Page 92 - 1960-11
P. 92
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Pir. 1842
• juJttimele sliri • juiximele ş&ri •jaltlrn^te şfel Primul blumingautomatizat
din lume
S V E R D L O V S K 25 (A g erp res). com plexe, a fo st ela b o ra t de
— TASS tr a n s m ite : La u zina constructorii de la Uzina de
de construcţii de m aşini grele construcţii de m aşini grele din
din Ural s-a trecu t la fa b rica Ural şi va fi in sta la t la o u zi
rea m odelelor pentru turnarea nă m etalurgică care se constru
pieselor şi ansam blurilor blu- ieşte în p rezen t în vestul S ibe
m in gu lu i „1.300", p rim u l B lu
riei.
Lucrările C sesiunii €®iaierln$a gemeira!» m ing a u tom atizat din lume. T oate procesele vor fi efec
de ia D u ta a M .E.S.C .O . A cest blum ing, fo rm a t din
tu ate de m aşini autom ate.
M OSCOVA 25 (A gerpres). — zeci de m aşini şi m ecan ism e
de tutelă al O. N . I J . In a p â r a r e a C u b e i
NEW YORK 25 Trimisul spe manenţă de la îndeplinirea obli TASS tr a n s m ite : La 24 n o iem PARIS 25 (Agerpres). — In sale eroicei mişcări de elibera MONTEVIDEO 25 (Agerpres). tru apărarea Cubei protestează
cial Agerpres transmite : După gaţiilor sale internaţionale faţă brie la M oscova şi-a încheiat şedinţa din dimineaţa zilei re naţională care a cuprins în Ziarul „El popular“ publică energic împotriva noii manevre
cum se ştie, toate fostele colo de Africa de sud-vest. El a re lucrările cea de-a 9-a sesiune de 24 noiembrie a celei tregul continent african. agresive a guvernului american
nii germane ca şi alte teritorii levat că singurul scop al Uniu a Consiliului ştiin ţific al In sti de-a 11-a Conferinţe genera declaraţia Comitetului naţional care pune în primejdie pacea in
aflate sub administrarea unor nii Sud-Africane încă de pe vre tutului unificat de cercetări nu le a U.N.E.S.C.O. în cadrul că Reprezentantul Birmaoieii a uruguaian de coordonare pen bazinul Caraibilor şi cheamă
puteri în baza mandatului fostei mea Ligii Naţiunilor este anexa cleare. reia continuă discuţiile genera criticat lipsurile din activitatea tru apărarea Cubei, în care con poporul uruguaian să se uneas
Ligi a naţiunilor, au trecut sub rea acestui teritoriu pentru a ex le, au luat cuvîntul reprezen U.N.E.S.C.O. El a dezaprobat damnă aventura militară ameri că pentru a da o ripostă unel
tutela O.N.U. Uniunea Sud-A- ploata bogăţiile sale în interesul Consiliul ştiin ţific a scos în tanţii Venezuelei, Libanului şi cu toată hotărîrea cheltuielile cană în bazinul Mării Caraibi tirilor imperialiste împotriva
fricană a fost singura ţară care populaţiei aibe şi al marilor so evidenţă o serie de rezultate Izraelului care au subliniat ne administrative ridicate, birocra lor. Cubei.
după război a refuzat să predea cietăţi internaţionale şi pentru ştiin ţifice de sea m ă , p recu m şi cesitatea luptei împotriva discri tismul în munca secretariatului
mandatul asupra Africii de sud- a-şi procura mînă de lucru ief succesele obţin u te în dezvo lta minării rasiale in domeniul în- şi încălcarea principiului repar Comitetul de coordonare pen-
vest. Reprezentanţii populaţiei tină din rîndurile populaţiei a- rea unor m etode noi de cerce tiţiei geografice juste a func
fricane. Uniunea Sud-Aîricană, a tări. Sesiunea a sta b ilit cele m ai văţămîntului. ţiilor în organele de conducere „C ea mai sfîntă dorinfă a poporului
din Africa de sud-vest, care au spus el, administrează acest te im p o rta n te direcţii în care vor Reprezentantul R.A.U. a con ale organizaţiei.
