Page 91 - 1960-11

/
N r . 1842
A leg eri iii ©rgamlsa-IIIle
«Ie Ibas» din €L A. C®
Secretar psnic*u
a opta oară
'Acum cîteva zile, a avut Ioc
adunarea de dare de seamă şi a-
legeri a organizaţiei de bază din
G.A.C. Pîclişa, raionul Haţeg-
Comuniştii au analizat activita­
tea depusă de organizaţia de ba­
ză pentru întărirea şi dezvolta­
rea gospodăriei lor colective. Ei
au subliniat faptul că, deşi gos­
podăria are doar un an de exis­
tenţă, s-au obţinut succese im­
portante pe linia întăririi şi dez­
voltării ei. De asemenea, s-au
scos în evidenţă şi lipsurile ma­
nifestate de consiliul de condu­
cere al G.A.C. în organizarea
muncii, ţinerea evidenţei zilelor-
muncă şl s-au făcut propuneri
pentru îmbunătăţirea muncii de
viitor.
Trecîndu-se Ia alegerea noului
birou al organizaţiei de baza
printre cei aleşi în noul organ cu entuziasm şi, ca urmare, s-au
este şi tov. Anca Romulus, pe
care biroul l-a reales secretar
pentru a opta oară.
C- ARTENIE
corespondent
Dezvoltarea şepfdutai—
preocupare de frunte
In cadrul adunării de dare de
seamă şi alegeri a organizaţiei
de bază din G.A.C. Peşteniţa,
raionul Haţeg, comuniştii au
dezbătut pe lîngă alte probleme,
în mod deosebit problema dez­
voltării sectorului zootehnic.
Participanţii la discuţii au
subliniat faptul că planul de
cumpărări de animale şi creşte­
rii din producţie proprie a fost
îndeplinit şi depăşit. In plan
s-a prevăzut a se cumpăra 80
capete bovine din care 40 vaci
de lapte, cît şi 500 oi. Parcul de
animale al G.A.C. se compune
în prezent din 86 capete bovine, putea face şi mai mult pentru
din care 40 vaci de lapte, cît şi
500 oi.
Cu ocazia dezbaterilor, comu­
niştii au propus ca numărul oi­
lor să fie sporit în anul viitor
cu 100 capete, să fie cumpăra­
te 5 scrofiţe de prăsilă, iar nu­ * înlăturarea lipsurilor şi îmbună­
mărul bovinelor să crească cu tăţirea muncii ei au făcut nume­
încă 15 capete provenite din roase propuneri. Aşa de pildă,
producţie proprie. S-a propus tov. Mihai Bugner şi Victor Fo-
de asemenea, să se cumpere şl
50 stupi de albine.
Adunarea de alegeri, scoţînd
în evidenţă realizările şi criti- să, cît şi muncii cu activul fără
cînd lipsurile, a făcut propuneri de partid.
pentru îmbunătăţirea muncii şi
a exprimat hotărîrea comunişti­
Un nou magazin universal
Lăudabile sînt în anul acesta
iniţiativele comitetului executiv
al Sfatului popular din comuna
Orăştioara de Sus, privind con­
strucţiile. De mai mult timp s-a
pus aici în discuţie necesitatea
construirii unui magazin univer­
sal. Cu sprijinul Uniunii raiona­
le a cooperativelor de consum
din Orăştie a fost procurat ma­
terialul necesar. Datorită mun­
cii consecvente de care au dat
dovadă toţi locuitorii satului,
într-un timp relativ scurt acest
magazin a fost construit şi ur­
ë e it
Imperialiştii americani, înfu­
riaţi de eşecurile manevrelor şi
presiunilor anterioare făcute a-
supra Cubei, îşi intensifică unel­
tirile în vederea organizării u-
nui atac armat împotriva tine­
rei republici. Paralel cu pregăti­
rea intervenţiei militare, impe­
rialiştii americani continuă să
ducă războiul economic şi psi­
hologic împotriva Cubei. Embar­
goul asupra tuturor livrărilor de
mărfuri, introdus de S.U.A. Ia
19 octombrie a.c., urmărea să
dezorganizeze economia Cubei,
să restituie monopolurilor ame­
ricane ceea ce au pierdut în ur­
ma naţionalizării de către gu­
vernul cuban a societăţilor ame­
ricane din Cuba şi să dea o lec­
ţie altor popoare din America
Latină care ar hotărî să urmeze
calea pe care şi-a ales-o poporul
cuban.
