Page 93 - 1960-11
P. 93
UUl «ri.
ra-Deva
PROLETARI DIN TOATE Ţ Ă R I L E . UN1Ţ1- VAI
mulSKiămĂI ® Calea gospodăriei colective —
calea belşugului — pagină specială.
Anul XII. Nr. 1843 Duminică 27 noiembrie 1960 4 pagini 20 bani
(pag. 2-a) :
gaga
» Sierra Leone (documentar)
® Declaraţia Prezidiului Consiliu
lui Mondial al Păcii
(pag. 3 a) :
• Săpfămîna internaţională
(pag. 4-a).
Anul economiilor
Colective fruntaşe în
upfa pentru reducerea
prefului de cost
Ne apropiem de sfîrşitul anului — tare, mecanizarea masivă a operaţiu
„Anul economiilor“. Colectivele între
prinderilor din regiune îşi sporesc e- nilor.
iorturile pentru a da viaţă angaja
mentelor luate ca răspuns la chemarea In fruntea întrecerii s-au situat co
celor 19 întreprinderi din Capitală, în
cinstea Congresului al Iîl-lea al P.M.R- lectivele întreprinderilor forestiere
Consumurile specifice sînt tot mai mult
reduse, mişcarea inovatorilor ia o am Sebeş, Petroşani, Orăştie şi Haţeg, Datorită condiţiilor create de partidul şi guvernul nostru, tot mai mulţi
ploare tot mai mare, creşte productivi care şi-au depăşit cu mult angajamen oameni ai muncii au posibilitatea de a urca treptele scenei pentru a-şi a-
tatea muncii. Rezultatele acestei susţi tele luate la începutul anului. firma talentul
nute preocupări se concretizează în
sute de mii şi milioane lei economii Noadele unei mari hărnicii IN CLIŞEU: ' Maria Siănescu de ia întreprinderea minieră Barza — o
suplimentare la preţul de cost, în în talentată solistă de muzică populară.
deplinirea înainte de termen a anga In oraşul Sebeş se vorbeşte cu multă
jamentelor.
admiraţie despre colectivul fabricii
„Simion Bărnuţiu“. Calitatea produse
Fiery vechi pentru oţelăriilor ei, varietatea sortimentelor şi as
pectul lor plăcui a făcut bine cunos
cută marca fabricii. Mai puţin insă
S ’derurg.şfii hurtedoreni ştiu că acest colectiv este fruntaş şi m e rita te
în ce priveşte realizarea de economii.
/V\y yV% îşi sporesc realizările
Afirmaţia nu e greu de susţinut. Şi
:$©: in sprijinul ei vine suma de 1.178.009 La începutul anului acesta, ti colectat 586,800 tone metal, şi
lei, economie realizată în perioada 1 neretul de la laminorul de 800 a efectuat un număr de 5.540
Dezbaterea sarcinilor de pian pe anul 1961 ssssjgyi La Combinatul siderurgic din Hune ianuarie — t noiembrie a.c. Cum s-a mm. a! C.S. Hunedoara s-a an ore muncă voluntară.
doara, bătălia pentru realizarea anga ajuns la acest frumos rezultat? in pri gajat să colecteze şi să predea
mul rînd datorită reducerii consumuri I.C.M.-ului în anul 1960 o can S-au evidenţiat de asemenea
Energie electrica mai multă Brigada de turnători î jamentului la economii se desfăşoară lor specifice şi în special a policlorurii titate de 680 tone fier vechi. brigăzile conduse de Ioan Io-
cu tot mai multă însufleţire. Creşterea de vinii la secţia marochinărie. Apoi, Făcînd mai multe ieşiri în tim nescu şi Virgil Radu care au
condusă de com unistul , necontenită a indicilor de utilizare a datorită înlocuirii materialelor scumpe pul liber, tinerii secţiei noastre, colectat in aceeaşi perioadă
cu altele mai ieftine şi în fine, tradu au reuşit să colecteze şi să pre 808,500 tone metal.