reuşit să ajungă la New York ritoriu ca pe o colonie. fi orien ta te cu p rio rita te cerce camerunez esfe reunificarea patriei“
cu toate piedicile puse de auto tările ştiinţifice. sacrat o mare parte a cuvîntării F. Kahuda, ministrul Invăţă-
rităţile sud-africane, au dezvă EI a arătat că populaţia indi
luit zilele acestea în faţa Comi genă este grupată în rezervaţii mîntului şi Culturii al R. S.
tetului de Tutelă condiţiile crîn- de unde este recrutată cu for
cene de mizerie, exploatare, dis ţa pentru a munci în condiţii a- Congresul P„ S. D. G. Cehoslovace, şeful delegaţiei ce YAUNDE 25 (Agerpres). — blica Camerun, dacă va fi in
criminare şi teroare politică în semănătoare sclavajului în mi hoslovace, a subliniat că Potrivit agenţiei France Presse, clusă în federaţia Nigeriei sau
care se zbate populaţia acestui ne, sau pe plantaţiile albilor. HANOVRA 25 (Agerpres). — de acord cu dorinţa conducerii U.N.E.S.C.O. trebuie să lupte ac luînd cuvîntul în Adunarea Na va îi proclamată stat indepen
teritoriu aflat sub jugul rasişti TASS transmite: La 24 noiem P.S.D.G. de a avea mînă liberă tiv pentru coexistenţa paşnică, ţională din Camerun deputatul dent-
lor din Uniunea Sud-Africana. M. Magheru a atras atenţia brie, in cadrul Congresului in problema înarmării atomice. pentru dezarmarea generală şi Aruna a spus că autorităţile co
Problema Africii de sud-vest este că O.N.U. se găseşte în faţa unei P.S.D.Q. care se deslăşoară la 41 de delegaţi la Congres au loniale engleze din Camerunul La propunerea lui Aruna, A-
ridicată acum pentru a 14-a oară tentative făţişe de genocid mo Hanovra a avut loc discutarea prezentat propunerea de a se totală. de nord aflat sub tutela Angliei dunarea Naţională din Camerun
în faţa Adunării Generale şi cu ral şi fizic împotriva populaţiei şi adoptarea rezoluţiilor. Ca şi modifica proiectul de rezoluţie arestează, intimidează şi perse a chemat guvernul Republicii
toate că pînă acum s-au votat africane. Aceste fapte constituie In şedinţa de după-amiază, a cută pe adepţii reuniîicării Ca „să protesteze cu hotărîre la
peste 50 de rezoluţii şi s-au al o ameninţare la adresa păcii şi merunului de nord cu Republica O.N.U. împotriva intimidării ce
cătuit numeroase comisii şl ra securităţii în Africa- luat cuvîntul S. Werblowski, şe Camerun. tăţenilor din Camerunul de n o rd ,
poarte, guvernul acestei ţări a aflat sub tutela Angliei, şi să
Datoria O. N. U., a spus el, în comisia de lucru, în centrul in această problemă, in aşa tel ful delegaţiei Republicii Popu Camerunul a fost scindat în
respins toate cererile şi apelu este de a elibera imediat popu două de colonialiştii francezi şi ajungă la o înţelegere cu orga
laţia din Africa de sud-vest de discuţiilor asupra problemelor incit ea să fie îndreptată în mod lare Polone. El a atras aten englezi în 1916. Se prevede ca
rile Adunării Generale de a-şi sub jugul impus de regimul ra politicii externe s-a aflat înar clar împotriva înzestrării Bun- ţia delegaţilor la sesiune asu nele internaţionale asupra condi
marea atomică a R. F. Germa deswehrului cu arme atomice şi pra primejdiei pe care o com în februarie 1961 în Camerunul
Îndeplini obligaţiile internaţio sist al Africii de sud, epigon al ne. Wehner şi Erler care au să nu permită interpretări dife portă pentru cauza păcii şi cul britanic să aibă loc un referen ţiilor stabilirii unui conttol efi
tăcut comunicări cu privire la rite. turii reînvierea militarismului dum pentru a se stabili dacă
nale faţă de Africa de sud-vest. nazismului german, care sfidea activitatea comisiei, au dat din revanşard in unele state ca de tara va fi reunificată cu Repu- cient care să asigure libertatea
nou asigurări în ce priveşte a- In rezoluţiile adoptate de
Congres pe marginea probleme deplină de vot în timpul apro
taşamentul P.S.D.G. ţaţă de a- lor politicii externe şi militare pildă in R.F.G. piatului referendum“.