La baza militară a S.U.A. de
pe teritoriul Cubei — Guanta-
namo — unde au fost aduse u-
nităţi de infanterie marină a-
mericane, bandele de agresori
sînt gata de atac. De asemenea,
în Guatemala şi în Florida
(S-U.A.), grupurile contrarevolu­
ţionare sînt intens pregătite de
către foşti sprijinitori ai lui Ba­
tista, în vederea invadării Cubei.
Revista americană „Life“ pu­
blică o serie de materiale şi fo­
tografii prin care se ilustrează
gzasramaggqgssEgBg
lor de a obţine în viitor noi suc­
cese în întărirea şi dezvoltarea
multilaterală a gospodăriei co­
lective.
SIDONIA RUSAN
corespondentă
Cînd se munceşte
cu entuziasm
La 4 mai a.c., s-a împlinit un
an de cînd a luat fiinţă gospo­
dăria agricolă colectivă din sa­
tul Nalaţi, raionul Haţeg, în ca­
re au intrat toţi ţăranii munci­
tori din sat. Organizaţia de ba­
ză din G.A.C. şi-a pus în faţă
sarcina de a mobiliza toţi colec­
tiviştii în lupta pentru întărirea
economico-organizatorică a gos­
podăriei colective.
In adunarea de dare de seamă
şi alegeri, comuniştii au subli­
niat faptul că colectiviştii, mo­
bilizaţi de comunişti, au muncit
obţinut succese frumoase în în­
tărirea economico-organizatorică
a G.A.C. Pe lîngă producţiile
mari obţinute la ha., au arătat
participanţii la discuţii, colec­
tiviştii au reuşit să construiască
un siloz cu o capacitate de 7
vagoane, un pătul pentru po­
rumb cu o capacitate de 5 va­
goane, o remiză pentru unelte,
s-a înfiinţat un atelier de fieră­
rie şi s-au procurat pe plan lo­
cal 40.000 bucăţi cărămizi pen­
tru construirea unei magazii de
cereale.
In acest an, s-au cumpărat 10
vaci de lapte, iar veniturile co­
lectiviştilor au crescut în mod
simţitor. O dovadă grăitoare o
constiutie faptul că mulţi colec­
tivişti şi-au construit case noi,
au cumpărat mobilă nouă, iar
peste 17 familii au cumpărat a-
parate de radio.
Comuniştii au arătat că se
întărirea economico-organizato­
rică a gospodăriei, dacă ar fi
fost o mai mare preocupare în
această direcţie din partea bi­
roului organizaţiei de bază Şi a
consiliului -de conducere. Pentru
na au propus să se dea mai
multă atenţie organizării şi des­
făşurării muncii politice de ma­
VASILE COCHECI
corespondent
mează ca pînă la sfîrşitul lunii
noiembrie să fie dat în folosin­
ţă. Lucrarea a fost executată în
întregime numai prin muncă
voluntară. S-au prestat astfel
peste 7.100 ore, întregistrîndu-
se o economie de circa 28.000
lei.
Printre ţăranii muncitori care
nu şi-au precupeţit efortul,
muncind voluntar la construirea
magazinului, s în t: Ioan Lăză-
rescu, Sofia Manolescu, Ioan
Manolescu, Avram Totoi si al­
ţii.
iidimplăî m
faptul că S.U.A. fac pregătiri
militare în vederea unei agre­
siuni directe împotriva Cubei. In
revistă se arată cu lux de amă­
nunte cum sînt instruiţi tero­
rişti din clica lui Batista în o-
raşui Miami din Florida, care
a fost transformat într-un cap
de pod în vederea agresiunii.
Dar firele conspiraţiei împotriva
revoluţiei cubane nu trec numai
prin bazele militare de la Guan-
tanamo şi Florida, ele sînt în
strînsă legătură cu alte zeci de
fire care trec prin Haiti, Guate­
mala şi Costa Rica, toate fiind
îndreptate spre suprimarea ti­
nerei Republici Cuba.