şi la un preţ de cost G heorghe Pienar, este for- y agregatelor, reducerea consumurilor cerii în viaţă a unui număr însemnat dea I.C.M.-ului de la începutul
m u tă din to va ră şii Ni- i specifice de materii prime şi materiale, de propuneri de inovaţii şi raţionali anului şi pînă în prezent o can Comitetul U.T.M. pe combi
zări. nat a acordat frumoase recom
cit mai scăzut colae Rom an, Traian Mo- ş depăşirea considerabilă a sarcinilor de titate de 3.363 tone fier vechi. pense tinerilor fruntaşi în ac
g a , V a s i l e 'M u n t e a n u , G l i - ? plan în majoritatea secţiilor — iată AfeUerele cenfraleCriscîor ţiunile de muncă patriotică. Ast
gor M ărginean, Em il Oar- ^ cîteva căi care au dus la obţinerea In acţiunile pentru strîngerea fel, tinărul Ioan Ionescu, a fost
în cele 10 luni care s-au scurs din De Ia Atelierele centrale Criscior de cit mai mult metal s-au e- recompensat cu o excursie ir,
ne-a sosit o veste îmbucurătoare. Du videnţiat brigada condusă de Bulgaria, Vasile Mureşan cu o-
Fumul galben-cenuşiu, scăpat consumului specific da combus gă, Valentin Ana, cristea ? acest an a unei economii suplimen pă 10 luni de muncă colectivul de comunistul Constantin Alupoaie, biecte in valoare de 200 lei, iar
din încătuşarea coşurilor meta tibil (de la 0,808 To/c.c. MWh. Oprică, m em b ri de partid, j tare de 22.195.000 lei. aici a înscris la capitolul economii care a colectat o cantitate de comitetul U.T.M. pe secţie a fosi
peste sarcina planificată de reducere
lice, se ridică alene înspre cres planificat, la 0,791 To. c.c./ Ionel. P o p a şi M in a i Ş tefo - L Cele mai frumoase rezultate au fost a preţului de cost suma de 1.051.000 887,600 tone fier vechi şi a e- premiat cu obiecte în valoare de
lei.
tele munţilor. Uzina „merge“ din MWh) se va obţine o econo nie, u tem işti. A ceastă bri- < obţinute de colectivul secţiei a !I-a fectuat un număr de 7.200 ore 500 lei şi echipament de volei.
furnale. Aceasta datorită în special ac Acest succes se datorează unei preo
plin. Pe zeci de fire suspendate, mie de încă 499.000 lei. gadă a îndeplinit planul ţiunii de reducere a consumului speci muncă voluntară, brigada con MIRAI PURŢUC
anual de producţie cu două fic de cocs metalurgic. Şi celelalte sec corespondent
energia electrică ia calea între Sarcinile de plan pe 1961 au luni înainte de term en , a ţii, cum ar fi termocentrala electrică dusă de Vasile Muresan care a
nr. 2, transporturile uzinale, laniinoa-
prinderilor miniere din Valea fost analizate şi discutate cu viu red u s rebu tu rile de la 7 rele, au obţinut realizări frumoase in
această direcţie.
Jiului. interes de către numeroşi to la s u tă plan ificat, la 4 la
sută. Ea deţine drapelul de Direcfîa regională
Ne aflăm la uzina electrică varăşi din uzină. Cu toţii au a- brigadă fru n taşă in în tre a economiei forestiere
cerea pe profesii, fiind cea
din Vulcan. Sirena anunţă ter preciat că sarcinile sânt pe deplin m ai bună brigadă de tur- Bilanţul muncii de 10 luni a co
lectivelor întreprinderilor forestiere, a-
minarea lucrului din schimbul I. realizabile şi se pot obţine chiar < n ători din sectorul tu rn ă parţinînd D.R.E.F. — Deva, este deo cupări susţinute din partea tuturor CU ELAN TINERESC
sebit de frumos: 5.302,000 lei econo muncitorilor, tehnicienilor şi ingineri