lianţa militară N.A.T.O. Wehner se vorbeşte despre necesitatea
Luîn'd cuvîntul la discuţiile fn ză O.N.U. şi conştiinţa umană a chemat din nou Uniunea Creş îndeplinirii loiale de către Ger
această problemă, reprezentantul în general. Reprezentantul ro- tin Democrată să elaboreze o mania occidentală a obligaţii Situaţia din Congo
R. P. Romîne, Mihai Magheru, mîn s-a pronunţat în favoarea politică externă comună. Refe- lor de membră a N.A.T.O.
a reamintit că guvernul Uniunii acordării imediate a independen rindu-se la luările de poziţie în LEOPOLDVILLE 25 (Agerpres). —
Sud-Africane s-a eschivat în per ţei Africii de sud-vest. cadrul comisiei de lucru împo Votul pe marginea acestei re In capitala Congoultd, Leopoldville,
triva poziţiei echivoce a condu zoluţii a demonstrat însă că, în unde bandele înarmate ale lui Mobutu
N eînţelegeri între cerii P.S.D.G. in problema res pofida adoptării ei, o parte din se dedau fără încetare la provocări, cu acesta îşi intensifică activitatea pentru problemele justiţiei“, al lui Mo
partenerii atlantici pingerii înarmării atomice a R. membrii P.S.D.G. continuă să situaţia continuă să rămînă încordată. provocatoare. butu. După cum se anunţă la 24 no
F. Germane, Erler a spus că nu fie de acord cu refuzul con După cum transmite corespondentul din iembrie, reprezentanţi ai lui Ileo ur
LONDRA' 25 (A g erp res). — punzînd că, îniante de a exa ducerii partidului de a lupta ac acest oraş al agenţiei Associated Press, După cum transmite corespondentul mau să plece la Elisabethville pentru
Continuîniâu-şi călătoria în ca m ina această problem ă trebuie această problemă „ou trebuie tiv împotriva înarmării atomice „soldaţii Naţiunilor Unite sapă tran din Leopoldville al agenţiei Tanjug, „a lua contact" cu marioneta Chombe.
pitalele vest-enropene, secreta reglem entate divergenţele fra n dramatizată“. a R.F.G. şee şi aduc arme de tip „Bazooka" aşa-zisul „comisar pentru afacerile in
rul de s ta t adjunct Dillon şl m i co-am ericane cu privire la re în jurul locuinţelor personalului O-N.LI. terne" — Nusbaumer a declarat Ia o Din ştirile primite din Leopoldville,
n istru l de F in a n ţe al S.IJ.A., An- fo rm a N.A.T.O. c e ru tă de p re La Congres a luat apoi cu- Congresul a adoptat o rezolu in timp ce tensiunea continuă să conferinţă de presă că el nu vede ne reiese că misiunea O.N.U. în Congo
derson, au sosit vineri la Lon şedintele. de Gaulle". vîntul Brandt, candidatul ţie propusă de conducerea crească". Corespondentul relatează că cesitatea ca în Congo să răniînă „uîi este nevoită să culeagă roadele amare
d ra p en tru a duce tra ta tiv e cu P.S.D.G. Ia funcţia de cancelar P.S.D.G. care aprobă in prin soldaţii lui Mobutu au maltratat şi stat major atît de mare şi contingente ale îngăduinţei sale faţă de dezmăţul
reprezentanţii guvernului englez. In aceste îm prejurări, sosirea al R. F. Germane. cipiu introducerea în R.F.G. a bătut doi ofiţeri indieni din forţele atît de numeroase ale trupelor O.N.U.". bandelor lui Mobutu.
