial în care
00 de scaune erau ocupate; peste teatru a căminului cultural din Cim- sănătoasă, mllitînd pentru dreptul de a nice nu o „întîmplare oarecare“, ci un ţire. au muncit în ceea ce priveşte îndru
uă mii de ochi erau aţintiţi spre pa, cu deosebirea că aici e vorba de trăi o viaţă omenească şi biciuieşte Rolul Agripinei, interpretat de Vic adevăr social: că stăpînii bunurilor marea caselor raionale de cultură pri
mă, peste două mii de urechi ascul- un colectiv monolit, Ia victoria căruia fără cruţare obscurantismul, credinţele materiale trebuie să fie cei care le 'fău -k vind activitatea proprie (care trebuie
î cu luare aminte replicile date de a participat fiecare artist amator cu înapoiate, apucăturile hapsîne, spiritul toria Şolcan este fin nuanţat, dozat resc, că a trecut vremea silniciei şi a Ce impresie v-ar face un pitic, oare să fie model!), în cadrul Festivalului
liştii amatori ai căminului cultural personalitatea lui, cu imaginaţie şi hulpav, chiaburesec. Regia a estompat cu un umor sec, veridic, de cea mai batjocurii, că omul muncitor şi-a cîş- se trudeşte zadarnic să ridice nişte
1 satul Cimpa, veniţi la concurs du migală, cu truda multor nopţi de repe unele părţi ale textului, care se pare bună calitate. Trecerea de la fata ti tigat libertatea nu stînd „cu mîinile în haltere de şapte ori mal grele decît bienal de teatru „Ion Luca Caragia
tiţie, după ce unii dintre interpreţi că aveau un haz gratuit, subliniind midă (care s-a lăsat furată de feciorul sîn“, ca Constantin (admirabil inter el? Desigur că aţi zîmbi (cel puţin!). le“. Este adevărat că şi Teatrul de
ce au străbătut asconsiv drumul abia au ieşit din mină, iar unele dintre prin mijloace originale textul, care avea zgripţuroaicei, de a cărei faimă auzise), pretat de N. Enulescu), ci acţionînd Ori aţi spune cu îngăduinţă : nu-şi cu stat din Valea Jiului a dat un ajutor
îelor comunală, raională şi regiona- interprete abia şi-au culcat copilaşii. de comunicat un mesaj, o învăţătură, spre nora îndrăzneaţă, demnă, care nu energic, asemenea Agripinei, asemeni noaşte puterile. Unii l-aţi sfătui: „la-ţi
o idee care interesează. De asemenea, crede în baliverne şi care ştie cum lui Gheorghiţă. Un rol greu, dar fru alte haltere, mai mici, pe măsura pu insuficient, sporadic, unor echipe de
Şi rîsul molipsitor a pus stăpînire Cine sînt interpreţii ? Această în a îmbogăţit spectacolul printr-o mişca să potrivească lucrurile, o face uşor, mos, este cel al Aftiniei — interpre terilor tale. Gu astea nu faci nici o amatori de care răspundea, unele ca
sală, aplauzele au început să curgă... trebare şi-au pus-o mulţi. Să-i luăm re vioaie şi dezinvoltă, dozînd cu gri pe nesimţite. tat deosebit de frumos de către Maria ispravă, nu Ie poţi ridica... poate să dre calificate eschivîndu-se de la aceas
ci cei mai severi observatori pe rînd. Maria Pătrăşcoiu (Aftinia), jă desfăşurarea fiecărei scene, împo Pătrăşcoiu. De altfel, fiecare dintre ar le dai de-a dura...“. Şi aţi face foarte tă muncă.