Mecanici, lăcătuşi, bobinatori, rezultate mai însemnate decît to rii al U. M. C u gir. A cu m mii peste sarcina planificată de re lor, în direcţia reducerii consumurilor
harnicii turnători dau bă ducere a preţului de cost. specifice de materii şi materiale. Tre
ingineri şi tehnicieni, tovarăşi cale cuprinse în plan. tălia pen tru a realiza p ie buie amintit de asemenea faptul că ci
se şi m ai m u lte în contul Economia realizată este rezultatul ri clul de fabricaţie la anumite comenzi
din conducerea uzinei, se adu Problema aprovizionării din anului viitor. nei preocupări susţinute din partea a fost redus, că deşeurile feroase şi Participînd cu entuziasm la te de muncă patriotică de a'ici
nă în hala atelierului de lăcătu- timp şi în bune condiţiuni cu ma tuturor muncitorilor forestieri pentru acţiunile de muncă patriotică, au colectat 10.000 kg. fier vechi
şerie, in care urma să aibă loc teriale şi combustibil este con In clişeul n o s t r u b r i valorificarea superioară a masei lem neferoase au fost utilizate la lucrările tinerii de la U.M.C. Zlatna au
discutarea planului pe 1961. diţia de bază care va contribui noase, reducerea pierderilor de exploa- Cu ocazia acţiunilor de mun
Sint de ţaţă şi oamenii din la realizarea acestor sarcini. gada de turnători fru n ta din ateliere, că a fost mult redus colectat în cursul acestui an că voluntară întreprinse pentri
schimbul II. şă în întrecerea pe profe- 100.000 kg. fier vechi şi 6.000 colectarea fierului vechi, cel ma:
Tocmai de aceea, majoritatea to \ sii. consumul de combustibil şi lubrefianţi kg. metale neferoase. însemnat aport şi l-au adu-
Directorul uzinei, ing. Silviu varăşilor care au luat cuvîntul, la transporturile feroviare.
Adărcuţiu, trece in revistă prin au cerut cu insistenţă ca C.C.V.J. ? Z-' /*N. Răspunzînd chemării oţelari- strungarul Marin Voiculescu
cipalele realizări obţinute in ul să urmărească cu atenţie şi să
lor hunedoreni, brigăzile utemis- frezoarea Sofia Duda, operatoa
timele 10 luni ale anului, de satisfacă din timp uzina cu ma rea chimică Elena Todică, labo
către muncitorii, tehnicienii şi terialele necesare. rantul Ioan Anca.
inginerii uzinei, realizări cu ca — Este necesar să se întă Pentru noua stafie de zefaj Demn de remarcat este fap:
re acest harnic colectiv, pe drept rească şi mai mult rolul maiştri tul că brigăzile utemiste di
cuvint se poate mîndri: planul lor la locurile de muncă — a Zilele trecute Ia I. M. Ghelar cestei staţii, conţinutul de fier muncă patriotică de la U.M.C
producţiei globale a fost depă arătat ing. Dumitru Crăciun. au sosit primele utilaje pentru Zlatna, pentru munca depusă
şit cu 2,57 la sută, al produc Prezenţa lor continuă în mijlo construirea unei staţii de zeţaj, al minereurilor de la Ghelar va au fost distinse cu diplome de
ţiei marfă, cu 2,31 la sută ; au cul muncitorilor, va duce la în care urmează a îi dată în folo creşte simţitor şi ca urmare vor onoare ale Comitetului regional
fost economisite peste 2.000 to tărirea disciplinei, la coordona sinţă în cursul anului viitor. spori considerabil indicii de uti U.T.M.
ne de combustibil convenţional, _ rea judicioasă a procesului de Prin punerea în funcţiune a a- lizare ai furnalelor din Hune
iar la preţul de cost s-au tăcut e- producţie pe sectoare. doara.
conomii in valoare de 200.000
Toţi vorbitorii şi-au luat cu
lei, peste sarcinile planificate.