la L ondra a celor două oficiali legislaţiei excepţionale, dar cri O.N.U. care au trebuit să fie internaţi El a spus că „Consiliul comisarilor ge
Agenţia R euter anunţă că ofi tăţi am ericane este întim pinată Celelalte discursuri rostite în tică proiectele corespunzătoare în spital. nerali“ nu îşi va înceta activitatea la După cum transmite corespondentul
cialităţile am ericane vor discuta cu deosebită rezervă, cu m ultă cadrul dezbaterilor au arătat că ale guvernului R.F.G. 31 decembrie după cum s-a' subliniat agenţiei Associated Press, cei doi oîi-
cu m inistrul de F inanţe al An zarvă făcută în Jurul propriilor nu toţi delegaţii la -Congres -sînt Potrivit agenţiei, trupele O.N.U. au în repetate rînduri în cercurile din an ţeri indieni din cadrul trupelor O.N.U.
gliei, Selwyn Lloyd rezultatele g reutăţi ale Angliei pe plan e- primit ordin să tragă în caz de atac. turajul lui Kasavubu. in Congo care au fost brutalizaţi de
tratativelor pe care le-au pur conom ic şi m ilita r şi cu unele -a??- Personalul Naţiunilor Unite a evacuat huliganii lui Mobutu la 22 noiembrie,
ta t la Bonn şi P aris. In această com entarii îngrijorate provocate unele vile şi case fiind grupat în clă In continuare, acest lacheu al lui au fost Internaţi în spital, avînd le
privinţă însă cei doi reprezen de e v e n tu a lita te a ca S.U.A. să Care este soluţia? diri mai mari în jurul cărora au fost Mobutu a ameninţat direct pe repre ziuni grave. Unul din ei — maiorul
tanţi am ericani se prezintă în- ceară p rin tre altele Angliei să plasate posturi de pază. Pe străzile zentanţii diplomatici ai ţărilor care de Goru a fost transportat la spital cu o
tr-o postură m ai m ult decit pe le a sig u re în le sn iri p e n tru ac BERNA 25 (Agerpres). — raţie din S.U.A., Germania oc din Leopoldville patrulează tancuri ale zaprobă regimul puristului Mobutu, de- fractură a coloanei vertebrale.
nibilă. D upă ce m isiunea lor la cesul pe piaţa britanică a m ăr Ziarul elveţian „Die Tat“ rela cidentală, Anglia, Franţa, Aus trupelor O.N.U. clarînd că „peste cîteva zile împotriva
Bonn S-a în ch eiat cu „un eşec furilor am ericane. tează despre conferinţa ţinută diplomaţilor unor ţări vor fi luate a- Un reprezentant al misiunii O.N.U.
total", (expresia aparţine pre recent la Londra în problema tralia şi din alte ţări. Referindu-se la situaţia care dom celeaşi măsuri ca şi împotriva însăr a declarat că soldaţii lui Mobutu au
sei am ericane), corespondentul Se pare că to ate aceste p ro creşterii criminalităţii în rîndu Unul din participanţii la con neşte în prezent în capitala congoleză cinatului cu afaceri al Ghanei“. confiscat 50-60 automobile ale O.N.U.