îmbrii juriului şi reprezentanţii pre- este educatoare, ea semnează şi regia dobind-o cu amănunte de autentică Ajunsă nora zgripţuroaicei „cu ochi tiştii amatori din Cimpa şi-a adus bine. Din partea lui s-ar vădi înţelep
i _ n-au reuşii să se stâpînească. spectacolului şi e posesoarea celor mai artă. contribuţia sa la acest spectacol. In ciune, dacă v-ar da ascultare şi n-âr Este necesar să se tragă învăţă
,a un spectacol atî! de spumos, de- înalte studii din întregul colectiv (şcoa contribuţia colectivă rezidă forţa, vi proceda aşa cum a procedat conduce minte din această stare de lucruri ne
n şi ei spectatori: vor nu vor, tre- la medie), Maria Muscă (Anica) este Ritmul spectacolului este antrenant, goarea şi frumuseţea spectacolului cu rea casei de cultură din Orăştie, care satisfăcătoare şi să se ia măsuri ime
casnică, Victoria Şolcan (Agripina), mergînd pe linia unui uşor crescendo piesa „Ochiul babei". pentru acest concurs a ales piesa „Su diate, pentru stabilirea repertoriului la
lie să rîdă). este telefonistă, N. Bălănescu (Ileana), pînă la final de act. rorile Boga", o piesă grea, care depă fiecare casă de cultură în parte, pentru
„Ochiul babei“, savuroasa comedie casnică, Viorica Mihu (Maranda), are Şi-acum cîteva cuvinte despre un a- şeşte puterile actualului colectiv de ajutorarea lor calificată, folosindu-se
lui Gh. Vasilescu, după cunoscuta o muncă modestă, la cinematograf, iar Decorurile sînt simple, aproape nai nonim. Este vorba despre cineva care teatru de aici. Casa raională de cul
ivestire a nemuritorului 1. Creangă, D. Viorel (Vasilică), abia a împlinit ve, dar aduc în scenă o atmosferă a stat tot timpul în culise, cu inima tură din Orăştie a obţinut pe multe în acest scop toate forţele disponibile
pus stăpînire pe întreaga sală, de la 17 ani şi este de puţină vreme frinac neaoşă, care slujeşte fidel piesa in an „cît un purice“, tresărind la fiecare tărîmuri succese importante, fiind frun ale teatrelor profesioniste.
„la trenuţul de la mină“. Enulescu Ni samblul ei. Rolurile sînt trăite. Acesta mişcare, la fiecare replică, bucurîtidu-se taşă pe regiune, dar aici a greşit. Şi-a
imele replici. colae, Cuzition Ştefan, Lomănar fon este termenul cel mai fidel. Sentimen de fiecare dată cînd izbucneau aplau supraapreciat forţele. Spectacolul pre Ochiul ager şi bineînţeles calificat
...Cititorii acestor însemnări, care au şi Vasile Ursache, care interpretează tele personajelor trec cu îndrăzneală zele, asemeni unui dascăl cînd îşi adu zentat 1a faza interregională a fost un al Casei regionale a creaţiei populare
irticipat vreodată ta un cros, trebuie celelalte roluri, sînt muncitori în sub rampa şi fac joncţiune directă cu ini ce copiii la examenul de admitere la spectacol slab, lipsit de calităţi artis trebuie să vegheze în viitor ca forma
l-şi amintească cum, din mulţimea de teran. Deci, toţi sînt oameni ai mun ma spectatorului. Spuneam că sînt o şcoală superioară. Se cuvine să-i tice. Păcat de munca depusă şi de tim ţiile artistice de amatori şi în special
mrtivi aflaţi pe arenă, unul o zbu- cii, care fac această muncă în orele pomenim numele cu respect faţă de os pul irosit de unele talente reale (C. casele de cultură să-şi aleagă reper
heşie cu o forţă străină celorlalţi, a- libere. Ei au luat însă startul pentru Căstăianu). Dacă acest spectacol a a- toriul pe măsura posibilităţilor de care
:argă... aleargă şl nimeni nu-1 mai că au muncit cu nădejde, cu însufle jtins aci, nu se datoreşte meritelor lui dispun.
oate- ajunge. De bună seamă că in artistice, ci îndeosebi faptului că în
semenea prilejuri, exclami cu însufle- ţire. PETRE ŢiRAU
r e : m inunat! Şi, fără să vrei, ajungi ...Spectacolul dat de echipa de tea-
i raţionamentul că numai focul inimii
- însufleţirea — iţi dă o asemenea