Punerea în aplicare a nume ocazia dezbaterii sarcinilor de
roaselor inovaţii, buna gospodă plan, însemnate angajamente: Totul este organizarea
rire a materialelor de bază şi a „Utemiştii vor aduce o econo
rezervelor de combustibil, lupta mie de 180.000 lei, vor depune
dusă împotriva risipei şi entu peste 3.000 ore de muncă vo
ziasmul colectivului de muncă, luntară prin participarea lor la Clopoţelul a sunat. continuat munca. Ex D iscuţia a durat Oancea şi M ircea
diferite acţiuni patriotice des Vioi, elevii şcolii „Dr. plicaţia îşi are loc în puţin. Oam enii cu- G uşatu se străduiesc
îndrumat de către organizaţia făşurate în uzină“ — spunea tov. P etru G roza“ din De angajam entul con n o scîn d de acu m ce ca echipele de califi
de partid, au stat la baza ob losif Iacob, secretarul organiza va au ieşit în recrea structorilor ; de a au de făcut, au por caţi să aibă to t ce
ţinerii acestor rezultate. ţiei de bază U.T.M. Alte anga ţie. Nu mică. le -a fost term ina clădirea la nit la treabă. Le-au le tr e b u ie : m o rtar,
jamente au fost luate de respon însă, m irarea. In a- roşu şi ş a rp a n ta p î spus şi ortacilor cărăm idă, beton —
Sarcinile planului de dezvol sabilii brigăzilor de tineret (bo cea zi de la în c e p u tu l nă la sfîrşitul lunii sarcinile şi anga la tim p şi în c a n ti
tare a economiei naţionale pe lunii octom brie, curtea decem brie. jam entele luate. R it tăţi suficiente. Zida
anii 1960— 1965 prevăd creşte binatorii Constantin Simedrea, îşi schim base în fă ţi mul de m uncă a rii se în tre c în tre ei.
rea producţiei de energie elec Elena Garabeteanu, Elena Co- şarea. Cîţiva oameni, . . . Se executaseră crescu t de la o zi la Şi prim ii fru n taşi se
trică, care va trebui să ajungă construiau un şopron, doar săpăturile pen alta. Şi, f ă r ă ex a g e şi cunosc deja. A st
la un nivel de 2,7 ori mai mare roiami. etc.), de inginerii Eugen m ai încolo, d in tr-u n tru fu n d a ţii şi sub rare, este cel m ai fel P etru Contor şi.a
faţă de 1959. Aceasta înseamnă Traistă, Ioan Molodeţ, Vaier camion se descărcau sol. M aistrul Dobozi cîştigat aprecierea
Ciobanu şl alţii. Cu toţii au a- m ateriale. Un nou unanim ă de cel mai
o creştere a puterii instalate în ratat că se vor situa la înălţi şan tier îşi începea Constructori si construcţii bun zidar. D ar nici
centralele electrice cu circa mea sarcinilor ce revin uzinei, a c tiv itatea . Aici, la G rigore Socaci, Zahiu
2.300 MW. Uzinei electrice din pentru a da cantităţi sporite de şcoala „Dr. P etru Paul, conducătorul rapid din întreg o- Ghibu sau T ărîţă
Vulcan îi revine o sarcină des energie electrică şi la un preţ G’ro z a “ , s -a în c e p u t şantierului, a stabi raşul Deva (ar avea M atei nu obţin rezul
tul de importantă din această de cost cit mai redus, în care construcţia unei clă lit că trebuie luate de în v ăţat şi alţi ta te cu m ult sub ale
prevedere. scop vor veghea la menţinerea diri pentru atelier- unele m ăsuri de g ră m aiştri). După ce s-a lui Contor.
şcoală, lab o ra to r şi bire a ritm ului de lu ieşit ou fu n d aţia şi
Fiind prezentate principalele centrală pentru în cru. Şi-a adunat şe zidăria subsolului Ia Aprecieri m eritorii
călzire. La săp area fii de echipă, pe dul nivelul terenului, la şi-au cîştigat şi Va
obiective pe 1961, rezultă că la în bună stare a maşinilor şi in fu n d aţiei a lu c ra t ci- gherul Zudor losif, unui din capetele sile Iliescu îm preună
teva zile un excava pe fierar-betonistul olădirii au început să cu D um itru Popa. La
uzina din Vulcan producţia bru stalaţiilor, contribuind în acelaşi tor. S-au excavat d - Ludovic Moş şi zida lucreze dulgherii, du turnarea betonului
teva sute de m etri rul Ioan Spătaru. pă ei, pe m ă su ră ce peste subsol nu au
tă de energie electrică va fi de timp la ridicarea calificării per cubi păm lnt. Acum li s -a c re a t fro n t de p re cu p eţit tim pul. Ei
150.000 MWh, consumul speci sonalului din întreaga uzină. se lucrează de zor la — Tim pul este în a lucru, au început să au lucrat pînă seara
fic de combustibil se va înca ridicarea zidăriei clă intat — le-a spus m onteze fierul beton. tîrziu ca să asigure
dra la 0,808 tone/c.c MWh. Se GH LUPAN dirii. to v arăşu l Dobozi. Z i Betoniştil i-au luat front de lucru zida
lele s în t to t m&i r ă din urm ă pe ortacii rilor.