agenţiei U nited Press In tern a blem e care n u au p u tu t fi re rile tineretului din Occident, ca urmare a fărădelegilor bandelor iul
tional subliniază că „secretul zolvate pe calea tratativ elo r bi- problemă, care, observă ziarul, ferinţă a arătat că numai la Mobutu, agenţia Associated Press sub După cum anunţă corespondenţii din In alte ştiri din Leopoldville se sht>-
strict“ p ăstrat asupra convorbi la te ria le în tr e S.U.A. şi p rin c i „impune luarea unor măsuri ur New York operează 150 de ban liniază că „asupra oraşului planează Leopoldville ai agenţiilor de informaţii liniază intensificarea continuă a acti
palii lor aliaţi vest-europe-ni vor gente“. Nu mai puţin de 900 de de de tineret cu un „efectiv“ de nori grei iar garnizoana O.N.U. a in Ileo, interpusul lui Kasavubu, a trecut vităţii puciştilor Iui Mobutu în capi
fi rep u se în discuţie la sesiunea delegaţi din 85 de diferite ţări 7.500 de membri; că în S.U.A. trat în cea de-a doua zi de alarmă Ia „Consultări şi convorbiri" în vede tala Gongoului. Potrivit ştirilor primite
au luat parte la această confe în 1959 1.078 de crime au tost generală datorită posibilităţii unei ex rea formării unui guvern central al aceştia au adus noi forţe în faţa reşe
rinţă care a ţinut două săptă- comise numai de tineri; că în plozii violente din partea trupelor lui Gongoului, convenabil colonialiştilor a- dinţei primului ministru Patrice Lu-
mîni. Directori de închisori, ac cursul anului trecut 50 de tinere Mobutu“. mericano-belgieni, şi organizării aşa- mumba în care se află ca'ntonat un
tivişti pe tărîm social, poliţişti, fete au tost prinse participînd zisei „conferinţe în jurul mesei rotun detaşament de pază internă al trupelor
judecători, procurori şi crimino- la atacuri banditeşti armate. •?r de cu privire la structura politică a O.N.U. cu un efectiv neînsemnat. A-
logi au relatat despre „Weir LEOPOLDVILLE 25 (Agerpres). — ţării". ceste acţiuni ale rebelilor sînt puse în
dies“, despre „beatnici“, despre Numărul tinerilor din Germa legătură cu zvonurile care circulă în
„bluzele negre“, despre „bod- nia occidentală, care au fugit La 23 noiembrie Ileo a avut o lun oraş că Mobutu intenţionează să-l a-
de la casa părintească fără mo gă consfătuire cu Lihau „comisarul resteze din nou pe Lumumba.
tive temeinice, a atins o cifră
record : 30.000 de tineri numai
rilor de la Paris ascunde o si m in iste ria lă a N.A.T.O. care va gies“ — aşa cum sînt denu în cursul acestei veri. Ziarul re in timp ce la New York, Kasavubu —
tu aţie sim ilară. Deşi, relatează avea loc în decem brie la Paris. miţi huliganii din tînăra gene- cunoaşte că „încă nu s-au pu interpusul puriştilor congolezi — stă
acest corespondent, „versiunea
tut găsi soluţii satisfăcătoare ruie să obţină din partea secretarului Statele Unite uneltesc pentru răsturnarea
pentru problema delicventei ju general al O.N.U., Hammarskjoeld, re
oficială franceză a fost că vi Scurte ştiri #Scorie ştiri organizarea trupelor O.N.U. din Con guvernului Lumumba
zita lui Anderson nu era direct venile“. De altfel, la conferin go, pentru ca o mare parte din con
legată de cam pania îm potriva DJAKARTA 25 (Agerpres). — naţi la moarte de tribunalul ţa de la Londra nu s-a pus pro tingentele ţărilor din Asia şi Africa ACCRA 25 (Agerpres). — agenturii lor, americanii con
deficitului balanţei de plăţi a blema cauzelor sociale ale a- să fie retrase din Republica Congo TASS transmite: întrebat care trolează oraşul Leopoldville şi
S.U.A., „ su rse b in e in fo rm a te au TASS transmite: Agenţia An- militar francez, au declarat gre „Consiliul comisarilor generali al lui anume forţe dinafară împiedică alte regiuni şi se comportă a-
declarat că întocm ai ca G erm a cestei situaţii inerente „modului Mobutu“ care acţionează mînă în mîna colo ca la ei acasă. Pe aero
nia occidentală, F ran ţa a refu tara anunţă că ministrul Cultu va ioamei în semn de protest de viaţă“ occidental şi în primul rezolvarea problemei Congotului dromul din Leopoldville, ameri
zat să sprijine cam pania Ame- in spiritul intereselor africane, canii au hangare proprii pen
ricii în vederea „slalvăriî dola rînd american. Welbecq, însărcinatul cu afaceri tru deservirea avioanelor ameri
rului“ printr-o contribuţie la al Ghanei în Congo, care a fost cane care transportă mari can
cheltuielile trupelor am ericane rii şi Educaţiei al Indoneziei, împotriva condiţiilor în care nevoit să se înapoieze la Ac tităţi de încărcături militare
staţionate pe teritoriul său“. era, a declarat reprezentanţilor destinate bandei lui Mobutu si
prof. dr. Prijono, a declarat că sint deţinuţi în închisoare. De O noua manevră presei că colonialiştii şi impe altor rebeli care luptă împotri
In continuare corespondentul rialiştii creează piedici serioase va guvernului legal Lumumba.