Prin recenta acţiune militară
din Marea Caraibilor, Pentago­
nul, pe lîngă faptul că încearcă
să accelereze pregătirea agre­
siunii armate împotriva Cubei,
mai urmăreşte un scop, şi anu­
me, acela de a ajuta marionetele
aflate la putere în Nicaragua şi
Guatemala să înăbuşe răscoalele
populare izbucnite în aceste ţări.
Conducătorii S.U.A. „caută"
un pretext pentru a camufla pre­
gătirea agresiunii lor în Cuba-
Şi, cum nu au găsit nimic, au
inventat unul „â la Washington"
pe care-1 vîntură cu mult zel
presa şi televiziunea americana:
că baza Guantanamo, ocupată
de ei pe teritoriul cuban, ar fi
ţinta unei „eventuale agresiuni"
Croitoresele
Gînd cu aproape două luni în
urmă a fost dat în folosinţă
noul complex de deservire din
Hunedoara, Irina Jenghelir s-a
bucurat mult. Ea, ca şi celelalte
croitorese pe care le conducea,
aveau condiţii deosebite de mun­
că, puteau să satisfacă mult
mai bine exigenţele gospodine­
lor din Hunedoara. Şi pentru
ca treaba să meargă bine, chiar
din prima zi, Irina a strîns cele
12 croitorese calificate precum
şi cele 3 ucenice spunîndu-le:
— Toţi cei care vin să lu­
creze la noi, vrem să plece^ mul­
ţumiţi.
De atunci fiecare croitoreasă,
tînără sau vîrstnică, a depus
toate eforturile pentru a da lu­
crări multe şi de calitate supe­
rioară. Totuşi în primele zile
^ munca nu decurgea tocmai nor­
mal. Dacă în ce priveşte cali­
tatea se făceau lucruri bune, nu
acelaşi lucru se putea spune
despre cantitate. Croitoresele E-
lena Neagoe, Maria Grişan, Vio­
rica Bîlc şi altele munceau pen­
tru a ieşi din această stare ne­
plăcută. încet, încet, munca a
început să intre în normal. Gos­
podinele veneau cu tot mai mul­
tă încredere la unitatea nr. 5.
Iată de ce în luna aceasta pînă
la data de 18 inclusiv, planul
Ia zi era depăşit cu peste 1.500
lei, iar în condica de sugestii
şi reclamaţii nu era scris nimic
rău la adresa croitoreselor.
La unitatea nr. 5 se fac în
fiecare zi noi comenzi. Irina
Jenghelir primeşte totul cu plă­
cere şi interes. Ea ţine cont de
doleanţele solicitantelor, se stră­
duieşte să execute comenzile du­
pă gustul fiecăreia. Responsabi­
la însă, în aceste zile, este oare­
cum supărată. Multe cliente cer
să execute anumite comenzi cu
materialul unităţii, material care
nu este însă asigurat.
V. A.
MCI O RECLAMAŢI E
Dacă intri in orice magazin
de mobilă din regiunea noastră,
este exclus să nu întîlneşti prin­
tre diferitele tipuri de garnituri,
produse ale industriei republi­
cane şi produsele locale. Ele sînt
garnituri de mobilă produsă de
industria locală. Printre între­
prinderile de industrie locală
producătoare de mobilă se re­
marcă în mod deosebit şi între­
prinderea „Vasile Roaită“ din
Haţeg. Mobila executată aici a
fost întotdeauna apreciată de
cumpărători, fiind foarte solici­
tată. Acest lucru, îl confirmă şi
faptul că de la începutul anului
şi pînă în prezent întreprinderea
nu a primit nici a reclamaţie
din partea organizaţiilor comer­
ciale. Cum s-a ajuns la această
apreciere bine meritată ?
La începutul anului singurul
produs al secţiei mobilă erau
dormezele, de 80—130 cm. care
se executau după metode înve­
chite şi din materiale nu prea
corespunzătoare. Acest lucru in­
fluenţa in mod negativ asupra
calităţii. De aceea, oamenilor le
era jenă să scoată diti întreprin­
dere un produs care încă de la
început ar fi fost respins de
cumpărători. Pentru că erau la
început de drum, comuniştii au
din partea Cubei. Iată pentru ce
imperialiştii nord-americani au
iniţiat de curînd la această bază
„manevre" care să ofere „o nouă
demonstraţie de forţă" a S.U.A.