mai prevede a se realiza o e- C om unistul Cornel Gtn- Dacă treci în aces coroase. De aceea lor. Sistem ul de con
te zile pe stra d a 6 cied că trebuie să-i strucţie a perm is ca Acum, în tim p ce
conomie la preţul de cost in va dea lucrează, ca strungar M artie din Deva, u n dăm! zor cu lucrul. im ediat după turna în tr-o p arte zidarii
de s-a deschis acest Cei de fa ţă şi-au ex rea betonului, zidarii înalţă p arterul, la
loare de 950.000 lei peste plan Concursui grupelor sanitare la s e c ţia a te lie re de l-a I.E. şantier, observi cu prim at păreri. să înceapă lucrarea celălalt capăt al clă
Planul de măsuri tebnico-or- „A rdealul“ din Alba Iulia. satisfacţie că noua la roşu a parterului. dirii, dulgherii m on
clădire creşte de Ia — Să lucrăm şi tează cofrajul pentru
ganizatorice indică şi căile ce De curind, a avut loc in ora dor“ şi cea de cartier din cir D atorită străduinţei pe ca o zi Ia alta. In u lti după lăsarea întune E xistă aici pe şan turnare'a. betonului
vor duce la realizarea in între şul Deva, concursul grupelor cumscripţia I-a sanitară. re o depune în m uncă, el mul tim p pe şantier ricului, la lum ina be tierul laboratorului şi peste parter.
gime a sarcinilor pe 1961. De sanitare de cruce roşie din în îşi depăşeşte în fiecare lu munca nu a fost în curilor electrice — atelierului şcoală un
pildă, pentru realizarea planu treprinderile oraşului Deva. Au Concursul a scos in evidenţă n ă n o rm a cu 16-18 la su tă. tre ru p tă nici atunci au sp u s ei. entuziasm general. E ste un ritm viu,
lui la producţia de energie e- participat 7 grupe sanitare. Prin faptul că majoritatea echipelor Muncitorii neoalifi- nou, izvcrît din ho-
lectrică se va pune un mai mare tre acestea se numără cele de sanitare sînt bine pregătite. IN CLIŞEU: tov. Cornel cînd s-a lăsat în tu — Dacă ne organi oaţi ca Virginia Ca tărîre a oam enilor de
accent pe respectarea disciplinei Cîndea lucrînd la strung. zăm miai binle m u n zan, Minerva Preto- a co n stru i frfai r e p e
de dispecer, reducerea timpu la întreprinderea „1 Mai“ Deva, P. JURCON1 nericul. La lum ina ca, putem lucra du teanu ca si Gheorghe de, m ai bine, rde a
lui de menţinere în reparaţie a I.A.R.T., T.R.C.j-L, G.A.C. „Peto- corespondent pă metoefa in lanţ, da viaţă Sarcinilor
principalelor mijloace de bază, becurilor electrice au conchis alţii. trasate de partid.
reducerea indisponibilităţii de îi Sandor“, Sfatul popular re SEARA L I T E R A R A
putere instalată în centrală etc. constructorii si - au V. FURIR
gional şi altele.
In urma probelor practice şi
Cum se va ajunge la obţi teoretice, cel mai bun punctaj A intrat în obişnuinţa mem cărţi, în cadrul unor seri lite
nerea economiei de 950.000 lei? l-a obţinut grupa sanitară de la brelor cercului de citit de pe stra rare. O asemenea seară literară
Numai prin reducerea consumu T.R.C.H. Deva. Pe locurile ur da General Bălan din Deva a avut Ioc de curînd. Cu acest
lui propriu de energie electrică mătoare s-au situat grupele sa ca de două ori pe lună să se în- prilej tov. prof. Eugenia Rusu
se va obţine o economie de tilnească la biblioteca regiona a prezentat viaţa şi opera scrii
255.000 l e i ; prin reducerea nitare de la G.A.C. „Petofi San lă pentru a lectura diferite torului rus L. N. Tolstoi.