agenţiei UPI arată că F ran ţa a preşedintele Sukarno intenţio ţinuţii politici algerieni au în în calea spre instaurarea păcii Americanii au pus în faţa a-
refuzat de asemenea să sporea în Congo. Americanii, francezii cestor torţe sarcina principală
scă co n trib u ţia la N.A.T.O. „răs- nează să creeze un tond al pă ceput greva foamei la 21 noiem şi englezii împreună cu belgie de a răsturna in cel mai scurt
nii sprijină prin diferite mijloa timp guvernul şi parlamentul
Răscoala anfiolsîndesă cii şi va dona ca primă depune brie. colonialistă ce forţele rebele separatiste din din Congo şi de a instaura
din Irianul de ves# Congo. De pildă, impostorul in această ţară o dictatură fas
re la acest fond suma de 100 000 LISABONA 25 (Agerpres).' — Mobutu a primit ş*i continuă să cistă.
DJAKARTA 25 (Agerpres). - primească sume fabuloase de
Presa indoneziană publică nu ruble care i-a fost atribuită re Agenţia France Presse anunţă bani, armament şi muniţii pen Dar persoanele care s-au îna
meroase ştiri în legătură cu răs tru a distruge guvernul legal a! poiat recent din Congo sînt con
coala împotriva colonialiştilor cent in calitate de laureat al Că tribunalul din Lisabona a DAR-ES-SALAM 25 (A ger trjva creării unei asem enea fe
olandezi care a început în Iria pres). — P artidele politice a- deraţii deoarece el doreşte să Congoului. vinse că majoritatea covîrşitoare
Premiului Internaţional Lenin condamnat la închisoare pe di frieane condam nă cu hotărîre capete cit mai repede indepen Persoane bine informate, ve
planul de creare a Federaţiei denţa to ta lă şi nu va adm ite a populaţiei acestei republici
„pentru apărarea păcii între po ferite termene şase muncitori a- Africii răsăriten e drept o nouă nici un fel de am înări. P roble nite din Congo, declară că co
m anevră a colonialiştilor en ma federaţiei trebuie exam inată lonelul Mobutu se află în solda sprijină guvernul legal Lumum
poare“. cuzaţi că ar fi desfăşurat o „ac de p o p o arele a fric a n e d u p ă ce americanilor şi execută acum
glezi. vor căp ăta independenţa“. nuniai ordinele lor. Cu ajutorul ba şi parlamentul aleş de po
Fondul păcii va ti folosit in tivitate subversivă“. F ederaţia Africii răsăritene, por.
După cum anunţă corespon
scopul premierii cetăţenilor in TEL — AVIV 25 (Agerpres). care potrivit propunerii prim u dentul din K am pala al agenţiei
lui m in istru al sta tu lu i T anga- R eu ter, la 24 n o iem b rie p re ş e
donezieni pentru realizări deose TASS transmite : La 24 noiem nica, Nyerere, trebuie să cu dintele Partidului Congresul N a
prindă (pînă la proclam area in ţional din U ganda, .ioseph Ki-
bite in interesul păcii în întrea brie 1500 de profesori de la şco dependenţei lor) colonia engle w an u k a, a d e c la ra t şi el că c o n
ză Kenya, protectoratul Zanzí dam nă planul de creare a Fede
ga lume. lile medii din Izrael au declarat b ar şi te rito riile engleze sub t u raţiei Africii răsăritene.
telă U ganda şi Tanganica, a
BONN 25 (Agerpres).—După o grevă de o zi. Această grevă
cum anunţă agenţia D.P.A., în are un caracter de avertisment.