Recent, au fost trimise în Ma­
rea Caraibilor nave militare a-
mericane sub pretextul fals al
„apărării" statelor Guatemala şi
Nicaragua. Numeroase avioane
de patrulare cu baza în Florida,
supraveghează coastele Americii
Centrale din Panama şi pînă în
Guatemala.
Pentru a abate atenţia opiniei
publice mondiale şi pentru a in­
duce în eroare popoarele din A-
merica Latină, Statele Unite au
trimis Consiliului Organizaţiei
Statelor Americane, organizaţie
în care S.U.A. are cuvîntul ho-
tărîtor, o notă în care acuză
Cuba că aceasta ar intenţiona,
chipurile, „să extindă revoluţia
în celelalte ţari ale continentu­
lui". Aceasta este de fapt o me­
todă mai veche a diplomaţiei
lipsite de tact a S.U-A.
După cum se ştie, presiunile
economice ale S.U.A. împotriva
Cubei s-au soldat cu un eşec to­
tal. Poporul cuban este hotărît
să apere pînă la capăt cuceririle
sale revoluţionare şi această ho-
tărîre este larg sprijinită de ţă­
rile socialiste şi de toate popoa­
rele iubitoare de pace.
Recent, N. S. Hruşciov, a de-
DRUMUZ SOCIALISMULUI
RUGB I
PREA PUTIN SPECTACOL
Meciul restanţă din cadrul
campionatului categoriei A la
rugbi dintre echipele Ştiinţa
Petroşani — Ştiinţa Bucureşti,
disputat joi pe stadionul Jiul,
a luat sfîrşit cu victoria studen­
ţilor din Petroşani la scorul de
6—3 (0—0). Cele două echipe
nu erau angrenate în lupta pen­
tru titlu şi nici pentru evitarea
retrogradării. Se aştepta deci
un meci curat, spectaculos. Pe
teren situaţia s-a petrecut insă
cu totul altfel. Echipele au prac­
ticat un joc închis, confuz, fără
acele splendide şarje pe trei-
sferturi.
Ştiinţa Petroşani a jucat din
nou pe grămadă dar spre deo­
sebire de celelalte meciuri pa­
chetul de înaintaşi nu a mai
funcţionat cum trebuia. Linia a
doua, de exemplu, formată din
Măcărescu şi Petrache, nu s-a
mai legat, ceea ce a făcut ca
de multe ori grămada să cadă.
De altfel şi Ştiinţa Bucureşti,
socotită una dintre echipele cu
o bună linie de treisferturi, a
greşit tactic antrenîndu-se în
jocul localnicilor (pe înaintare).
Repriza I-a, terminată cu 0—0,
nu a prezentat prea mult inte­
res. Mingea a fost purtată cînd
într-o parte, cînd in alta a tere-‘
FOTBAL
P etrolul P lo e şti—P ro g re su l B ucureşti
5-3
Pe stadionul Petrolul din Plo-
eşti, pe un vînt puternic, s-a dis-
putat joi ultima întîlnire din tu-
rul campionatului categoriei A
Esesiţ:-
considerat necesar ca problema
calităţii dormezelor să constituie
obiectul unei discuţii în cadrul
organizaţiei de partid. Cu acest
prilej s-au făcut numeroase pro­
puneri privind înlocuirea talaju-
lui pentru umplutură cu deşeuri
din lînă şi bumbac şi cu iarbă
de mare, aplicarea a două stra­
turi de pînză hesian pentru do­
suri cit şi aprovizionarea cu sto­
fe şi pînză pentru feţe de bună
calitate şi în culori cit mai va­
riate.
Toate propunerile amintite au
fost aplicate în practică. Acum,
masa de umplutură a dormeze­
lor este mult mai compactă şi
nu se deformează. De asemenea,
culorile feţelor sînt mai variate
şi atrăgătoare iar arcurile se
leagă cu o mai mare rezistenţă.