legătură cu rezultatele tratative Profesorii cer mărirea salariului
lor financiare dintre Statele U- ¦'şi îmbunătăţirea condiţiilor de
nite şi R.F.G., „S.U.A. s-au re muncă. Greva a fost declarată
semnat definitiv cu refuzul gu în ciuda interzicerii ei de că
vernului federal de a suporta noi tre guvern şi de către conduce
nul de vest. Citind ştiri sosite cheltuieli pentru întreţinerea tru rea Confederaţiei generale a fost c a rc a te riz a tă de african i I n tr - o te le g ra m ă a d re s a tă p ri
din Soa Siu, capitala Irianului pelor. Acest lucru a fost de muncitorilor evrei.
NEW YORK 25 (Agerpres).— ca o federaţie proim perialista. mului m inistru englez al colo
clarat in cadrul unei conferin Declinul din economia S.U.A.
de vest, ziarele anunţă că în re ţe de presă de Westrick, secre influenţează tot mai puternic După cum anunţă corespon niilor, Macleod, cu care N yere Un nou pian îndreptat împotriva
giunile de coastă şi din interio tar de stat al Ministerului Eco asupra nivelului de trai al mun dentul din D ar-E s-S alam al a- re a discutat recent la Londra
rul Irianului de vest au loc lupte nomiei de la Bonn“. g en ţiei F ra n c e Presise, la 23 n o proiectul federaţiei, Kiw.anu.ka intereselor poporului congelez
între populaţia băştinaşă şi tru citorilor americani. Şomajul se iem brie Partidul Uniunea na subliniază că Nyerere nu avea
pele colonialiste olandeze. PARIS 25 (Agerpres).—După agravează, salariile scad. ţională a tuturor m usulm ani nici un m an d at din p artea po ACCRA 25 (Agerpres). — nicit cu reorganizarea trupelor
lor din T anganica s-a alătu rat porului din U ganda p entru sp ri TASS transmite: Reîerindu - se O.N-U. din Congo, in aşa fel in
cum anunţă ziarul „Paris Press
la inîormaţii provenite din cer cit cea mai mare parte a contin
După cum transmite agenţia LTntrasigeant“, patrioţii alge Potrivit datelor publicate de poziţiei P artidului Congresul n a jinirea pianului de creare a F e curi apropiate de AAinisterul bel gentelor trupelor din ţările afri
Reuter, la 24 noiembrie, purtă rieni deţinuţi în închisorile din Ministerul Muncii, în luna oc ţional african care a condam nat deraţiei Africii ră săriten e. „Nu gian pentru problemele Africii, cane şi asiatice să fie retrase
torul de cuvînt al armatei indo Franţa şi în special cei din o- tombrie numărul persoanelor planul de creare a Federaţiei vor avea loc nici un fel de tr a ziarul „Evening News“ relatea din Republica Congo. Acest plan
neziene, locotenent-colonelul Su- raşele Blois (Departamentul Foi care au lucrat în toate ramu Africii răsăriten e. tative în legătură cu federaţia, ză că Kasavubu depune în pre a fost aprobat de puterile occi
nario a declarat reprezentanţilor re et Cher), Orleans şi din Fort rile industriei a fost cu 277.000 a declarat K iw anuka, pînă cînd zent eforturi susţinute pentru ca dentale şi de marionetele lor
Montiuc din Lyon unde sînt de mai mic decit în luna septem A bdallah Mohamimed, preşe popoarele nu vor căpăta liber secretarul general al O. N. U., Chombe, Mobutu şi Kasavubu.
presei că în Irianul de vest „si ţinuţi participanţii la mişcarea brie şi cu aproape 800.000 mai ta te “. Hammarskjoeld să fie împuter
tuaţia se agravează de eliberare naţională condam mic decit în august. dintele Uniunii naţionale a tu
turor m usulm anilor, a declarat:
„poporul Tanganicăi este îm po-
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: I88j 189 j 75. Taxa plătită iu numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. ar. 263.320 din 6 noiembrie l?J9a ea (Tigarul: întreprinderea poligrafică H\ Mai - ea Deva,