E lesne de înţeles deci că odată
cu aceasta şi calitatea produse­
lor a fost cu totul alta. De a-
ceea, cînd pe poarta întreprin­
derii a ieşit primul lot de dor­
meze care s-au bucurat de apre­
cierea cumpărătorilor, muncito­
rii Constantin Petrescu, Ioan Pâ­
rău, Tiberiu Grosman şi între­
gul colectiv de aici au simţit din
plin bucuria datoriei împlinite.
Cu timpul în faţa colectivului
de aici s-a pus sarcina introdu-
J Raţionalizarea aparţine munci­
clarat unei delegaţii de ziarişti
din Cuba că este foarte mulţu­
mit de relaţiile care se statorni­
cesc între Uniunea Sovietică şi
Cuba. „Sentimentele de simpa­
tie ale popoarelor sovietice, ale
oamenilor muncii din întreaga
lume şi ale tuturor oamenilor
cinstiţi, sînt de partea poporului
cuban şi a luptei lui pentru in­
dependenţă, libertate şi progres",
a spus N. S. Hruşciov.
Ziarul cuban „Revolución" re­
lata acum cîteva zile că „revo­
luţia din Cuba este de neînvins,
toate manevrei? întreprinse îm­
potriva ei vor fi înîrînte de voin­
ţa de neclintit a poporului care
a pornit pe calea adevăratei li­
bertăţi şi a progresului şi că
orice provocare împotriva Cubei,
va întări şi mai mult rîndurile
apărătorilor revoluţiei".
In momentul de faţă, în toate
ţările Americii Latine, pe între­
gul continent are loc o puternică
mişcare împotriva regimurilor
dictatoriale finanţate de cercuri­
le imperialiste. Popoarele aces­
tor ţări sprijină curajosul popor
cuban şi se solidarizează cu
lupta Iui dreaptă. Cauza dreap­
tă a Cubei va triumfa ! — iată
lozinca luptei eroicului popor de.
pe mica insulă din Marea Carai­
bilor.
S. C.
nului însă nici una din cele două
echipe n-au reuşit să înscrie.
Repriza a Il-a începe în nota
de dominare a gazdelor. Chiar
în min. 43 asistăm la o şarjă
pe treisferturi (păcat că a fost
numai una) rămasă fără rezul­
tat. Ca urmare a faptului că
Ştiinţa presează în min. 57 des­
chide scorul. In urma unei gră­
mezi la 5 m. de butul advers
mingea talonată de petroşeneni
ajunge la Ureche şi acesta în­
scrie printr-o lovitură de picior
căzută. Scor 3—0. In min. 70
Ştiinţa Petroşani majorează sco­
rul la 6—0 : Luscal (Ştiinţa
Bucureşti) îl împiedică pe Ma-
teescu să urmărească un balon
şi arbitrul dictează obstrucţie.
Lovitura de pedeapsă este trans­
formată de Mateescu. Două mi­
nute mai tîrziu scorul este din
nou modificat. Tudorache (Ştiin­
ţa Bucureşti) reduce din handi­
cap transformînd o lovitură de
pedeapsă, meciul luînd sfîrşit
cu scorul de 6—3 în favoarea
gazdelor. De remarcat că în re­
tur Ştiinţa Petroşani n-a pierdut
nici un meci acasă.
Arbitrul Constantin Cocor
(Bucureşti) a condus mulţumi­
tor.
I. TU DOR
corespondent
de fotbal dintre echipele Petrolul
Ploeşti — Progresul Bucureşti,
Intîlnirea a luat sfîrşit cu scorul
de 5—3 în favoarea gazdelor.
cerii în procesul de producţie şi
a altor sortimente, in special
sortimente de mobilă care să sa­
tisfacă cerinţele mereu crescîn-
de ale populaţiei. Pentru prima
dată s-a început, ce-i drept cam
timid, să se producă camere
combinate tip I. Oamenii nu a-
veau o calificare corespunzătoa­
re. Dar, printre ei s-au găsit şi
muncitori cu mai multă expe­
rienţă ca Vasile Filipaş, Ioan
Gabroveanu şi alţii care i-au a-
jutat să se califice şi să stăpî-
nească cît mai bine meseria de
tîmplar-mobile. Aşa se face că
în scurt timp din mîna acestor
oameni a ieşit o mobilă de bună
calitate. Ei au acordat mai multă
atenţie fazelor de lucru, ca faso­
narea materialului, asamblarea
pieselor, lustruitul etc. Cu tim­
pul au început să lucreze garni­
turi şi mai complicate, ca de
pildă camerele combinate tip II
a căror bună reuşită se datoreşte
şi numeroaselor raţionalizări ca­
re s-au făcut aici.
Vasile Filipaş de pildă, a pus
la punct o maşină de tipluit ca­
re permite ca găurile pentru a-
samblarea diferitelor piese să
se dea cu mai multă precizie.
Tot aici s-a conceput şi confec­
ţionat cu posibilităţi locale un
şablon elastic pentru lipirea fur­
nirului pe piesele semirotunde.
torului Ioan Gabroveanu care în
ultimul timp a mai introdus şi
procedeul de lipire a hîrtiei între
piesele furniruite înainte ca a-
cestea să fie puse la presa de
încheiat. O atenţie deosebită o
acordă muncitorii acestei secţii
şi aranjării furnirului la toate
piesele în raport de poziţia fi­
brelor cit şi lustruitului.
Strădania întregului colectiv
se concretizează prin producerea
unei mobile de bună calitate,
executată cu gust, care se bu­
cură de aprecierea unanimă a
cumpărătorilor.
I. MANEA
— 000 —
Lu crări de
fo lo s o b ş te s c
Din iniţiativa comitetelor de
cetăţeni ale circumscripţiilor e-
lectorale din satul Orăştioara
de Jos, au fost executate prin
muncă voluntară mai multe lu­
crări de interes obştesc: împrej­
muirea şcolii de 4 ani cu gard
din scînduri, schimbarea duşu­
melei din sala căminului cul­
tural, acoperirea antreuluî de
la intrarea în cămin şi altele.
La aceste lucrări au partici­
pat un număr însemnat de ce­
tăţeni ai satului, care au pres­
tat peste 1.980 ore de muncă
voluntară, economisindti-se ast­
fel suma de 4.500 lei.
pag. 3
NOTA CRITICĂ
Nu vrea tovarăşul
Tovarăşul Nicolae Palade — conta­ biţa — a venit să ia lemnele de foc ce
bilul sfatului popular comunal — a se cuvin şcolii, „ordinul“ tovarăşului
dat „ordin“ ca la şcolile din satele Palade a sunat tăios.
Serei şi Hobiţa, comuna Rîu Bărbat,
să nu fie duse lemnele de foc acum, că — Nu-ţi dau nici un lemn pînă nu-mi
mai e vreme pînă la iarnă. De fapt, aduci bon de la tovarăşul preşedinte
lemnele au fost aduse, dar nu la şcoli al sfatului popular că ai dreptul să iei.
ci în curtea sfatului popular comunal
Aici, lemnele au fost tăiate şi tovară Ce să-i faci, dacă aşa vrea tovară­
şui Nicolae Palade se bucură de căi şul Nicolae Palade... Poate are ceva
dura lor. de zis tovarăşul preşedinte al sfatului
popular comunal.
Gînd tovarăşul Marin Panait — di
rectorul şcolii de 4 ani din satul Ho FLORESCU CONSTANTIN
corespondent
-m-
m PM6BÂMUL DE
a MOIF.MBRIE I960
PROGRAMUL 1 : 7,15 Gîntece pa­ dim ineaţă; 8,30 Şcoala şi v iaţa; 9,30
triotice ; 8,00 Glubul voioşiei; 8,40 Selecţiuni din opera „Fata de zăpadă“
Muzică de estradă; 9,30 Teatru la mi­ de Rimski Korsakov; 10,40 Muzică u-
crofon pentru copii : „Gaterina Varga“, şoară; 10,50 Transmisie din sala A-
scenariu radiofonic de Vlaicu B îrn a ; tencului a concertului orchestrei sim­
11,00 Formaţii artistice de amatori în fonice a Filarmonicii de Stat „George
studiourile noastre; 11,30 Oameni şi Enescu“ ; 14,30 La microfon: Satira
preocupări;' 11,40 Goncert de muzică şi Umorul; 15,15 Simfonia nr. 49 în
fa minor de Iia y d n ; 16,30 Muzică din
uşoară romînească; 12,23 Goncert de opereta „Liliacul“ de Johann Strauss î
muzică populară romînească; 13,10 De 17,40 La masa întrebărilor interesante;
tcate, pentru to ţi; 14,56 Melodii popu­ 19,00 Muzică de estradă; 20,05 Mu­
lare din ţări socialiste; 15,30 Muzică zică de dans; 21,15 Pagini din opera
uşoară; 17,00 La şezătoare; 17,40 In lui Liviu Rebreanul 21,30 Album de
vîrtejul jocului;' 18,40 Muzică u şo ară; rom anţe; 23,10 Aăuzică de dans.
19.30 Teatru la microfon: Premieră
„Un strugure în soare" de L. Hans-
burry; 21,10 Muzică instrumentală;
22.30 Muzică de dans.
PROGRAMUL II: 7,20 Goncert de
BULETINE DE ŞTIRI: 7,00, 13,00,
19,00, 22,00, 23,52 (programul I)
7,50, 14,00, 20,00, 23,00 (programul
11). ^
----------
27 NOIEMBRIE 1960
DEVA: Răzbunarea; ALBA Arhipelag 1 HUNEDOARA: Cu­
IULIA : Mamelucul; Secretul lisele varieteului; ORĂŞTIE :
cijrului; BRAD : Un cîntec stră­ Pentru 100.000 de mărci; Lilly;
bate lumea ; ILIA : Oameni sau PETROŞANI: Katia Katiuşa ;
majuri; HAŢEG: Vremea ghi­
oceilor ; SEBEŞ: Pescarii din Rătăcirile dragostei; SIMERIA:
_o- Bădăranii; LONEA : Război şi
pace 1 TEIUŞ: Port des Lillas ;
ZLATNA : Enrico Carusşo ; A-
POLDUL DE S U S : Torentul.
M m E T k m s w jm im k SAPTAM1NA ESMRM1EI
VI-Í0 NOIEMBftIS
PENTRU 24 ORE ""
Vreme nestabilă cu cerul mai
m ult noros. Vor m ai cădea ploi
slabe. T em peratura răm ine sta ­
ţio n ară; ziua în tre 5 şi 9 grade,
iar n o ap tea în tre — 1 şi 3 g ra ­
de. V înt p o triv it cu intensificări
locale din sectorul sud-vest.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vreme nestabilă cu cerul no­
ros şi temperatura variabilă. ¦ \ fU tV «
' vVA*'V
CU PRILEJUL „SAPTAMINII ECONOMIEI", CASA DEi
‘ECONOMII SI CONSEMNATIUNI, ACORDĂ TUTUROR CO-,
’PIILOR CARE S-AU NĂSCUT IN ZIUA DE 23 NOIEMBRIE,
‘(PRIMA ZI A „SAPTAA4INII ECONOMIEI"), CÎTE UN LIBRET
DE ECONOMII C.E.C. CU O D E PU N ER E INIŢIALĂ. ACEAS-;
>TA CONSTITUIE UN ÎNDEMN PENTRU PĂRINŢI DE A,
EFECTUA DEPUNERI PE N TR U COPIII LOR, DE A-I EDU-
‘CA ÎN SPIRITUL ECONOMIEI.
MUNCITORI AGRICOLI, TEHNICIENI ŞI INGINERI
AGRONOMI !
ZIARELE ŞI REVISTELE AGRICOLE PUBLICA MATE­
RIALE FOLOSITOARE ACTIVITĂŢII DVS.
ABONAMENTELE PE ANUL 1961 SE PRIMESC PRIN
OFICIILE P.T.T.R., FACTORII POŞTALI ŞI DIFUZORII DE
PRESA DIN UNITĂŢILE AGRICOLE.
VIZITAU MAGAZINELE
0.0.1. produse industriale din le v a şi Cyglr
unde veţi găsi iot felul ds articole de
sezon, de toamnă şi iarnă:
@C o n fecţii şi încăffăm inte pentru
bărbafi, femei şi copii
® Jesătu ri de bumbac şi lînă
© A rtico le de galanterie
S Tricotaje
$1 C o sm etice
$ Art ico le de uz casnic
@Aparate de radio
^ M otociclete, motorete, biciclete etc
¦
W W \ A X/